În căutarea medicilor viitorului

14 02 2008

Autor: prof. dr. Vasile Astărăstoae

Sursa: Ieseanul

În toate dezbaterile privind sistemul de sănătate din România se uită un lucru: fără medici (indiferent ce măsuri s-ar lua), un sistem de sănătate nu poate fi funcţional. De aceea, preocuparea faţă de soarta acestora şi de modul în care ei se implică în organizarea sistemului ar trebui să constituie un element esenţial al politicilor publice în sănătate. Din nefericire, atât politicienii, cât şi opinia publică sunt preocupaţi mai mult de finanţarea şi dotarea unităţilor sanitare decât de soarta şi aspiraţiile medicilor.

Un recent articol din Ieşeanul (din păcate izolat în peisajul presei româneşti) a prezentat cu profesionalism gradul de insatisfacţie al rezidenţilor privind condiţiile pe care le asigură statul român pentru viitorii specialişti. Acest grad de insatisfacţie există, însă, şi la celelalte paliere profesionale (medici specialişti, medici primari), care se manifestă prin diferite modalităţi. Cea mai recentă modalitate de protest o constituie migraţia medicilor. Tratată cu uşurinţă de către decidenţi şi opinia publică, aceasta ar putea conduce, în câţiva ani, la un colaps al sistemului sanitar. Aceasta cu atât mai mult cu cât ea este însoţită şi de migraţia celorlalte cadre medicale.

Statistici

În statistica din 2007 a Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la capitolul număr de medici la 1.000 de locuitori, România se află pe locul 46 din 48 de ţări monitorizate (înaintea Kirghistanului şi Albaniei). În evidenţele Colegiului Medicilor din România se constată că 60% din medicii specialişti sunt concentraţi în şase oraşe mari care reprezintă 28% din populaţia României. Cu alte cuvinte, la 68% din populaţia României avem mai puţini medici la 1.000 de locuitori decât Kirghistanul şi Albania. Avem oraşe în care există spitale, dar nu există niciun medic anestezist şi câte un medic chirurg sau obstetrician, oraşe la care gărzile de chirurgie sau obstetrică sunt efectuate de medici internişti sau infecţionişti, avem comune în care nu există niciun medic. Şi în aceste condiţii, în anul 2007, 4.300 de medici specialişti (din totalul de 36.000) au plecat să profeseze în alte ţări din Uniunea Europeană.

Motivaţie

La o privire superficială, s-ar spune că au plecat doar pentru că salariul pe care-l primesc acolo este de minim zece ori mai mare decât cel de aici. La o privire superficială, deoarece sondajele de opinie dezvăluie o cu totul altă motivaţie. Medicii pleacă pentru că în acele ţări au la îndemâna mijloacele cu ajutorul cărora pot să-şi exprime cunoştinţele profesionale, şi mai ales pentru că se bucură de un respect din partea autorităţilor şi a populaţiei, inexistent în momentul de faţă în România. Campanii furibunde de culpabilizare a medicilor, generalizarea cazurilor particulare sau verdicte emise înainte ca un caz sa fie judecat nu se întâlnesc în niciuna din ţările civilizate membre în UE (excepţie, dar sporadic în Bulgaria şi Ungaria). Medicii se simt protejaţi şi acest sentiment de siguranţă este uneori determinant în luarea deciziei de a părăsi o ţară în care valoarea nu le este recunoscută.

Ce medici pleacă?

Pleacă cei mai buni, pregătiţi profesional să facă faţă competiţiei, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 48 de ani (în plenitudinea forţelor), cunoscători ai unei limbi străine de circulaţie şi, deci, capabili să acceseze literatura de specialitate. Pleacă rezidenţii cei mai buni, care găsesc în acele ţări alte oportunităţi de formare profesională. Şi din cei care au plecat, puţini s-au întors pentru că nu şi-au găsit un loc potrivit aspiraţiilor lor. Este o situaţie îngrijorătoare şi dacă lucrurile continuă în acelaşi sens voi ajunge, atunci când voi fi la pensie (şi voi avea nevoie de asistenţă medicală), să fiu tratat de Mama Omida.

Dreptul la replică…

Ca pentru a-mi confirma afirmaţiile, Televiziunea Română (nu ştim cât de liberă), post public, plătit inclusiv din contribuţiile medicilor, a realizat o emisiune în care, încălcându-se toate regulile deontologice, profesia medicală a fost denigrată. În emisiunea “Între bine şi rău” realizată de Liviu Mihaiu (marţi, 5 februarie 2008), medicii au fost puşi la zid, organizaţia lor profesională (Colegiul Medicilor) desfiinţată şi aceasta în absenţa unor reprezentanţi autorizaţi să susţină şi punctul de vedere al doctorilor. Mai mult, populaţia a fost incitată la delaţiune şi violenţe împotriva celor care, în mare parte cu eforturi şi sacrificii menţin în viaţă un sistem sanitar aflat în criză.

1 comentariu la “În căutarea medicilor viitorului”

  1. dr. Alex a scris:
    Februarie 13th, 2008 at 12:21 pm Domnule profesor aveti tot respectul meu. Sunteti printre putinii care prevad, corect, viitorul sumbru al practicarii medicinii in acesta tara. Din pacate migratia este un proces ireversibil ce eventual se poate diminua, dar cu acest salt agresiv asupra noastra ca si categorie profesionala nu vad nici o solutie. Eventual cum a sugerat cineva pe site o greva generala, eventual o demisie in bloc ca in Finlanda. Sa vedem cum se descurga ei fara medicii spagari, chirurgii criminali, etc. Devin din ce in ce mai pesimist cu viitorul medical al Romaniei si ma gandesc si eu sa plec.
    Daca tot suntem scuipati in fata macar sa avem salariu mare.

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: