Despre coruptie

13 02 2008

Cristi Danilet, judecator   http://cristidanilet.wordpress.com/

membru TI-Ro si SoJust

 

MIJLOACE DE CORUPERE

Foloasele ce pot constitui mijloace de corupere sunt:

– bani (lei, euro sau dolari americani, cash ori pe card, plata facturi, cota parte din afacerile `protejate`, imprumut de bani);

– bunuri (bijuterii, produse alimentare, produse electronice, produse electrocasnice, mobila, autoturisme, set anvelope, combustibil, imbracaminte, cosmetice, materiale de constructie, animale, arme vanatoare, icoane);

– servicii (sejururi la mare, excursii in strainatate, facilitarea procurarii unei locuinţe, a unui loc de munca, informaţii scurse la presa, asigurare menaj in locuinta);

– favoruri (neformularea unei plangeri adminstrative sau penale contra celui mituit, favori sexuale, transfer).

Este de remarcat ca valorile cele mai mari ale acestor foloase sunt in cauzele cu miza mare – cele comerciale, unde sumele din proces sunt de ordinul miliardelor si cele penale, unde in joc este libertatea persoanei. Valoarea difera si in functie de rangul celui implicat in cercetare (grad superior, functie de conducere) si de posibilitatile celui cercetat (cetatean strain, om de afaceri). Suma pretinsa este aproape intotdeauna mai mare decat suma primita.

Momentul in care se intervine este la inceputul sau la sfarsitul procedurii: de regula se intervine la organele care au puterea de a demara procedurile (organe  de constatare precum Garda Financiara sau polita din serviciul circulatiei; organe judiciare cum sunt politia judiciara si procurorii) si la cele care iau hotararea decisiva, finala (instantele de recurs, instanta suprema). Sunt vizate in special procesele penale. De asemenea, folosul se poate da si dupa indeplinirea, in conditii legale, a actului de catre organul judiciar (primire de foloase necuvenite). Un astfel de folos dat in mod repetat, creeaza un obicei si devine de fapt o promisiune de mituire.

ormele legale de coruptie penala sunt cele reglementate in Codul penal si Legea 78/2000. Datorita definitiei mai mult de natura etica decat legala pe care o cunoaste coruptia (abuzul de putere in interes privat), exista mai multe forme de coruptie ce se pot intalni in orice domeniu, dar si in procesul de luare a deciziilor judiciare, administrativ-judiciare sau pur administrative:

 – darea-luarea de mita: implica doua elemente, cel care promite sau da un bun sau alt folos si cel care il solicita sau primeste pentru indeplinirea licita sau ilicita a unui act care intra in atributiile de serviciu, neavand importanta cui apartine initativa actului de corupere;

traficul de influenta: folos procurat celui care face promisiunea ca va interveni pe langa un agent public pentru a indeplini sau nu un act ce intra in competenta sa;

primirea de cadouri: implica primirea unor foloase in timpul exercitarii atributiilor, fara un scop neaparat de deturnare a modului de solutionare a dosarului, dar care poate favoriza crearea unor legaturi neetice;

`ungerea` sistemului`[1]: foloase date agentilor oficiali pentru a grabi desfasurarea legala a unei proceduri sau pentru ca nu cumva partea adversa sa intervina mai inainte;

frauda: falsificare de date – fals intelectual, fals in inscrisuri, favorizarea infractorului;

– santajul: obtinere de foloase prin presiuni sau forta – se poate ameninta cetateanul cu uzul armei, aplicarea unor sanctiuni administrative sau demararea unui dosar penal daca nu adopta o anumita conduita (se tolereaza astfel de catre organele de urmarire penala a actelor de trafic de droguri, trafic de persoane, prostitutie);

favoritism sub foma de copinage (lb.fr), cronyism (lb.en): ajutor dat celor apropiati – prieteni, asociati –  pentru numire in anumite posturi pe criterii ce tin de relatii de amicitie si nu de competenta: numirile in posturi ce se ocupa fara examen sau unde probele orale sunt decisive (transferul judecatorilor la alte instante, numirea procurorilor la DNA sau DIICOT, promovarea judecatorilor la Inalta Curte, numirea inspectorilor judiciari la CSM, numirea primului-grefier la instante) sunt cele mai vulnerabile;

favoritism sub forma nepotismului: facilitarea angajarii in sistem a sotului sau rudelor, in conditii ilegale;

delapidare: deturnarea fondurilor publice; cel care este conducator de institutie si are calitatea de ordonator de credite deschide proces institutiei pe care o gestioneaza pentru plata unor despagubiri si castiga;

folosirea informatiilor confidentiale pentru sine sau prieteni: de exemplu, un executor judecatoresc cumpara printr-un intermediar imobilul scos la licitatie pe care il atribuie acestuia la un pret mic;

comision reciproc (kickbacks): o persoana face un favor ilegal unei alte persoane, iar aceasta din urma procedeaza si ea la fel, ilegal, in favoarea primei persoane; de ex, o persoana este promovata de conducatorul instituttiei pe un anumit post ca sa faciliteze acestuia sustragerea anumitor bunuri prin internediul sau.

Ce nu este corupţia[1]

               a. Bacsis: in cazul anumitor profesii liberale, in particular cele prin care se presteaza servicii direct clientilor (taximetristi, ospatari, frizeri etc) s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un surplus pentru serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului. Desi practicienii in cauza pot abuza de aceasta cutuma favorabila, ea nu constituie coruptie.

               b. Abuz administrativ Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar abuzeaza de functia detinuta impotriva intereselor unei persoane fara ca fapta sa sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci abuz contra intereselor persoanei. Numai abuzurile avand ca mobil satisfacerea unor interese personale constituie fapte de coruptie. Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).

               c. Neglijenta Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar neglijeaza sarcinile de serviciu, prejudiciind o persoana, fara ca fapta acestuia sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci neglijenta sau incapacitate administrativa. Numai acele acte de neglijenta care au ca mobil satisfacerea unor interese private constituie fapte de coruptie. Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).

               d. Eroare in actul de justitie Daca un act de natura jurisdicţionala al unui procuror sau judecator este greşit sau ilegal, eroarea judiciara poate fi indreptata prin caile de atac. Eroare nu poate fi considerata un act de coruptie decat daca sunt indicii conform carora solutia eronata a fost motivata de obtinerea de beneficii personale de catre magistratul in cauza. Exercitarea funcţiei cu rea-credinta, daca fapta nu constituie infractiune, constituie abatere disciplinara (art.99 lit. h din Legea nr. 303 din 2004).

                e. Incompetenta Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar ocupa pozitii pentru care sunt subcalificati si nu isi pot aduce la indeplinire obligatiile – sarcinile conform cerintelor de competenta si profesionalism, reprezinta rezultatul incompetentei si nu rezultatul faptei de coruptie. Esecul de a indeplini sarcinile datorita incompetentei nu constituie fapta de coruptie (ca rezultat al unui interes ascuns) sau abuz (ca rezultat al relei vointe). Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala, iar pentru incompetenta este administrativa. 


[1] Extras din materialele campaniei naţionale `Nu da spaga` (2004). A se vedea  www.nudaspaga.ro

 


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: