Verificări la concediile medicale

11 04 2008

Anca GHIORGHIU (anca.ghiorghiu@telegrafonline.ro)

Personalul care lucrează în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă este din ce în ce mai bolnav, lucru atestat de faptul că foarte multe concedii medicale au fost acordate celor care sînt angajaţi în această unitate sanitară. Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CJAS) consideră suspect acest lucru şi a solicitat demararea unui control în unitatea sanitară pentru a stabili dacă eliberarea acestor concedii medicale a fost justificată. În acceaşi situaţie se găseşte, însă, şi societatea Oil Terminal. “Luni vom demara controlul la Spitalul Judeţean şi la Oil Terminal. Vom verifica actele şi apoi îi vom audia pe cei asupra cărora planează suspiciunea că au beneficiat de concediu medical în mod nejustificat. Dorim să stopăm tendinţa de a da concedii medicale mai puţin fundamentat. Nu este corect ca un om să fie declarat bolnav cînd el este sănătos”, a declarat preşedintele CJAS, dr. Liviu Mocanu. Conducerea CJAS susţine că medicul care va fi dovedit că a eliberat concedii medicale în mod neîntemeiat, va primi o sancţiune de 1.000 de lei. Valoarea solicitată de către Spitalul Judeţean pentru decontarea concediilor medicale se ridică la 300.000 de lei, iar cea cerută de Oil Termanl, la 60.000 de lei.





Atac la veniturile medicilor

10 04 2008
Simona TUDOR-Gazeta de Sud
Încercând sa oblige medicii sa nu mai îndrume pacientii din spitale spre cabinetele private, Ministerul Sanatatii ar putea lovi si în bolnavi.Medicii specialisti din ambulatoriu vor fi obligati sa încheie doar un contract cu casele de asigurari de sanatate. Potrivit normelor de aplicare ale contractului-cadru pe 2008, emise de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si care va intra în vigoare pe 11 aprilie, sunt vizate specialitatile clinice, adica o mare parte a medicilor din spitale. Acestia vor putea sa lucreze în continuare si în cabinete private care nu vor avea contract cu casele de asigurari sau sa renunte la munca în spital pentru cabinetul privat. Singura portita de scapare le-a fost închisa medicilor odata cu integrarea ambulatoriului de specialitate (policlinicii) în spital printr-o decizie recenta a ministrului sanatatii. Prin integrare, medicii din spital sunt obligati sa lucreze si în policlinica. Doar medicii din spitale neintegrati în policlinica vor avea voie sa aiba contracte pentru cabinetul privat, în limita a 17,5 ore pe saptamâna.
Medicii nu vor mai putea îndruma pacientii catre cabinetul particular În urma noilor reglementari, cel mai mare avantaj îl vor avea, se pare, spitalele care îsi vor mari clientela. Potrivit managerilor, va fi înlaturata concurenta neloiala si vor disparea incompatibilitatile. “În norme se spune foarte clar ca medicii nu vor avea voie sa încheie contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) decât pentru un cabinet. Masura este foarte buna, întrucât va fi eliminata incompatibilitatea, iar adresabilitatea spre spitale va creste, întrucât medicul îsi va îndrepta atentia spre îndrumarea pacientilor catre ambulatoriul de specialitate al spitalului si nu catre cabinetul particular”, a declarat ec. Mihai Coman, managerul Spitalului Municipal “Filantropia” din Craiova.
Lovitura pentru policlinicile particulare În timp ce spitalele vor prospera pentru ca nu va mai avea cine sa le fure clientii, policlinicile particulare vor fi nevoite sa renunte la contractele cu CAS daca vor dori sa-si pastreze medicii buni sau îsi vor pastra contractele cu CAS, dar vor alege doar medici mai slab pregatiti, care nu îsi vor gasi loc în spitale. Oricum ar fi, aceasta va duce la o migratie masiva a bolnavilor dinspre policlinicile particulare catre spitale. În detrimentul bolnavilor, spun medicii. “Într-o prima faza se vor aglomera si mai mult policlinicile de spitale, care si asa abia faceau fata numarului mare de bolnavi. Acestia se vor bate la fisier pe bonurile de ordine si pâna la urma vor fi obligati sa mearga la policlinicile particulare, unde va trebui sa plateasca, pentru ca fara bani nu vor mai avea acces la medic”, a declarat dr. Mihai Florea, liderul Sindicatului PROMEDICA de la Spitalul de Urgenta Craiova.
Sinucidere profesionala sau salarii mari? Sindicatul PROMEDICA a transmis prin intermediul Colegiului Medicilor Dolj un protest prin care îsi arata dezaprobarea fata de normele de aplicare ale contractului-cadru. “Este anticonstitutional. În primul rând fata de bolnavi, pentru ca îi priveaza de dreptul la asistenta medicala gratuita, si în al doilea rând fata de medici. Prin acest proiect s-a creat o discriminare între medici, în sensul ca el va fi aplicabil doar celor din specialitatile clinice, nu si celor din laboratoarele de analize medicale sau din imagistica medicala”, a spus dr. Mihai Florea.Pe de alta parte, acesta este convins ca nici un medic nu va renunta la activitatea din spital ca sa lucreze la particular, chiar daca salariile în sistemul privat sunt mai mari, pentru ca “ar fi o sinucidere profesionala sa renunti la activitatea într-o clinica”.Potrivit CAS Dolj, pâna în prezent doar un singur medic specialist si-a exprimat dorinta de a parasi spitalul.

Simona TUDOR)





Spor de prevenţie sanitară pentru tot personalul medical

9 04 2008

ntregul personal medical va primi sporul de prevenţie sanitară, sporul pentru condiţii speciale, începând din luna mai. Până pe 22 aprilie, când expiră actul adiţional, va trebuie semnat contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară. Luni, Federaţia Sanitas şi ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, au semnat un acord prin care se vor acorda nişte drepturi suplimentare personalului din sănătate. Astfel, alte şapte categorii de personal vor benficia de sporul pentru condiţii speciale de muncă printre care cei din medicina internă, sălile de naştere, neonatologie, chirurgia oftalmologică şi ORL, neurologia, a precizat, preşedintele Sanitas, Marius Petcu.

Susa Gandul

Beneficiu Federaţia „Sanitas” a obţinut drepturi suplimentare

Liderul sanitarilor a declarat că, tot din mai, întreg personalul din domeniul sănătăţii va beneficia de sporul de prevenţie sanitară, care până acum era acordat doar cadrelor medicale de specialitate. De asemenea, în urma acordului semnat luni, urmează a fi acordată şi prima de stabilitate în sistemul sanitar, a mai spus Petcu. Federaţia Sanitas a renunţat, în 24 ianuarie, la greva generală, după semnarea unui acord cu Ministrul Sănătăţii care prevedea şi creşteri salariale de 11 la sută, din care şase la sută în aprilie şi cinci la sută din octombrie. „Urmează să facem calculele, să vedem dacă însumate, cu aceste sporuri ajungem la majorarea salarială de 30 la sută pe care am cerut-o iniţial”, a conchis Petcu. (L.S.)





Evaluarea trimestrială poate creşte salariul unui medic cu 50%!

5 04 2008

Anca-Adina JITARU (anca_adina.jitaru@telegrafonline.ro)

Ministrul Sănătăţii Publice, Eugen Nicolăescu a promis o nouă majorare a salariilor pentru cadrele medicale. „Am dublat salariul minim pentru medicul primar, aproape am dublat salariul pentru medicul specialist şi pentru alte categorii de personal medical. Cu alte cuvinte, am crescut încadrarea minimă de la care pleacă fiecare salariu în parte. Mi s-a părut un gest de normalitate faţă de personalul medical, să dăm un semnal serios că ne interesează modul în care trăieşte şi munceşte doctorul român”, a susţinut ministrul. Mai mult, Nicolăescu intenţionează să înainteze o hotărîre de Guvern prin care să acorde mai multe prime de stabilitate. Astfel, dacă anul trecut se acorda o singură primă de stabilitate, în trimestrul patru, la nivelul salariului minim pe funcţie – care pentru un medic primar era de 850 de lei, anul acesta, prima va fi tot la nivelul salariului minim – pentru medicul primar acesta a ajuns la 1.500 lei – însă va fi acordată de două ori, o dată în trimestrul doi şi o dată în al patrulea trimestru. Mai mult, potrivit unui proiect de hotărîre de Guvern, privind aprobarea criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul concret de majorare sau diminuare a salariilor de bază, elaborat de ministerul Sănătăţii şi supus dezbaterii publice, salariile medicilor vor putea fi majorate cu pînă la 50%, în funcţie de punctajele obţinute la evaluarea trimestrială. În cazul în care activitatea lasă de dorit şi nu sînt întruniţi indicii de competenţă, cadrul medical poate avea surpriza neplăcută de a se trezi cu salariul micşorat. Printre criteriile de verificare a activităţii medicilor se numără şi serviciile medicale spitaliceşti contractate cu casa de asigurări de sănătate, indicatorii specifici de performanţă asumaţi de şeful de secţie şi performanţa individuală evidenţiată prin numărul şi complexitatea cazurilor tratate de fiecare medic în parte. Evaluarea trimestrială se face prin acordarea unui punctaj de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu. Dacă un medic a obţinut punctaj maxim, salariul de bază poate fi majorat cu pînă la 50%!





Cabinetele medicale, sub standardele europene

3 04 2008
de Mirela Dădăcuş (Adevarul)
Medicii de familie vor să-şi cumpere cabinetele, dar nu …

În unele cazuri, clădirile sunt vechi de 50 de ani, utilităţile lipsesc, dar medicii se feresc să investească în dispensare pe care nu le pot cumpăra Un pat pentru consultaţii, o masă, o chiuvetă şi un dulap cu instrumentar minimal. Cam acestea sunt dotările din cele mai multe cabinete ale medicilor de familie de la oraş. La sate, situaţia este şi mai precară deoarece lipsesc utilităţile, iar grupul sanitar este plasat în afara dispensarului. Medicii se feresc însă să facă investiţii la locul de muncă, deoarece legea care permite vânzarea cabinetelor bate pasul pe loc de mai bine de doi ani.

Virginia M. este, de puţin timp, pacienta unei doctoriţe de la Policlinica Titan. “Mi-am schimbat medicul de familie pentru că m-am mutat din comuna Glina în Bucureşti. Aici, cabinetul medical are mobilier nou, este zugrăvit proaspăt, iar interiorul este plin de jucării. Când îi aduc pe copii la medic stau liniştiţi la consultaţie. La ţară e ca vai de lume…”, ne-a mărturisit femeia.

Normele europene, aplicate peste doi ani

Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov spune că în jurul Capitalei sunt cabinete în care asistenţa sanitară se acordă în condiţii improprii. “Încăperile sunt pline de igrasie, neracordate la apă potabilă sau cu grupul sanitar în curte”, a explicat dr. Rodica Tănăsescu.

Ea a decis să investească în amenajarea şi dotarea cabinetului în care lucrează, cu toate că de aproape doi ani încearcă să-l cumpere de la administraţia locală. „În cei opt ani de când lucrez la Policlinica cu Plată nr. 2 din Capitală, unitate veche de 40 de ani, am schimbat geamurile şi uşile, am pus gresie şi faianţă şi am înlocuit instalaţia sanitară.

Cererea depusă la primărie pentru cumpărarea cabinetului a rămas fără răspuns. Peste doi ani vom fi obligaţi să avem cabinete dotate la standarde europene. Cine va investi în ele dacă nu sunt proprietate privată?”, a spus dr. Tănăsescu.

Potrivit acesteia, “iniţial a existat o lege a vânzării cabinetelor medicale, care nu a fost însă respectată de administraţiile locale. A primit vreun primar o sancţiune pentru că nu a respectat legea? Nu. Surprinzător, aceeaşi lege valabilă o scurtă perioadă de timp a fost declarată neconstituţională. În prezent există un proiect de ordonanţă de urgenţă privind vânzarea acestor spaţii, care însă ne dezavantajează”, a explicat dr. Tănăsescu.

Dotări minime cerute de UE

Canapele în sălile de aşteptare şi o suprafaţă de minimum 1,5 m de persoană

Circuite separate pentru adulţi şi copii

Apă curentă, chiuvetă şi grup sanitar, separat pentru medici şi pacienţi

Asigurarea limitării zgomotului sub normele admise

Cel puţin un frigider cu congelator, două genţi izoterme pentru transportul vaccinurilor

Aparatură de sterilizare autorizată de Ministerul Sănătăţii

Vestiar





Miză uriaşă în afacerea cabinetelor medicale

3 04 2008

Medicii şi autorităţile locale se luptă pentru a obţine o decizie cât mai favorabilă privind privatizarea spaţiilor medicale. Unii vor să le cumpere cât mai ieftin, ceilalţi să le vândă cât mai scump. Cei care suferă sunt pacienţii.

Circa 10.000 de cabinete medicale se află în proprietatea primăriilor din toată ţara, din creierii munţilor până în centrul Bucureştiului. Împreună cu spaţiile comune (holuri, scări, birouri etc.) şi cu dependinţele, se întind pe o suprafaţă de peste jumătate de milion de metri pătraţi. Majoritatea, în stare destul de proastă, pentru că nici autorităţile şi nici doctorii nu au făcut investiţii, aşteptând, de ani buni, o schimbare a statutului juridic. Dacă locaţiile respective ar fi vândute la preţul pieţei către medicii care le ocupă, administraţiile locale ar încasa, probabil, mai mult de 500 de milioane de euro. Dacă, însă, ar fi fost înstrăinate la preţurile preferenţiale prevăzute de un act normativ din 2006 (între 15 şi 70 de euro pe metrul pătrat construit), în conturile consiliilor locale ar fi intrat numai vreo 25-30 de milioane de euro.

Nici nu e de mirare, aşadar, că mulţi primari au tergiversat sau chiar au refuzat vânzarea spaţiilor medicale în baza legii respective. „În unele comune, au avut loc chiar referendumuri prin care s-a încercat blocarea înstrăinării cabinetelor. E absurdă atitudinea asta, având în vedere că, până în anii ‘90, spaţiile au aparţinut Ministerului Sănătăţii şi au fost atribuite gratuit primăriilor. Deci, ei le-au primit pe degeaba şi acum vor să le vândă cât mai scump“, spune dr. Dan Pereţianu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor. Dar cea mai eficientă acţiune a fost aceea a autorităţilor din Bonţida, judeţul Cluj, care au invocat neconstituţionalitatea actului normativ respectiv, susţinând că a obliga pe cineva să-şi vândă un bun este neconform cu legea fundamentală. S-a ajuns, astfel, ca, în octombrie 2007, legea să fie declarată neconstituţională.

„Ministerul a pregătit de curând un proiect de ordonanţă de urgenţă care să o înlocuiască, însă şi acesta este perfectibil“, recunoaşte dr. Mircea Bourceanu, director adjunct în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS). El spune că noul act normativ ar putea crea probleme şi întârzieri prin prevederile care privesc necesitatea organizării de licitaţii pentru desemnarea unor evaluatori la nivelul fiecărei localităţi, dar şi modul în care medicii ar putea să dovedească valoarea investiţiilor făcute în spaţiile pe care le ocupă.

Doina Mihăilă, preşedintele Patronatului Naţional al Medicilor de Familie, este mai vehementă. „Practic, nu văd cum şi când s-ar putea rezolva problema vânzării spaţiilor medicale. Noul proiect nu stabileşte termene-limită. Mai mult, nu mai obligă primăriile să vândă, ci le oferă posibilitatea să o facă. Desemnarea evaluatorilor va dura şi ea foarte mult. Cât despre preţ, ne-am întors la situaţia aberantă în care medicii sunt plătiţi la fel, indiferent de zona în care lucrează, dar valoarea cabinetelor lor variază foarte mult“, spune ea.

Astfel, dacă un spaţiu dintr-o comună ar putea fi vândut cu câteva sute de euro pe metrul pătrat, în centrul Bucureştiului preţul ar putea trece de 2.000 de euro. „Cabinetul meu, de exemplu, are 25 de metri pătraţi, plus alţi circa 20 de metri pătraţi cotă indiviză din spaţiile comune şi este la doi paşi de Piaţa Victoriei. Eu nu încasez de la CNAS decât 5.000 de lei pe lună, din care plătesc asistenta, întreţinerea, taxele şi impozitele, salariul meu. Din ce bani se presupune că mi-aş permite să achit, fie şi în rate pe zece ani, 90.000 de euro?“, se întreabă Dan Pereţianu.

Primarul sectorului 4, Adrian Inimăroiu, care este şi medic, spune că, în această situaţie, este în totalitate de partea doctorilor. „Şi, implicit, de partea pacienţilor. Vânzarea cabinetelor ar trebui să aibă loc la preţuri cât mai mici, legea urmând să-i stimuleze sau chiar să-i oblige pe medici să investească în renovarea spaţiilor şi în utilarea lor cu aparatură şi echipamente“, explică edilul bucureştean. „Nu din aşa ceva câştigă bani o primărie“, adaugă Inimăroiu.

Şi Colegiul Medicilor (CMR) are obiecţii la proiectul ministerului. „Potrivit acestuia, nu se pot vinde decât spaţiile aflate în proprietatea privată a autorităţii locale sau cele din proprietatea privată a statului şi care sunt date în administrarea autorităţii locale. Există spaţii din proprietatea privată a statului care sunt date în administrarea altor entităţi. Este important ca şi acestea să fie scoase la vânzare“, spune Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.

Proiectul mai sus menţionat oferă, totuşi, o portiţă prin care preţul de vânzare ar putea fi scăzut semnificativ: un coeficient, stabilit de MS în funcţie de necesitatea serviciului medical într-o localitate, care se va aplica la suma stabilită de evaluator. Acelaşi proiect deschide, însă, în cazul în care un medic nu vrea sau nu-şi permite să-şi cumpere cabinetul, drumul achiziţiilor masive din partea unor reţele medicale puternice sau chiar din partea unor investitori imobiliari.

«Poziţia primăriilor e absurdă, având în vedere că, până în anii ‘90, spaţiile au aparţinut Ministerului Sănătăţii şi le-au fost atribuite gratuit.»
Dan Pereţianu, preşedinte Camera Federativă a Medicilor

DISPARITĂŢI

Nimeni nu ştie exact câte cabinete au fost deja vândute din cele aproximativ 11.000 aflate în evidenţele Ministerului Sănătăţii. În toamna lui 2007, în Bucureşti fuseseră cumpărate de medici circa 200 de locaţii, adică în jur de 15%. În unele locuri din ţară, cum ar fi Aradul, proporţia celor vândute este mai mare, ajungând chiar la 100%, însă destule primării (de exemplu, cea a Sectorului 5) nici măcar n-au trecut cabinetele din domeniul public în cel privat, mişcare absolut necesară înaintea înstrăinării.

Articol de
Razvan Amariei(Capital)





Farmacistii pierd din nou in fata medicilor

2 04 2008
De ieri, doctorii sint obligati sa treaca pe reteta de compensate doar denumirea comerciala a medicamentului si nu substanta activa, ca pina acum.
Brambureala din sistemul de sanatate trece intr-o noua faza

Contractul-cadru privind acordarea asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2008, aprobat de Guvern pe 19 martie, a intrat in vigoare ieri. Principala noutate adusa de noul contract vizeaza propunerea lansata anul trecut de Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, de a trece pe reteta denumirea comerciala a medicamentului compensat si nu substanta activa, asa cum s-a intimplat din 2005.

Insa, in urma unei discutii cu Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR), Nicolaescu a decis ca exista posibilitatea ca farmacistul sa poata schimba medicamentul prescris de medic, dar numai cu acordul si pe raspunderea pacientului. „In general, nu se fac substituiri de medicamente, dar daca pacientul nu gaseste ce este prescris si nu mai are rabdare sa revina a doua zi, cind respectiva farmacie il primeste, poate schimba medicamentul pe propria raspundere“, a declarat ministrul Sanatatii.

Insa, in normele de aplicare ale contractului-cadru publicate peste noapte de minister, se introduc doua prevederi care anuleaza aceste posibilitati. Este nevoie de o declaratie pe proprie raspundere lasata de pacient la medicul de familie cum ca vrea sa i se schimbe medicamentul prescris si o alta declaratie, a doctorului, trecuta pe reteta, cum ca este de acord cu schimbarea acestuia“, a declarat Clara Popescu, vicepresedinte al Colegiului Farmacistilor.

Aceasta a mai spus ca „medicii nu vor avea timp sa scrie pe retete si aceasta declaratie si, in plus, pacientii ar trebui sa dea o declaratie de mina de fiecare data cind primesc reteta“. Popescu a mai spus ca doctorii deja au incurcat prevederile contractului-cadru, pentru ca „au primit sesizari de la farmacistii din Bucuresti si din tara care spun ca multi medici inca prescriu substanta activa si nu medicamentul si au fost nevoiti sa trimita pacientii inapoi cu reteta“.

Doina Mihaila, presedintele Patronatului Medicilor de Familie, a declarat ca exista doar o situatie in care farmacistul poate da pacientului un alt medicament decit cel de pe reteta. „Daca pacientul nu isi poate permite, farmacistul ii poate schimba medicamentul.

Insa, in situatia in care medicamentul prescris de medic nu este in stoc nu poate fi o posibilitate de schimbare a retetei, pentru ca farmacia este obligata sa asigure stocul in 48 de ore, pentru bolile cronice, respectiv 12 ore, pentru cele acute. Pacientul va reveni in termenul de mai sus si va primi medicamentul prescris“, a declarat Mihaila. Aceasta a mai spus ca, oricum, „noi intrebam pacientii ce venituri au, ne orientam in functie de situatia financiara a fiecaruia cind prescriem medicamente, adaptam tratamentul in functie de persoana“.

Propunerea ministrului a nascut controverse inca din noiembrie 2007, cind s-a pus in dezbatere proiectul de contract-cadru si a generat dispute cu farmacistii. Nicolaescu i-a acuzat pe acestia, la sfirsitul lunii februarie, ca sint „hoti“ si „imbuibati“ si ca se preteaza la diverse tertipuri pentru a pacali oamenii, dind pacientilor medicamentul mai scump.

In replica, farmacistii au spus ca cei care vor fi favorizati de propunerea lui Nicolaescu sint medicii, care vor face aranjamente si vor primi sponsorizari de la firmele de medicamente. Insa ministrul a declarat ca masura luata in privinta schimbarii modului de prescriere a medicamentelor este in favoarea pacientului, iar „cei care vorbesc se tem ca isi pierd privilegiile“. Desi Nicolaescu a fost initial foarte ferm in privinta imposibilitatii interventiei farmacistilor, ulterior a acceptat cele doua variante in care pacientul poate primi alt medicament decit cel prescris de medic.





Un laptop cu date medicale confidenţiale, furat în SUA

25 03 2008

 

 
Un laptop cu date medicale confidenţiale, furat în SUA
Un laptop care conţinea date medicale importante depre 2.500 de pacienţi care participau de şapte ani la un studiu efectuat de Institutul Naţional de Sănătate din SUA a fost furat în luna februarie. Informaţiile de pe laptop-ul respectiv nu erau criptate, în pofida prevederilor legii care reglementează stocarea datelor cu caracter confidenţial. Laptop-ul NIH cuprindea date medicale, printre care nume, diagnostice medicale şi detalii despre afecţiunile caridace ale pacienţilor examinaţi. Oficialii din cadrul Institutul Naţional de Sănătate nu au comentat aceste dezvăluiri şi nici nu au trimis, pînă joia trecută, scrisori de notificare a pacienţilor în privinţa incidentului înregistrat cu o lună înainte. Reprezentanţii au motivat că au ezitat de teamă să nu provoace panică în rîndul populaţiei.

Un incident similar a avut loc în 2006 cînd un latop aparţinînd unui angajat al Departamentului pentru Veterani a fost furat, fiind astfel compromise date personale despre veterani şi militari în termen ai armatei americane, care au fost informaţi despre furt abia după 19 zile. Laptop-ul a fost furat la 23 februarie în comitatul Montgomery din portbagajul maşinii unui angajat al Institutului Naţional de Sănătate. Oficialii institutului american au declarat că pe latop nu erau stocate informaţii, precum numere asigurărilor sociale, numere de telefon, adrese sau informaţii de natură financiară, subliniind că furtul implică un riscă scăzut de înregistrare a unor fraude.

Incidentul este doar ultimul dintr-o serie de deficienţe înregistrate în agenţiile guvernamentale americane care gestionează astfel de date confidenţiale. Biroul guvernamental de audit a dezvăluit recent că în 19 din 24 de agenţii guvernamentale s-a semnalat cel puţin o breşă de securitate de acest tip în care au fost expuse date cu caracter personal.

Ziarul Telegraf





Medicii de familie vor primi laptop-uri în aprilie

24 03 2008

Nicolăescu promite din nou

Anca GHIORGHIU (anca.ghiorghiu@telegrafonline.ro)

 

De mai bine de doi ani, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu le promite medicilor că va dota cabinetele medicale cu sisteme informatice de ultimă oră. Iniţial, Nicolăescu s-a lăudat că toţi medicii de familie vor primi computere, însă acestea nu au ajuns nici acum în cabinetele medicale. Ministrul de resort a revenit asupra promisiunii şi a declarat că toţi medicii de familie, indiferent dacă sînt de la ţară sau de la oraş, vor primi laptop-uri. În stilul caracteristic, Nicolăescu s-a lăudat că în luna martie va începe distribuirea acestora, însă apoi a schimbat data şi a declarat că medicii vor putea să intre în posesia laptop-urilor după jumătatea lunii aprilie. Consilierul ministrului Sănătăţii pe probleme de IT, Victor Mora, a declarat că s-au semnat contractele la nivel de minister pentru achiziţia a peste 11.320 de laptopuri pentru medicii de familie. „Procedura de achiziţie a fost acordul-cadru pentru a putea lăsa posibilitatea de a mai suplimenta numărul laptopurilor, avînd în vedere că numărul medicilor de familie este în creştere. Dacă anul trecut erau 11.120 de medici de familie, acum sînt 11.320. Procedura de achiziţie este una flexibilă care permite, fără alte proceduri ulterioare, să mărim această cantitate cu pînă la 20%”, a spus Mora. Secretarul de stat a adăugat că laptop-urile şi imprimantele urmează să fie distribuite începînd cu 18 aprilie. La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) a judeţului Constanţa a nominalizat deja două persoane care au fost delegate să ducă la îndeplinire programul de dotare al medicilor de familie cu mijloace IT. Conducerea ASP susţine că laptop-urile vor fi distribuite celor peste 350 de medici de familie din Constanţa pe baza unor liste înaintate deja Ministerului Sănătăţi





Contractul cadru pentru 2008(asigurari sociale de sanatate)

22 03 2008
 

 
În şedinţa din 19 martie, la propunerea Ministerului Sănătăţii publice, Guvernul României a aprobat Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008. Astfel de la 1 aprilie 2008 intră în vigoare noul contract- cadru, care este cel mai important document din sistemul de sănătate. Practic, prin contractul –cadru se stabilesc anual condiţiiile contractării cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. În noul contract există câteva modificări substanţiale prin care MSP vrea să înlăture disfuncţionalităţile în managementul sistemului, dar mai ales să mărească gradul de accesibilitate al cetăţenilor la asistenţa medicală primară şi de specilitate.
În ceea ce priveşte asistenţa medicală primară.
Începând din acest an, cifra minimă asiguraţi pe lista unui medic de familie nu mai este 2000.
Medicii de familie din localităţile urbane (atât cei care au avut contracte anterioare cât şi medicii nou veniţi) au obligaţia ca până la data de 31.12.2008 să aibă înscrişi pe listele proprii un număr de minim 1000 de asiguraţi şi persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale. Pentru creşterea accesibilităţii pacienţilor de pe listă la serviciile adiţionale care necesită dotări speciale, medicii de familie pot încheia contracte cu furnizori de servicii medicale.
Cabinetele medicale vor funcţiona cu minimum un asistent medical indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi pe listă. S-au făcut coroborările necesare ca urmare a modificării şi completării Legii nr. 263/2004 (legea centrelor de permanenţă) – s-a eliminat prevederea conform căreia medicul care domiciliază într-o localitate putea asigura continuitatea asistenţei medicale.
Medicul de familie va refuza transcrierea de prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţia personală a asiguraţilor şi investigaţii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alţi medici, cu excepţiile prevăzute atât în proiectul de Contract-cadru pentru 2008 cât şi în actualul Contract-cadru.
Pentru nerespectarea programului stabilit precum şi pentru abuzuri sau prescrieri nejustificate din punct de vedere medical de medicamente cu şi fără contribuţie personală din partea asiguratului şi/sau recomandări de investigaţii paraclinice, atât în proiectul de Contract-cadru pentru 2008 cât şi în actualul Contract-cadru se aplică penalităţi. S-a precizat la ce se face referire prin „prescrieri nejustificate” şi anume a fost introdusă sintagma „din punct de vedere medical”.
Suspendarea contractelor de furnizare de servicii medicale pe perioada de suspendare a medicului din exerciţiul profesiei de către Colegiul Medicilor din România.
În ceea ce priveşte ambulatoriul de specialitate:
Medicii de specialitate din specialităţile paraclinice îşi pot desfăşura activitatea la unul sau mai mulţi furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.
Pentru nerespectarea programului stabilit precum şi abuzuri sau prescrieri nejustificate din punct de vedere medical de medicamente cu şi fără contribuţie personală din partea asiguratului şi/sau recomandări de investigaţii paraclinice, atât în proiectul de Contract-cadru pentru 2008 cât şi în actualul Contract-cadru se aplică penalităţi.
A fost introdusă o nouă prevedere potrivit căreia, în situaţia în care, prin filialele/punctele de lucru excluse din contractele încheiate între furnizorii de servicii medicale paraclinice şi casele de asigurări de sănătate se mai acordă servicii medicale paraclinice în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, casele de asigurări de sănătate vor rezilia contractele încheiate cu furnizorii respectivi pentru toate filialele / punctele de lucru cuprinse în aceste contracte.
În ceea ce priveşte activitatea din spitale:
Pentru organizarea structurilor de spitalizare de zi, spitalele au obligaţia să solicite acordul autorităţilor de sănătate publică acolo unde acest tip de structură nu este nominalizată în structura organizatorică a spitalului aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
Cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate în camera de gardă din cadrul spitalelor sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.
Reţinerea sumelor din diminuarea valorilor de contract pentru luna în care s-a înregistrat nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile contractuale se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea din prima plată ce urmează a fi efectuată pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
Spitalele primesc şi sume pentru servicii medicale de medicină dentară efectuate în cabinetele de medicină dentară care se află în structura spitalului, ca unităţi fără personalitate juridică, finanţate din fondul alocat asistenţei medicale dentare, în condiţiile prevăzute în norme.
Spitalele vor acoperi din sumele obţinute şi consultaţiile interdisciplinare pentru pacienţii internaţi, efectuate în ambulatoriul integrat al spitalului respectiv sau al altei unităţi sanitare cu paturi, pe baza relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective;(conform ordinului MSP cu ambulatoriul integrat)
Acordarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu:
Valoarea contractelor pentru farmaciile din reţeaua sanitară a ministerelor si instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, care se află în relaţie contractuală cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, se negociază în baza criteriilor stabilite prin normele proprii de aplicare a contractului-cadru.
Prevederea conform căreia, valoarea contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu se negociază între furnizori şi casele de asigurări de sănătate, a fost completată în sensul că, la negociere se va ţine cont şi de condiţiile în care se desfăşoară activitatea furnizorului (conform Legii nr.95/2006)
Medicii prescriu medicamentele din sublista A, B sau C sub forma denumirii comerciale.
Medicamentele pentru tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA se pot elibera şi prin farmaciile cu circuit deschis.
Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să aducă la cunoştinţa furnizorilor de medicamente numele şi codul de parafă al medicilor care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, cel mai târziu la data încetării relaţiilor contractuale dintre casa de asigurări de sănătate şi medicii respectivi.
În situaţia societăţilor farmaceutice care au încheiate contracte pentru mai multe farmacii / puncte de lucru, sancţiunile şi condiţiile de reziliere, suspendare şi încetare a contractului sunt diferenţiate fiind aplicate la nivelul furnizorului sau numai la nivelul farmaciei / punctului de lucru.
Acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu:
Furnizorii de dispozitive medicale au dreptul să primească de la casa de asigurări de sănătate contravaloarea dispozitivelor medicale furnizate, conform facturilor emise şi documentelor însoţitoare, inclusiv sumele de închiriere, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor necesare în vederea decontării.
Criteriile de prioritate pentru acordarea dispozitivelor medicale precum şi pentru soluţionarea listelor de prioritate ţin cont de data înregistrării cererilor la casa de asigurări de sănătate şi nivelul de urgenţă stabilit de Serviciul Medical al casei de asigurări de sănătate publicat pe pagina web a acesteia.
Dispoziţii finale:
La condiţiile generale de reziliere a contractelor de furnizare de servicii medicale, a fost introdusă o nouă condiţie, respectiv rezilierea în cazul retragerii de către organele în drept a dovezii de evaluare a furnizorului.
Furnizorii de servicii medicale au obligaţia de a respecta ghidurile şi protocoalele de practică medicală elaborate conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Au fost eliminate prevederile referitoare la achiziţia de medicamente şi / sau materiale sanitare pentru subprogramele din programul naţional cu scop curativ, pentru care se realiza licitaţie la nivel naţional.
Sursa: http://www.ms.ro/




BBC-Nou contract-cadru privind asistenţa medicală

22 03 2008

Medic
Noul contract-cadru urmăreşte să nu se ajungă la abuzuri şi pacienţii să nu aibă de suferit

De la 1 aprilie, în România ar urma să intre în vigoare un nou contract-cadru privind condiţiile de acordare a asistenţei medicale.

Este vorba de o înţelegere scrisă între autorităţile medicale, organizaţiile medicilor şi farmaciştilor, care reglementează felul în care funcţionează toate aceste instituţii pe piaţă, astfel încât să nu se ajungă la abuzuri şi pacienţii să nu aibă de suferit.

Regulile se modifică anual, în funcţie de observaţiile făcute de cei implicaţi în sistemul de asistenţă medicală.

Potrivit noului contract, care se află în dezbatere publică până la sfârşitul lunii, medicii de familie vor putea să îşi deschidă cabinete chiar dacă nu au două mii de pacienţi pe liste.

Reducerea îi avantazeajă pe cei care lucrează în zone cu populaţie redusă şi care vor putea acum să încheie contracte cu casele de sănătate mult mai uşor, şi să obţină astfel fonduri.

În plus, în fiecare cabinet de medicină de familie va trebui de acum încolo să lucreze şi un asistent.

Măsura nu este neapărat rea, recunosc organizaţiile medicilor de familie, însă este destul de dificil de aplicat uneori, în condiţiile în care în ţară sunt tot mai puţine cadre medicale medii.

Acces sporit la serviciile medicale

Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, crede că noile reguli ale jocului vor face ca mai mulţi pacienţi să aibă acces la servicii medicale de calitate.

“Prin faptul că impune teoretic egalitate de şanse şi prin faptul că impune un anumit microcircuit al pacienţilor”.

“Noutatea că, de exemplu, obligă medicii din ambulatoriul spitalului să nu mai trimită la medicul de familie ci să dea medicamente direct, ajută pacientul dar îl ajută şi pe medicul de familie”, spune la BBC domnul Astărăstoaie.

Contractul cadru stabileşte reguli mai clare şi pentru finanţarea spitalelor, mai spune Vasile Astărăstoiae, chiar dacă nu se ajunge la mult-visata descentralizare.

 

Noutatea că, de exemplu, obligă medicii din ambulatoriul spitalului să nu mai trimită la medicul de familie ci să dea medicamente direct, ajută pacientul dar îl ajută şi pe medicul de familie
Vasile Astărăstoaie

Preşedintele Colegiului Medicilor crede că ar fi fost nevoie şi de mai mulţi bani pentru medicii care lucrează în spitale.

“Valoarea mică a punctului pentru medicii specialişti din spitale, la care o valoare de 10 mii de lei vechi ar fi fost o sumă care le-ar fi permis dezvoltarea şi dotarea cabinetelor”.

“În medicina de specialitate se acordă puncte, pentru consultaţii sau pentru alte activităţi medicale”, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor.

Noul act normativ prevede şi penalizări mai drastice în cazul în care medicii nu respectă programul de lucru, precum şi pentru abuzuri sau prescrieri de tratamente nejustificate din punct de vedere medical.

Documentul răspunde şi unei plângeri mai vechi a farmaciştilor. A existat propunerea ca medicii de familie să nu mai scrie pe reţete denumirea comercială a medicamentelor ci substanţa activă.

Farmaciştii au considerat că astfel bolnavii ar fi fost nevoiţi să dea bani pe medicamente mai scumpe.

Noul contract cadru spune că pe reţete medicamentele vor apărea în continuare cu numele sub care se găsesc în farmacii.





Ministerul Sănătăţii vrea să ia sindicatelor rolul decizional

18 03 2008

OLT. Ministerul Sănătăţii Publice a anunţat Federaţia SANITAS de intenţia de a modifica prevederile viitorului contract colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, fiind de acord doar cu un rol consultativ al sindicatelor în privinţa aplicării politicilor sanitare.

„Joi voi participa la un Consiliu Naţional, la Bucureşti, unde vom discuta această problemă. Federaţia ne-a informat despre intenţia ministerului, însă cu siguranţă că vom face ceva în această privinţă. Ministerul Sănătăţii şi-ar dori ca sindicatele să aibă doar un rol consultativ în procesul decizional, deşi noi am câştigat, prin contractul colectiv de muncă semnat în 2006, care este în vigoare şi astăzi, dreptul de a aviza toate deciziile importante care se adoptă la nivel de unitate. Adică să fim prezenţi şi să ne dăm acordul la semnarea contractului cu Casa, să avizăm concursurile prin care se recrutează personalul, să avizăm fişa postului, să participăm la stabilirea criteriilor de încadrare şi salarizare etc. Un drept odată câştigat nu ne mai putem permite să-l pierdem. Nu putem să negociem sub contractul în vigoare“, a declarat Roxana Dragomir, proaspăt reconfirmată în funcţia de preşedintă a Uniunii Judeţene SANITAS, formaţiune sindicală afiliată la Federaţia SANITAS.

Contractele colective de muncă semnate între sindicatele cadrelor medii din unităţile spitaliceşti din judeţ şi echipele de conducere ale spitalelor expiră în vară, după ce, anul trecut, au fost prelungite prin acte adiţionale la contractele semnate în 2006. Noile contracte se vor negocia având la bază viitorul contract colectiv semnat de federaţie cu ministerul şi, în acestea, susţin sindicaliştii, nu au cum să nu se regăsească atribuţiile de negociator în numele fiecărui membru de sindicat şi pentru orice problemă legată de locul de muncă. Olt si Valcea – Alina MITRAN\

Gazeta de Sud- Dolj





PSD DORESTE SEMNAREA UNUI PACT NATIONAL PENTRU SANATATE

18 03 2008

PSD DORESTE SEMNAREA UNUI PACT NATIONAL PENTRU SANATATE

Realizator: Preşedintele PSD, Mircea Geoană, va trimite scrisori liderilor celorlalte partide parlamentare, pentru a invita la dialog în vederea semnării unui pact naţional pentru sănătate. PSD susţine că acest pact să fie încheiat sub egida Parlamentului României, iar documentul trebuie să traseze principalele direcţii de reformă a sistemului sanitar, să garanteze servicii medicale de calitate şi un acces neîngrădit la aceste servicii.

Vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu: Ne propunem ca pe baza concluziilor acestui pact pentru sănătate să realizăm o schimbare radicală a sistemului sanitar în România, o reformare a unui sistem sanitar bolnav, care în acest moment, în mod evident, se caracterizează prin crize repetate, într-un sistem nou, performant, la nivel european am spune noi. Şi, evident, pentru un astfel de demers, deosebit de important, întârziat foarte mulţi ani, este necesar să avem un pact naţional pentru crearea unei baze solide şi sustenabile, sub auspiciile Parlamentului României, în scopul construirii unui sistem sanitar european care să răspundă nevoilor populaţiei României.

(Radio România Actualităţi, Ora: 16:00)





Cum să devii medic în Spania

18 03 2008

ADEVARUL

Mihai Velicu lucrează de un an ca rezident în Castellon

Mihai Velicu câştigă 1.090 de euro pe lună, la care se adaugă plata gărzilor, între 11 şi 26 de euro pe oră După şase ani de facultate în România, absolvenţii de medicină sunt dispuşi să mai înveţe câteva mii de pagini, plus o limbă străină, pentru a putea profesa în altă ţară. Mulţi dintre cei care pleacă să lucreze în străinătate nu o fac doar pentru bani, ci şi pentru faptul că acolo ar putea să aibă o carieră de succes.

Spania şi Italia sunt doar două dintre ţările către care migrează personalul medical din România. Dacă ar fi să facem comparaţii la capitolul salarii, România ar pierde din start. În Spania, un medic în anul întâi rezidenţiat are salariul de bază 1.090 euro lunar, la care se adaugă şi gărzile plătite de la 11 la 26 de euro pe oră, în funcţie de ziua în care se efectuează.

Mihai Velicu (27 de ani) este medic rezident în Castellon, Spania. “Din 2006, am început să caut informaţii exacte în ceea ce priveşte paşii care trebuiau urmaţi pentru a ajunge să profesez ceea ce-mi doresc, cu un salariu decent”, ne-a spus el.

Mihai a dat rezidenţiat mai întâi în România, în noiembrie 2006: “În ianuarie 2007 mă aflam deja la Madrid, în sala de examen pentru medicii rezidenţi. Aflarea rezultatelor m-a pus pe gânduri, luasem examenul în Medicină de Familie în ambele ţări. Am ales Spania din două motive: salariul şi condiţiile de muncă din spitalele de aici”.

Test-grilă şi bibliografia

Examenul MIR (Médico Interno Residente) este echivalentul spaniol al rezidenţiatului românesc şi durează între 3 şi 5 ani, în funcţie de specializare. El constă dintr-un test-grilă de 260 întrebări cu răspuns unic, dintre care 10 sunt de rezervă în cazul în care se contestă vreo întrebare din cele 250 obligatorii (veţi afla abia la publicarea rezultatelor care întrebări sunt anulate).

Examenul se susţine în centre acreditate de Ministerul Sănătăţii spaniol în zi unică şi durează cinci ore (în ultimii ani, examenul s-a susţinut la sfârşitul lunii ianuarie). Punctajul de la acest test reprezintă 75% din nota finală, restul de 25% fiind dat de mediile anuale, nota obţinută la Licenţă şi la susţinerea lucrării de diplomă.
Există şi instituţii private care oferă stagii de pregătire pentru examen, neobligatorii, şi care se pot face şi la distanţă (preţul variază între 150 şi 300 euro). Cea mai cunoscută este CTO (www.cto.es).

După examen se alege postul în funcţie de clasificarea comunicată pe site-ul Ministerului Sănătăii http://www.msc.es . În afară de munca efectivă din spital, fiecare medic rezident intră într-un plan de formare care include seminarii şi stagii pe diferite specializări. Anual, programul este evaluat şi notat. Dacă rezultatele examenului MIR nu vă sunt favorabile, mai aveţi o posibilitate, aceea de a profesa ca medic generalist în sistemul de substituţie.

Acte necesare pentru a susţine rezidenţiatul în Spania

Diploma şi foaia matricolă ştampilate de către Ministerul Educaţiei din România ;

Apostila de la Haga aplicată pe diplomă şi pe foaia matricolă în original la Prefectura municipiului de reşedinţă;

Traducerea legalizată a diplomei şi a foii matricole;

Apostila de la Haga aplicată pe traducerile legalizate la Tribunalul municipiului de reşedinţă;

Cu aceste acte vă puteţi adresa apoi Biroului Ataşat de Învăţământ (Agregaduria de educacion), Sector 1 (tel. 021 – 230.17.72). Taxa de echivalare pentru Diploma de Licenţă (86,9 euro în anul 2007) se achită în contul Ministerio de Educacion y Ciencia, Banco Bilbao Viscaya Argentaria (BBVA), c-Alcala 16, 28014, Madrid.

Actele se pot depune şi direct în Spania, la Madrid, sau în celelalte centre universitare spaniole. Pentru rezidenţa în Spania este nevoie şi de un atestat de cunoaştere a limbii spaniole – DELE intermedio (Diploma de Espanol como Lengua Extranjera) -, examen care se poate susţine la orice Institut Cervantes.





250 de laptopuri pentru medicii de familie

17 03 2008

Medicii de familie din toate dispensarele şi cabinetele din judeţul Hunedoara vor primi, de săptămâna viitoare, laptopuri şi imprimante. Doctorul Dan Magheru, directorul executiv al Autorităţii de Sănătate Publică Hunedoara, spune că această măsură îi va ajuta pe medici să ţină o mai bună evidenţă a stării de sănătate a pacienţilor, iar la nivel judeţean, evaluarea stării de sănătate va deveni o prioritate. Fiecare medic de familie va primi un laptop şi o imprimantă şi, în acest fel, va putea fi ţinută evidenţa persoanei consultate, dar şi a reţetelor emise. Aparatura va fi livrată eşalonat, în baza programului de informatizare a cabinetelor medicilor de familie. „În judeţul Hunedoara, vor ajunge 250 de laptopuri şi imprimante pentru toţi medicii de familie“, a declarat Dan Magheru.

Întreaga aparatură va fi livrată între 15 martie şi 15 mai, iar acest sistem va permite emiterea de reţete şi chiar a tratamentului corespunzător în situaţia în care medicul va introduce doar diagnosticul sau rezultatele analizelor pacienţilor lor. În judeţul Hunedoara, există cel puţin 350 de medici de familie, iar în unele cazuri, aceştia ţin evidenţele pacienţilor pe calculatoare personale.

GAZETA DE SUD – DOLJ Actualitate – Diana MITRACHE





Constănţenii vor fi consultaţi pe baza unei fişe electronice unice

14 03 2008

Anca GHIORGHIU (anca.ghiorghiu@telegrafonline.ro)

Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) au decis să demareze un proiect de implementare a unui sistem de evidenţă informatizată în cadrul spitalelor şi cabinetelor medicale. Judeţul Constanţa este familiarizat cu programele de evidenţă informatizată a pacienţilor deoarece, în urmă cu cîţiva ani, acest tip de sistem a fost implementat la diabet, Constanţa fiind judeţ pilot în această privinţă. În cadrul unei întruniri, cele trei autorităţi publice locale au decis ca într-o săptămînă să demareze programul de evidenţă informatizată a pacienţilor. Conducerea ASP susţine că judeţul Constanţa va fi primul din ţară care va lucra în acest sistem ce are numeroase beneficii, dar că acest lucru nu ar fi putut fi realizat fără sprijinul CJC. “Dacă vocea autorităţilor locale ar fi fost ascultată, de mult ar fi avut loc astfel de întîlniri. Cel mai aproape de un om, de nevoile lui, sînt primarul, CJC şi autorităţile sanitare care, din păcate, nu au o subordonare judeţeană. Este absurd să fii proprietar pe baza spitalelor şi să nu ai niciun cuvînt de spus în deciziile care se iau la nivelul acestor unităţi. Întotdeauna am spus că ministrul Sănătăţii a făcut o greşeală luînd această decizie, sfătuit prost şi de consilierii săi. Totuşi, am reuşit împreună cu ASP şi CJAS să demarăm acest proiect, dar nu numai. Printre realizări se pot enumera reluarea lucrărilor la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă care stagnaseră din cauze politice şi demararea unui proiect de dotare a secţiei de Chirurgie Cardiovasculară”, a declarat preşedintele CJC, Constantinescu Nicuşor Daniel. Programul care va fi implementat în toate unităţile sanitare din judeţ se numeşte Hipocrate şi este elaborat de firma RSC. Conducerea ASP susţine că acest program a fost implementat, pe module sau parţial, în unele unităţi sanitare din judeţ, dar că se doreşte realizarea unei reţele.

Datele pacienţilor, transmise electronic

Acest lucru va facilita accesul medicilor la istoricul medical al pacientului. “Vom putea face economie la fonduri. În momentul de faţă, pacientul face analize cînd pleacă dintr-o instituţie sanitară în alta, dar cu ajutorul fişei electronice unice, care face parte din acest program, datele pacientului, investigaţiile pe care le-a făcut, vor fi transmise de la o unitate medicală la alta în timp real. De mai bine de doi ani, la Sanatoriul de la Techirghiol lucrăm cu acest sistem şi am reuşit să economisim sume importante, pe care le-am investit în asigurarea confortului pacienţilor şi al medicilor”, a declarat managerul Sanatoriului Balnear Techirghiol, Septimiu Bourceanu. Pe lîngă faptul că spitalele şi restul unităţilor sanitare vor fi putea face schimb de informaţii în cel mai scurt timp, datele vor ajunge şi la CJC, deoarece, susţine conducerea ASP, dacă medicii ştiu cum să gestioneze o afecţiune apărută într-o anumită zonă, CJC cunoaşte cel mai bine condiţiile socio-economice din acea arie şi poate controla mai bine problemele apărute. “Acest program înseamnă o extindere a ceea ce s-a făcut la nivelul diabetului. Va costa probabil cîteva milioane de euro, dar cred că sănătatea oamenilor din judeţ merită chiar mai mult decît atît. Programul va fi implementat şi la nivelul cabinetelor din zonele rurale. Pe lîngă reabilitarea acelui cabinet, medicul va avea nevoie şi de o locuinţă pe care CJC şi primarul din acea zonă o vor oferi. Cei care intră în sistem nu vor avea doar avantaje, ci şi obligaţii şi, împreună cu CJAS şi ASP, trebuie să stabilim care sînt acestea”, a mai declarat Constantinescu Nicuşor Daniel. Programul Hipocrate nu este o noutate pentru cadrele medicale din majoritatea spitalelor din judeţ, dar trebuie elaborat sistemul de legătură între toate aceste unităţi sanitare. “Sistemul Hipocrate centralizează, într-o singură bază, datele despre toţi pacienţii. Obiectivele pe care dorim să le îndeplinim prin introducerea acestui porgram sînt realizarea Dosarului Electronic al Pacientului şi raportarea datelor despre un bolnav în timp real. Biletele de trimitere de la un medic spre un alt specialist vor fi realizate, de asemenea, electronic şi astfel vom economisi timp preţios. Codificarea afecţiunilor va fi standard, aceeaşi pentru toate spitalele. În acest fel, medicii vor cunoaşte antecedentele medicale ale pacientului”, a declarat directorul general al RSC, Bogdan Savu. Reprezentanţii CJC, ASP şi CJAS susţin că săptămîna viitoare vor fi stabilite toate detaliile privind implementarea acestui program.





Medicii constănţeni vor intra în grevă

12 03 2008

Anca GHIORGHIU (anca.ghiorghiu@telegrafonline.ro)

 
Medicii constănţeni vor intra în grevă Preşedintele SMR, dr. Vasile Sîrbu: “Sindicatul Medicilor din România, prin Comitetul Director, solicită preşedintelui Parlamentului, tuturor forţelor politice şi Ministerului Sănătăţii elaborarea, pînă la 30 aprilie, a unui Pact Naţional pentru Sănătate”
Comitetul Director al Sindicatului Medicilor din România (SMR), cu sediul la Constanţa, a decis ca pe 14 aprilie să organizeze o grevă de avertisment, între 09.00 – 11.00, pentru a semnala Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătăţii dar şi Administraţiilor din reţeaua sanitară subfinanţarea şi degradarea asistenţei medicale din România. “Sindicatul Medicilor din România, prin Comitetul Director, solicită preşedintelui Parlamentului, tuturor forţelor politice şi Ministerului Sănătăţii elaborarea, pînă la 30 aprilie, a unui Pact Naţional pentru Sănătate, similar cu cel elaborat pentru Educaţie. În acest Pact solicităm ca domeniului Sănătăţii să i se aloce minimum 6% din PIB, iar condiţiile salariale şi pensiile persoanelor din Sănătate să fie echivalente cu celelalte categorii bugetare. Mai mult, solicităm elaborarea unui Proiect Legislativ menit să stopeze emigrarea personalului medico-sanitar, acest fenomen fiind important pentru securitatea sanitară naţională”, a declarat preşedintele Sindicatului Medicilor din România, prof. univ. dr. Vasile Sîrbu. Reprezentanţii SMR susţin că sînt îngrijoraţi din cauza condiţiilor de muncă în infrastructurile sistemului: spitale, cabinete medicale, policlinici, centre de diagnostic. Medicii din sindicat spun că vor face tot posibilul pentru a ajuta la modernizarea infrastructurii sistemului sanitar, în special a spitalelor, policlinicilor şi a cabinetelor medicilor de familie, astfel încît să fie aliniate la standardele europene. “Vom susţine descentralizarea administrativă a sistemului sanitar şi responsabilizarea reţelei de conducere sanitară faţă de populaţia deservită şi dezvoltarea medicinei primare prin dotări corespunzătoare. Solicităm adoptarea unui Statut al personalului medico-sanitar, stabil şi modern, în care să se ia în considerare condiţiile de muncă, sporurile de toxicitate şi de contaminare, activitatea în cursul nopţii în urgenţe şi în gărzi”, a mai declarat dr. Sîrbu.




Proiect pentru înfiinţarea Colegiului Medicilor de Familie

10 03 2008
Posta Medicala

10 Martie 2008
ImageDeputaţii liberali Cornel Popa şi Valeriu Boeriu au anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, depunerea unui proiect de lege pentru înfiinţarea Colegiului Medicilor de Familie din România. Potrivit deputatului Boeriu, iniţiatorii acestui proiect, parlamentari liberali din mai multe zone ale ţării, au avut întâlniri cu medicii de familie pentru a se convinge de utilitatea acestui proiect, deşi se ştia că este de mult timp un deziderat al medicilor de familie.  Aşa cum şi stomatologii au un colegiu separat de Colegiul medicilor, Boeriu consideră că şi medicina de familie merită un colegiu propriu, deoarece este o “adevărată forţă”, cu peste 12.000 de medici de familie în raport cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. “De multe ori nu avem aceleaşi interese cu medicii de diferite specialităţi şi credem că un colegiu al nostru ne-ar reprezenta mai bine”, a precizat Valeriu Boeriu, de profesie medic. Proiectul de lege este realizat pe modelul din legea 95 a reformei în sănătate, după modelul Colegiului medicilor de acum, din care se intenţionează desprinderea Colegiului Medicilor de Familie. /Rompres/




Medicii români, mai bine “trataţi” în străinătate

10 03 2008

Medicii şi personalul sanitar din România sunt la mare căutare peste hotare. Chiar şi statele care ne-au restricţionat accesul pe piaţa muncii le fac oferte specialiştilor noştri.

„Sunt în anul IV la Medicină. Când îmi termin rezidenţiatul, plec să lucrez într-o clinică din Germania. Vreau să mă specializez în chirurgie – obstetrică-ginecologie. Periodic verific site-urile cu ofertele de muncă din clinicile germane. Chiar dacă mă voi stabili acolo, vacanţele am să le fac acasă, împreună cu familia“, spune Radu Ionescu, un piteştean de 22 de ani.


Acesta nu este singurul exemplu. Nivelul salarial scăzut şi condiţiile de muncă necorespunzătoare îi determină pe tot mai mulţi doctori să părăsească ţara. În timp ce la noi salariul unui medic specialist porneşte de la 1.023 de lei (circa 300 de euro), iar al unui medic primar de la 1.428 de lei, adică circa 420 de euro, colegii din Germania, Franţa sau Spania câştigă mii de euro pe lună. În ceea ce priveşte creşterile medii salariale de 22% anunţate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, acestea nu reuşesc să-i convingă pe specialiştii noştri să rămână în ţară. „Dacă venitul unui profesionist este de trei ori mai mic acasă decât peste hotare, atunci acesta este tentat să emigreze“, spune Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor. „Este firesc să ne plece medicii dacă salariile sunt de 10-15 ori mai mici decât media din vestul Europei şi de 20 de ori mai mici decât în Canada. Iar în Statele Unite salariul este dublu faţă de Uniunea Europeană“, mai spune Cinteză. Până acum Colegiul Medicilor a primit sute de cereri pentru eliberarea „Certificatului de Onorabilitate“. Acest document atestă că medicul respectiv nu a fost sancţionat şi îi permite să-şi găsească de lucru în străinătate. Şi Ministerul Sănătaţii a primit, de la începutul anului şi până acum, peste 1.000 de cereri. Solicitanţii doresc eliberarea adeverinţelor necesare recunoaşterii în celelalte state ale UE a calificărilor în profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi moaşă.

Unde pleacă să lucreze medicii şi asistentele din România? „Marea Britanie, Franţa şi Germania au mare nevoie de medici, în special de anestezişti, radiologi şi specialişti terapie intensivă. Adică, exact specializările care sunt deficitare şi la noi. De exemplu, sunt spitale judeţene în care un singur anestezist se ocupă de şapte-opt săli de operaţie. În plus, în fiecare an, circa 20% din tinerii absolvenţi emigrează în Statele Unite. În prezent, în România sunt circa 31.000 de medici. Comparativ cu celelalte ţări europene, inclusiv Bulgaria, avem cel mai mic număr de medici raportat la numărul de locuitori. Ce urmează? Vin vremuri grele pentru pacienţii români!“, spune Mircea Cinteză.

Dar, Marea Britanie caută şi dentişti. Astfel, circa 400 de medici stomatologi români sunt aşteptaţi în Regatul Unit, să lucreze pe salarii anuale cuprinse între 80.000 şi 120.000 de euro. Şi Spania are nevoie de medici. Semnalul a ajuns şi la Bucureşti, numărul doctorilor care urmează cursuri intensive de limba spaniolă la Institutul Cervantes crecând considerabil faţă de anul trecut. Ministerul Sănătăţii de la Madrid a anunţat că Peninsula Iberică are nevoie de circa 3.000 de medici. Specializările căutate sunt anestezie, chirurgie generală şi digestivă, medicină de familie, pediatrie şi radiologie. În aceste domenii sunt cu 5% mai puţini specialişti decât este necesar. De aceea, oficialii de la Madrid încearcă să faciliteze omologarea diplomelor medicilor străini. Însă, specialiştilor români le sunt automat recunoscute diplomele în cadrul UE, conform directivelor sectoriale în vigoare. Pentru a profesa în Statele Unite şi Canada, medicii şi cadrele sanitare trebuie să susţină un examen pentru obţinerea licenţei.

Din datele Departamentului de Muncă în Străinătate (DMS), anul trecut au fost mediate contractele a 117 persoane cu studii superioare, care au plecat la muncă în Germania, Franţa, Elveţia şi Spania. În ceea ce priveşte medicii şi cadrele sanitare, din 2002 şi până în ianuarie 2007 au obţinut contracte de muncă în străinătate 564 de persoane. Majoritatea au plecat să muncească în Germania, Elveţia şi Ungaria. În realitate, numărul acestora este mult mai mare. Iar odată ce am devenit cetăţeni ai UE, circulaţia în cadrul uniunii este mult simplificată. Cel mai uşor îşi găsesc de lucru specialiştii. Aşa s-a întâmplat şi în fostele ţări din blocul socialist, care au aderat în 2004 şi care, în prezent, se confruntă cu o lipsă acută a personalului calificat. Însă salariile de aici nu sunt suficient de atractive pentru specialiştii români, care preferă vestul Europei sau continentul american. Pe ce salarii pleacă românii?

În GERMANIA, salariul medicilor rezidenţi porneşte de la 1.800 de euro/lună, iar în domeniul sănătaţii, salariul mediu este de 1.200 de euro/lună.

În FRANŢA acesta se situează, la început, la aproximativ 1.300 de euro/lună.

ITALIA a stabilit salariul minim brut al medicilor la 1.750 de euro lunar şi la 1.350 de euro/lună cel al asistenţilor medicali.

MAREA BRITANIE oferă medicilor stomatologi salarii anuale între 80.000 şi 120.000 de euro.

În STATELE UNITE un medic la început de carieră are un salariu de 80.000 de dolari pe an. Cel mai mare salariu îl au specialiştii cu experienţă în chirurgia spinală, care câştigă într-un an 1.352.000 de dolari.

Sursa: DMS şi Allied Physicians (SUA)

Articol de
Mona Scărişoreanu -revista CAPITAL





Certificatul profesional curent

10 03 2008
  Listeaza E-mail
 
ImageConform art. 406, art. 502 si art. 579 din Legea nr. 95/ 2006, printre atributiile Colegiului Medicilor din Romania, ale Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si ale Colegiului Farmacistilor din Romania se afla si aceea de a “atesta onorabilitatea si moralitatea profesionala ale membrilor sai”. Certificatul profesional curent reprezinta modalitatea prin care acest lucru se realizeaza.

Astfel, conform art.1, alin. 1 al HGR. nr. 1464/ 2006 prin certificat profesional curent se intelege documentul cuprinzand datele personale relevante cu privire la onorabilitate si moralitate, inclusiv la competenta cu care medicii, medicii dentisti si farmacistii isi exercita profesia”.
Aceste certificate se elibereaza la solicitarea medicului, medicului dentist sau a farmacistului interesat ori la cererea autoritatii competente omoloage dintr-un alt stat, emitenti fiind organizatiile profesionale de profil abilitate prin lege cu controlul si monitorizarea profesiei posesorilor, respectiv Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania si Colegiul Farmacistilor din Romania. Termenul de eliberare este de 30 zile de la data inregistrarii cererii, iar perioada de valabilitate- de 3 luni de la data emiterii.
Situatiile in care va fi obligatoriu ca medicii, medicii dentisti si, respectiv, farmacistii sa solicite eliberarea certificatului profesional curent sunt:
a) intocmirea dosarului de inscriere la orice examen de promovare profesionala sau concurs de ocupare a unui post vacant de medic, de medic dentist si, respectiv, de farmacist;
b) infiintarea cabinetelor medicale/de medicina dentara, in cazul medicilor, respectiv al medicilor dentisti;
c) exercitarea profesiei in afara granitelor Romaniei.
Conform art. 16 al HGR NR. 1464/ 2006, pana la data de 25.04.2007 certificatul de membru al organizatiilor profesionale ale medicilor, medicilor dentisti si farmacistilor (insotit de adeverinta privind conduita profesionala a detinatorului) va tine locul certificatului profesional curent in cazul intocmirii dosarului de inscriere la examenele de promovare profesionala sau la concursurile de ocupare a posturilor vacante de medic, de medic dentist si, respectiv, de farmacist, precum si in cazul intocmirii dosarelor de infiintare a cabinetelor medicale/de medicina dentara.
In art.4 al HGR 1464/ 2006 sunt indicate informatiile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda Certificatul profesional curent. Acestea se refera la datele de identificare ale posesorului, calificarile/ specializarile acestuia, formele de invatamant absolvite, locul de munca, informatii privind dreptul de exercitare a profesiei ori incidentele survenite in timpul exercitarii profesiei.
Limba de redactarea a acestui document este limba romana, insa se poate redacta si in una din limbile de circulatie din Uniunea Europeana atunci cand este emis in vederea exercitarii profesiei in afara granitelor Romaniei sau cand este solicitat de catre autoritatile competente omoloage dintr-un stat membru al Uniunii Europene, dintr-un stat apartinand Spatiului Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
Certificatul poate fi redactat si in format electronic (cu respectarea conditiilor specifice de redactare) in cazul in care exista o intelegere prealabila cu autoritatea competenta omoloaga din unul dintre statele
Conform art. 9 al HGR nr. 1464/ 2006 “Emiterea certificatului profesional curent nu exclude schimbul de informatii detaliate dintre organizatiile profesionale (…) in calitate de emitente sau destinatare ale acestui document, si autoritatile competente omoloage” din statele membre al Uniunii Europene, din statele apartinand Spatiului Economic European sau din Confederatia Elvetiana, cu privire la datele continute sau in scopul completarii acestora, schimbul activ de informatii avand loc cu precadere:
a) in caz de suspendare sau de interdictie a dreptului de exercitare a profesiei de medic, de medic dentist sau de farmacist;
b) in caz de suspiciune asupra autenticitatii documentului prevazut la art. 1, care a produs deja efecte sau care ar putea produce efecte in viitor.
Intocmirea si emiterea certificatului profesional curent, precum si schimbul de informatii dintre organismele competente in situatiile de suspendare sau de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei de medic, de medic dentist sau de farmacist, inclusiv de interzicere a unor anumite activitati medicale trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor Legii 677/ 2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (cu modificarile si completarile ulterioare) si ale Legii 506/ 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice (cu modificarile si completarile ulterioare).
Pentru medici, modelul acestui document este indicat in Decizia Colegiului Medicilor din Romania nr. 19/2006 privind punerea in aplicare a unor dispozitii legale, iar pentru medicii dentisti – in Decizia Colegiului Medicilor Dentisti din Romania nr. 4/ 2007 privind eliberarea Certificatului de status profesional curent. Pentru farmacisti inca nu exista un model aprobat.

Legislatie aplicabila:
Legea nr.: 95/ 2006 privind reforma in domeniul sanatatii (cu modificarile si completarile ulterioare);
HGR nr. 1464/ 2006 pentru aprobarea Normelor privind intocmirea, emiterea si utilizarea dovezilor de onorabilitate si moralitate profesionala ale medicilor, medicilor dentisti si ale farmacistilor;
Decizia CMR nr. 19/ 2006 privind punerea in aplicare a unor dispozitii legale;
Decizia CMDR nr. 4/ 2007 privind eliberarea Certificatului de status profesional curent

SC INFOSAN SRL
Administrator: jr. Clonoschi Oana
-consultanta in afaceri si management
In domeniul sanitar-
str. G. Cosbuc, nr. 33c/ 50, Baia Mare
jud. Maramures, cod 430031
tel. 0745- 033899
e- mail:  infosan_srl@yahoo.com





Spitalele din Occident lasă Neamţul fără medici

10 03 2008

(ASIS) – Numărul medicilor nemţeni care se hotărăsc să părăsească spitalele din ţară pentru a lucra în străinătate pare să fie în continuă creştere. În 2007, 14 medici au solicitat Colegiului Medicilor Neamţ eliberarea certificatelor de onorabilitate. Acestora li s-au adăugat, în 2008, alţi patru medici. Certificatul de onorabilitate reprezintă, practic, un CV al medicului, în care sînt specificate detalii legate de “palmaresul” său profesional, competenţele şi eventualele probleme de natură disciplinară ale medicului în cauză. Acest act are o importanţă majoră pentru angajarea unui medic în străinătate. “Certificatul de onorabilitate este obligatoriu pentru concursul profesional în România, iar în străinătate este obligatoriu pentru medicii care doresc să profeseze acolo. Acest certificat cuprinde şi specializarea medicului respectiv şi este un fel de CV pe linie profesională şi deontologică”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor, medicul Iosif Koszeghi. Cei mai mulţi sînt doctori cu specialităţi aflate la mare căutare. Motivaţia lor principală este, însă, salarizarea mult mai bună oferită în alte ţări. “Cei mai mulţi dintre medicii care au solicitat certificate de onorabilitate pentru a putea lucra în străinătate sînt anestezişti, cardiologi, radiologi şi medici de familie. 12 medici sînt deja plecaţi din ţară şi sînt angajaţi în unităţi sanitare de peste graniţă”, a mai spus Iosif Koszeghi. Salariul mediu net al unui medic din România, fără sporuri şi gărzi, este de 10-15 milioane de lei. Printre destinaţiile alese de medicii nemţeni plecaţi la lucru în unităţi sanitare din străinătate se mai află, alături de Franţa, şi Belgia sau Marea Britanie. (R.D.)





SĂNĂTATE ÎNAINTE DE POLITICĂ

10 03 2008

Pactul naţional pentru sănătate ar putea fi următorul document care să-i aducă de aceeaşi parte a baricadei pe preşedintele Traian Băsescu şi partidele parlamentare. Potrivit liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor, o discuţie în acest sens a avut loc imediat după semnarea pactului pentru educaţie. Recent, şi medicii de familie au cerut realizarea unei astfel de strategii în domeniul sanitar care să garanteze aplicarea unor măsuri indiferent cine este la guvernare.      Corneliu Vadim Tudor: Sunt multe lucruri de făcut. Uitaţi-vă câte cazuri de malpraxis, uitaţi-vă câte fonduri se irosesc de pomană, uitaţi-vă câte fonduri comunitare putem accesa şi nu se accesează din diverse motive. Până când putem elabora şi adopta acest pact? Până la sfârşitul sesiunii parlamentare, la sfârşitul lui iunie? Ar fi cazul într-adevăr până la 1 iulie. Pe urmă ar fi prea târziu.

(TVR1, Ora: 19:00)





SISTEMUL SANITAR CONDAMNĂ LA UNISON DECIZIA GUVERNULUI DE A REDUCE BUGETUL SĂNĂTĂŢII CU PESTE 430 DE MILIOANE DE LEI

7 03 2008

Radio Total

Sistemul sanitar condamnă la unison decizia Guvernului de a reduce bugetul sănătăţii cu peste 430 de milioane de lei. Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Asterestoaie, spune că este dat un semnal negativ exact în domeniul pe care executivul l-a declarat prioritar.

Vasile Asterestoaie: Este un mesaj negativ către sistemul de sănătate din România. Un sistem care este finanţat mult sub media din UE, care funcţionează cu dificultate şi este menţinută în viaţă prin activitatea unui corp medical, diminuat ca număr, obosit şi tracasat. Va fi în mod sigur afectat de această diminuare.

La rândul lor, angajaţii din sistemul sanitar se tem de consecinţele acestei reduceri şi ameninţă cu proteste dacă drepturile le vor fi încălcate. Preşedintele sindicatului Sanitas, Marius Petcu.

Marius Petcu: Nu am fost consultaţi. Domnul ministru Nicolăescu evită cu obstinaţie să se întâlnească cu noi în ultimele zile. Sper, până când voi avea o explicaţie directă cu domnia sa, că nu vor fi afectate nici funcţionarea unităţilor sanitare, nu mai vorbim de drepturile de personal pe care le-am negociat. Dacă cumva aceste drepturi vor fi afectate, nici nu cred că mai trebuie să transmitem un avertisment. Este clar că ne postăm pe poziţii de luptă, fără nici un alt fel de anunţ prealabil.

Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine însă că rectificarea nu va avea efecte negative atât de mari. Într-o declaraţie la Radio Total, Nicolăescu a dat asigurări că nu vor fi afectate programele de sănătate şi nici salariile angajaţilor. În schimb, nu vor mai putea fi cumpărate maşini şi va fi modificată procedura de licitaţii.

Eugen Nicolăescu: Bugetul se va aşeza pe anumite capitole care nu sunt atât de importante pentru sănătatea publică. Mă refer în primul rând la modul în care vom face licitaţiile şi achiziţiile publice pe o serie de bunuri şi servicii. Vorbim de maşini, automobile, pentru că avem destule în plan să cumpărăm ca să dotăm instituţiile sanitare, dar se mai poate merge în această situaţie şi la nivelul la care suntem astăzi. La modul în care vom face anumite achiziţii de asemenea, de consumabile, la modul în care anumite posturi vor putea să fie reduse.

Deci nu o să afecteze programele de sănătate.

Eugen Nicolăescu: Nu afectează programele naţionale de sănătate, nu afectează deloc investiţiile şi nu afectează salariile oamenilor.

Guvernul a aprobat aseară prima rectificare bugetară pe anul acesta. Proiectul prevede o diminuare a bugetelor la aproape toate ministerele cu suma totală de aproximativ 2,6 miliarde de lei.





ARAFAT: “SALARIUL CORECT PENTRU MEDICI AR FI DE 2.000 DE EURO”

7 03 2008

ARAFAT: “SALARIUL CORECT PENTRU MEDICI AR FI DE 2.000 DE EURO”

Iniţiatorul SMURD, acum subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, spune că se luptă de mulţi ani cu mentalităţi retrograde pentru a putea salva vieţi. Nu este o exagerare dacă afirmi că viaţa doctorului Raed Arafat se confundă cu medicina de urgenţă. Cel care a creat SMURD, la Târgu Mureş şi apoi în toată ţara, nu este interesat de politică, deşi are o imagine bună şi este capabil să atragă capital electoral. Totuşi, partidele îi dau târcoale. „Poate la pensie”, glumeşte Raed Arafat în privinţa unei eventuale candidaturi la un post de parlamentar. El s-a aşezat „La masa Adevărului” pentru a da un diagnostic precis sistemului sanitar românesc, dar şi pentru a ne povesti multe lucruri interesante din viaţa sa.

- Ce se întâmplă cu serviciile de ambulanţă, aţi reuşit să reformaţi sistemul?

- Dacă aş zice da, aş minţi. Este imposibil să reformezi un sistem într-un timp atât de scurt. Am început să lucrez pe această temă cu actualul ministru, Eugen Nicolăescu, de acum doi. Primul pas a fost realizarea legislaţiei. În Legea 95 găsiţi titlul patru care se referă la asistenţa medicală de urgenţă şi pe acest titlu am lucrat intens împreună cu mai mulţi colegi. Încă lucrăm pe legislaţia secundară, mai avem puţin de terminat. Între timp am început achiziţia de echipamente. Acum lucrăm, în paralel, pe partea de instruire de personal. Se lucrează şi pe ambulanţă şi pe SMURD. În serviciile de ambulanţă încercăm, pe lângă dotarea nouă, să creştem calitatea prin cursuri, pregătire, sporirea cunoştinţelor. De exemplu, medicii de la Ambulanţă fac pregătire în medicina de urgenţă. Şi sunt destui. Va fi pentru ei un atestat de şase luni în medicina de urgenţă, pe care vor fi obligaţi să-l obţină. Finanţarea pentru instruire se face printr-un program al Ministerului Sănătăţii. Cei care lucrează la compartimentele de primiri urgenţe vor trebui să facă încă şase luni de cursuri suplimentare, deci în total un an. Trebuie să ajungem la faza la care să nu mai admitem să intre cineva la Ambulanţă fără să aibă minimum acest curs. Bineînţeles, acest curs nu înseamnă că ei înlocuiesc specialiştii de medicină de urgenţă, a căror pregătire este de cinci ani.

- Deci nu stăm prea bine cu specialiştii care lucrează la Ambulanţă…

- Gândirea greşită pe care o avem în continuare este că nouă ne trebuie peste tot specialişti în medicina de urgenţă pe Ambulanţă. Să luăm sistemele din toată Europa – Franţa, Anglia, Germania. Specialiştii de medicină de urgenţă, medicii, ies numai pentru urgenţele critice. De regulă o să-i vedeţi în sisteme, ieşind din spitale. Au o maşină, ies în întâmpinare pentru cazul critic cu maşină sau elicopter şi se întorc la spital. Pe Ambulanţe aveţi sistem paramedical, cu asistent medical şi există medici cu atestat cum dorim noi să facem şi care fac o parte din asistenţa medicală de urgenţă din prespital. Important de subliniat este că asistenţa medicală de urgenţă se practică pe nivele. Este o specialitate care se practică la nivel de competenţă începând cu cetăţeanul, acordând primul ajutor de bază, apoi cu personalul paramedical sau pompierul acordând primul ajutor pe care noi îl numim în România primul ajutor calificat. După cursuri de profesionalizare, pompierul poate folosi defibrilizatorul semiautomat, poate să facă anumite manevre salvatoare de viaţă. Îl practică, asistentul medical, la un nivel mai înalt decât paramedicul, are voie să dea anumite medicamente de urgenţă, pe baza unor protocoale prestabilite. După care aveţi medicul. Medicii îi împărţim în categorii care pot asigura asistenţa de urgenţă. Începem cu medicul de familie care poate să se deplaseze cu o urgenţă obligatorie la domiciliu, la cineva pe care îl doare burta, îl doare capul, are febră. Este o urgenţă din punctul de vedere al pacientului, dar nu e o urgenţă vitală. După care aveţi medicul de urgenţă sau anestezistul reanimator care asistă urgenţele critice. Specialitatea „medicină de urgenţă” este nouă aici. În România a început în ’93, în Anglia în anii ’70. De regulă aceste urgenţe critice sunt vârf de piramidă, 8-10 la sută, maximum, din cazurile la care se solicită Ambulanţă. La spital, la unitatea de primiri urgenţe trebuie să ajungem să avem întotdeauna cel puţin un medic de medicină de urgenţă care coordonează tura şi care ia deciziile. Trebuie să mai aibă cu el şi alţi medici, tot de urgenţă sau cu acest atestat de un an. De exemplu, ai o unitate care primeşte 150 de bolnavi pe zi. Aceasta nu poate să funcţioneze cu un singur medic, ci cu trei-patru medici care văd bolnavii de cum sosesc, îi consultă simultan şi hotărăsc ce investigaţii să le facă, colaborează cu spitalul care vine şi consultă.

- Suntem mai jos de nivelul anilor ’50 la acest capitol?

- Nu, deloc. Anul trecut am reuşit să dotăm 63 de unităţi de primiri urgenţe pe ţară prin programul Băncii Mondiale. Au mai rămas compartimentele de primiri urgenţe, care fac obiectul unui program în cursul acestui an. Până la vreo 250 de compartimente de primiri urgenţe vor avea dotarea de bază de resuscitate până la sfârşitul acestui an. Unităţile care au primit până acum, au o structură medicală care le deserveşte. Le-am dotat la trei nivele. Nivelul celor care au tot ce le trebuie, inclusiv la resurse umane, nivel intermediar şi nivel de bază. În privinţa nivelului de bază, chiar dacă nu au la momentul actual medic de urgenţă, când vine o urgenţă gravă, coboară anestezistul, internistul, cardiologul şi trebuie să găsească jos ce trebuie pentru acest bolnav. Specialitatea „medicină de urgenţă” este nouă aici. În România a început în ’93, în Anglia în anii ’70. Nici Anglia nu a ajuns să aibă numărul necesar de medici până în ziua de astăzi. Pentru că pregătirea este lungă şi să pregăteşti o specialitate nouă nu se face peste noaptea. În România s-au comis greşeli când a pornit această specialitate. În loc să fie luat un model cum este în Statele Unite sau Anglia s-a făcut un model „original”. Adică o specialitate de trei ani, foarte apropiată de medicina de familie. Când au început să pregătească primele generaţii, medicii au sesizat că ceva nu este în ordine, că trebuie să fie altfel pregătiţi pentru a putea face faţă. Ideea iniţială a fost că-i pregătim pentru Ambulanţe. Dar din ce în ce mai mult a rezultat că îi pregătim pentru unităţile de primiri urgenţe, care au început să apară în ’94-’95. După o perioadă, prin anul ’99, s-a aprobat ca specialitatea de trei ani să treacă la cinci ani, în conformitate cu prevederile europene. Făcând acest lucru am ajuns la o nouă etapă în pregătirea medicilor de urgenţă, dar greşeala s-a făcut tot în anul ’99, din cauza unor presiuni majore, că lipsesc medicii de urgenţă. S-a luat o decizie şi s-au făcut medici de urgenţă la comandă. Au dat un ordin şi medicii care au lucrat timp de cinci ani la Ambulanţă sau dispensare, sau la centrele de primiri urgenţe, chiar dacă nu au făcut pregătirea specifică s-a considerat că s-au pregătit la locul de muncă şi au dat un examen, care a fost mai mult sau mai puţin o formalitate. Ne-am trezit în două, trei zile cu vreo 300 de medici de urgenţă incluşi în sistem. Toată lumea s-a bucurat, ce bine că avem medici de urgenţă în plus. Dar aici am avut o problemă majoră cu alt aspect – calitatea. Nu am reuşit decât acum doi, trei ani să stopăm această intrare în medicina de urgenţă. Noi avem două categorii de medici de urgenţă. Una care a intrat pe programul de rezidenţiat, care a făcut trei sau cinci ani de pregătire specifică. Această categorie este limitată. Sunt vreo două-trei sute în ţară, dar continuăm să pregătim alţii. Şi avem o altă categorie care a obţinut examenul de specialitate mai uşor. Sunt medici de urgenţă pe hârtie, dar când te aştepţi de la ei la anumite lucruri nu pot să le facă. Este o bătaie de joc faţă de pacient. Soluţia ar fi ca aceia care nu au făcut rezidenţiatul sau nu pot să-l facă, să aibă o formă de pregătire de şase luni pentru prespital, similară cu ce se face şi în alte ţări. Ei nu ar putea accede la funcţii de coordonare a acestor unităţi sau la conducerea unei gărzi. În mod normal, ei pot ajuta un medic de gardă de urgenţă. Trebuie să fie o diferenţiere foarte clară între specialistul cu pregătire în rezidenţiat de cinci ani şi cel care face un atestat de un an. Amândoi trebuie să ştie să lucreze la nivelul de competenţă pe care-l au.

- Încă mor oameni din cauza faptului că ambulanţele ajung prea târziu la pacienţi. Când credeţi că nu se va mai întâmpla acest lucru?

- Am cumpărat în 2007 doar 100 de maşini de tip C, adică de terapie intensivă care trebuie să aibă obligatoriu medic în ele. Şi am mai cumpărat 700 de maşini de tip B, care pot lucra şi cu medic şi paramedic, şi cu asistent, şi cu paramedic pompier. Pentru că aparatura din ele poate să o folosească şi aceste categorii, fiecare la nivelul lui de cunoştinţe. Dacă mi-aş propune să gestionez problemele întregului sistem sanitar românesc cred că aş eşua pe toate fronturile. În aceste ambulanţe am introdus sistemul de transmitere date. Deja suntem la implementarea sistemului, cu colegii din Germania care ni le-au furnizat. Acum începe perioada de testare şi implementare pe anumite centre-pilot. Ce înseamnă acest sistem? La aparatele pe care ei le au în maşină pot să conecteze pacientul, să apese pe un buton şi automat să transmită datele despre starea acestuia la un centru de coordonare unde există un medic. Se văd toate datele. Medicul poate să-i dea sfaturi asistentului, paramedicului pompier. Îi spune dacă trebuie trimisă şi maşina de reanimare sau maşina cu medic de urgenţă, sau elicopterul dacă este într-o zonă favorabilă, sau să-l ducă la cel mai apropiat spital dacă nu poate să-i trimită sprijin. Ăsta este sistemul pe care acum îl dezvoltăm. Nu o să găsiţi niciunde un sistem în care medicii sunt baza asistenţei de urgenţă spitalicească.

- Ce nu merge, de fapt, în asistenţa de urgenţă?

- Toată lumea s-a obişnuit cu sistemul vechi, rusesc, care s-a bazat pe existenţa unui medic în fiecare ambulanţă. Mai mult, sistemul rusesc vechi s-a bazat pe ideea că ambulanţa este o formă de policlinică pe roţi. Pleacă cu ea pediatrul, dacă este cazul, pleacă neurologul, dacă e caz de neurologie, cardiologul… Sistemul modern european şi american zice că urgenţele vitale sunt întotdeauna la fel: respiraţia, circulaţia şi – dacă bolnavul e conştient, cu multe fracturi – durerea. Pentru aceste trei chestiuni, indiferent ce se întâmplă, trebuie să fie un medic sau paramedic pregătit. Să meargă să-i acorde primul ajutor.

- V-aţi dovedit un manager de succes. Aţi putea gestiona problemele întregului sistem sanitar românesc?

- Nu. Şi dacă mi-aş propune aşa ceva cred că aş eşua pe toate fronturile. Din această cauză, la momentul actual, domeniul meu este medicina de urgenţă. Începem să mişcăm nişte lucruri, să pregătim oamenii, începem să rezolvăm partea de plată a lor. De exemplu, începând cu aprilie să sperăm că vor ajunge sporurile de 50 la sută până la sută la sută. Vrem să atragem oameni cât mai mulţi. Domnul ministru a spus odată, la o videoconferinţă, că a dat tot ce s-a solicitat şi că acum e momentul să dea şi ei înapoi. Nu pentru noi, ci pentru pacienţi.

- Domnul ministru are şi altă problemă. De ordin politic…

- Sunt de acord aici. Dar s-a dat echipament. Pentru prima dată vorbim de 1.500 de ambulanţe cumpărate. Şi se vor mai cumpăra!

- Asta pentru că sunteţi Dvs. acolo!

- Dar şi pentru că ministerul solicită.

- La nivelul mentalităţilor, unde credeţi că ar trebuie acţionat?

- O schimbare de mentalitate niciodată nu se face peste noapte. Aici trebuie să intri pe măsuri punitive. Asta se face acum, cel puţin în sistemul de urgenţă. Nu cred că puteţi să spuneţi că în sistemul de urgenţă, în ultimele trei luni, nu am luat măsuri. S-au luat măsuri foarte serioase.

- Dar la nivelul întregului sistem sanitar?

- Încă o dată – mă ocup doar de un segment. Ca medic vă spun că multe lucruri depind de conducătorul fiecărei secţii. La SMURD Mureş, de exemplu, în ultimele luni s-au dat câteva sancţiuni. Şeful Ambulanţei Mureş a împărţit vreo 20 de sancţiuni, din păcate.

- Dar aceste măsuri s-ar putea aplica eficient în condiţiile în care şi oamenii ar fi plătiţi corespunzător, ceea ce nu este cazul…

- La SMURD sunt plătiţi exact cum sunt plătiţi cei de la Ambulanţă, pentru că este aceeaşi salarizare. Medicii şi asistenţii medicali de la SMURD sunt plătiţi la salariile spitalului. Nu există absolut nicio diferenţă. Nu este acesta motivul pentru care la SMURD se respectă anumite proceduri şi în altă parte nu. Măsurile punitive nu trebuie să fie neapărat de ordin financiar. Se pot da, pur şi simplu, sancţiuni scrise. De pildă un avertisment scris din partea conducătorului serviciului, avertisment pe care să-l afişezi la avizier. Şi credeţi-mă că este mai dureros pentru cel care se vede acolo decât pentru cel care primeşte 5 la sută din salariu. Sunt şi aspecte punitive prin care le interzici să lucreze undeva unde le place. De exemplu, asistenţii medicali lucrează şi în unitatea de primiri urgenţe, unde este un calvar.

- Credeţi că există resursele financiare ca oamenii să fie plătiţi mai bine?

- Pe partea sistemului sanitar s-a negociat o creştere salarială de 12 la sută. La sistemul de urgenţe, unde avem probleme majore, s-a pus acest spor de 50 până la sută la sută. Deci este un pas. Aş dori şi eu să-l văd pe fiecare medic plătit la nivelul din Germania. Dar poate România să plătească la nivel de Germania? Nu! Nu are acum, este imposibil. Vom ajunge acolo? Asta este întrebarea!

„În trei-patru ani, un medic ar trebui să aibă salariul de 2000 de euro”

- Nu aveţi impresia că se cheltuiesc inutil bani de la bugetul de stat pentru alte lucruri mai puţin importante?

- Dacă stăm să ne gândim, poate că mai găsim fonduri la bugetul de stat pentru Sănătate. Dar o rezolvare radicală în care să dai un salariu de două-trei mii de euro pentru un medic, nu ştiu dacă este o soluţie astăzi. Trebuie să fie un orizont de timp. Eu zic că, în trei-patru ani, ar trebui să ajungem măcar la nivelul salarizării din Europa Centrală. Adică un medic să aibă 1.500, 2.000 de euro. Dar nu numai prin această metodă poţi să atragi medicul. Acordă-i facilităţi – credite pentru locuinţe. Acum este proiectul acesta cu ANL-ul pentru rezidenţi. Acestea, dacă apar, vor încuraja tinerii să rămână în ţară.

- Care credeţi că este cel mai bun centru universitar din România în domeniul medicinei?

- Eu predau şi la Cluj şi Târgu Mureş. Pot să spun că ambele centre încă păstrează o parte din tradiţia lor. Din păcate, în învăţământ am mers în jos. Ar trebui să ne recăpătăm reputaţia pe care am avut-o pe învăţământul medical. La Cluj şi Mureş ne ocupăm de studenţi.

- Nu sunt tentaţi medicii tineri de acolo să plece în străinătate?

- Cunosc doi care au fost în Belgia şi Franţa şi s-au întors. Lucrează la noi acum. Sunt şi unii care pleacă şi se întorc.

- Rezidenţii se cam îndreaptă spre alte orizonturi…

- Acum vedem o stabilitate un pic mai mare. Înainte intrau în rezidenţiat o sută şi terminau zece. Acum pot să spun că rămân 60-70 la sută faţă de anii trecuţi. De ce pleacă din programul de rezidenţiat? Pentru că este o mare problemă în modul în care îi selecţionăm. Au fost foarte multe discuţii pe tema asta. Este corect modul în care îi selecţionăm la rezidenţiat? Părerea mea este că este dezastruos! Este corect modul în care îi încurajăm să facă o specialitate? Nu, nici măcar nu îi încurajăm. Dacă stăm să ne gândim, poate că mai găsim fonduri la bugetul de stat pentru Sănătate. Avem un examen care depinde la ora actuală de cât de multă abilitate are un student şi de norocul de a lua o anumită notă. Asta în loc să-l evaluezi pe activitatea lui, dacă a lucrat ca voluntar, dacă a făcut ceva, dacă are iniţiativă, cum se face în Statele Unite, în Anglia. Noi suntem limitaţi la o formă de evaluare care este foarte seacă, după anumite cifre şi răspunsuri. Se poate ca în ziua examenului cineva să se fi trezit cu o durere de cap şi să ia o notă mică, dar să fie totuşi foarte bun.

- Pentru ce sistem de evaluare aţi opta?

- Aş opta pentru un sistem în care lecţia în rezidenţiat să înceapă dintr-un trunchi comun, unde toţi să poată să intre şi selecţia să se facă diferenţiat, pe bază de interviuri. O selecţie pe baza capacităţii lor de a face ceva. Când am ridicat aceste probleme, toată lumea a spus că aşa o să fie corupţie şi o să fie pile. Pornind de la această premiză, blocăm uşa pentru orice reformă în sistemul de intrare în rezidenţiat.

„Mi s-a propus să intru în politică”

- Vi s-a propus să intraţi în politică?

- Da, dar eu nu intru în politică. Consider că sunt mai bun în domeniul tehnic, în medicina de urgenţă. Nu sunt expert în toate.

- În cazul formării unui nou guvern, aţi accepta portofoliul de ministru al Sănătăţii?

- Nu cred. Nu sunt expert pe tot domeniul sanitar. Eu aş vedea ministrul o persoană care să fie departe de medicină şi care să orchestreze un grup de tehnicieni pe diferite domenii. În momentul în care ministrul Sănătăţii este medic, există riscul să-i favorizeze pe cei din specialitatea sa. În câte ţări europene găsiţi un ministru al Sănătăţii care este medic? Foarte rar, chiar extrem de rar! Ministrul este cineva care stabileşte o linie politică a guvernului. Dar acest ministru are nevoie de un corp de tehnicieni pe domenii, pe specialităţi care să se dedice dezvoltării unui anumit aspect. Foarte multă lume critică că în actualul minister s-a dat foarte mare importanţă urgenţei. S-a dat mare importanţă urgenţei pentru că este o problemă care a fost neglijată şi pentru prima dată i s-a dat un asemenea elan. Până să ajung în poziţia de subsecretar de stat veneam aproape săptămânal la minister şi lucram în mod benevol pentru specialiate, lucram pe documentaţie, pe hârtii. Domnul ministru mi-a spus că mai bine vin acolo şi rezolv problemele de la un alt nivel decât să tot stau la uşă.

- Nu credeţi că a vrut să puncteze la capitolul imagine?

- Nu-i nimic. Problema mea este să mă lase să lucrez. Dacă era doar să se câştige imagine, nu eram lăsat să rezolv probleme. Doar cine nu vrea să vadă nu recunoaşte că în domeniul urgenţei sunt schimbări, că se mişcă ceva.

- Cât timp v-ar trebui să puneţi lucrurile la punct?

- Cât timp a durat ca SMURD Mureş să ajungă la faza actuală, unde nu prea avem reclamaţii? Ajungem la oameni în 10-15 minute. Aproape 10-15 ani a durat! Ceea ce am făcut în Mureş a fost criticat de mai multe persoane care au ajuns la minister şi au pierdut ocazii de a face ceva. Depinde dacă cineva va accepta să fie continuitate. Strategia este pusă. Ştim unde mergem. Ştim că mergem împreună cu Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, cu serviciile de Ambulanţă, cu tot, să creăm un sistem integral. Începem să vedem sâmburele sistemului nu numai în câteva judeţe, ci în toată ţara.

- Continuaţi să descoperiţi nereguli…

- Nu mă duc undeva ca să dau cu parul în capul cuiva. Nereguli am găsit şi la Ambulanţă. În unele situaţii am găsit nereguli şi la unităţile de primiri urgenţe, şi la unele baze de la SMURD. Care este problema? Când neregula este generată de factori care n-au putut fi prevăzuţi, nu am absolut nicio problemă. Îi ajutăm, îi sprijinim. Când neregula este din cauza unei neglijenţe şi indolenţe, aici este intolerabil. Vă dau ultimul exemplu de la Vaslui, unde laringoscopului îi lipseau două baterii care costă nici mai mult, nici mai puţin de doi lei. Eu, să fiu medic pe maşina aceea nu aşteptam să vină cineva de la magazie, scoteam din buzunar şi cumpăram două baterii. Eu nu stau să mă uit la bolnav cum moare pentru că nu pot să-l intubez. Aici este diferenţa. Verificăm să nu existe neglijenţe grave în sistem. Să nu mai avem cazuri în care să ne moară oameni dintr-o prostie. În al doilea rând facem vizite de lucru unde discutăm problemele de pe teren, cum le putem rezolva. Dacă este un aspect obiectiv, îl luăm şi îl rezolvăm.

- Spuneţi-ne o problemă gravă de mentalitate de care v-aţi lovit.

- O problemă majoră a constituit-o ordinele ce stabileau competenţele. Am găsit asistenţi care dădeau consultaţii la domiciliu. În mod normal, un medic trebuie să facă asta. Asistenţii de la Ambulanţă, şi nu vreau să generalizez, s-au obişnuit, de pe timpul lui Ceauşescu, să meargă, să nu zică că sunt asistenţi, să creadă bolnavul că sunt doctori şi să le dea medicamente. Acum am reglementat totul. Legea asistentului medical zice că acesta prescrie medicamentul la recomandarea medicului.

- Dar nu riscă pedepse penale asistenţii care se dau drept medici?

- Normal. Dar văd că nu prea se înţelege. Şi suntem atacaţi, când noi de fapt protejăm bolnavii. Asistentului, în prespital, ordinul îi dă dreptul de a administra anumite medicamente. Are dreptul să administreze un alt număr de medicamente după ce consultă un medic şi îi transmite datele. Există şi un alt set de medicamente la a cărui administrare trebuie să fie medicul acolo. Pentru că sunt medicamente care pot produce complicaţii şi medicul trebuie să reacţioneze imediat. Prin această stratificare a competenţelor, pentru colegii noştri asistenţi am limitat administrarea de calciu, care era dat precum apa. Calciul este un medicament extrem de periculos. Acelaşi lucru la alte medicamente pe care le foloseau. Avem asistenţi care administrau digoxin intravenos sau intramuscular. Fără indicaţie şi uneori când era contraindicat. Acest medicament acţionează foarte serios pe inimă.

Modul în care selecţionăm medicii pentru rezidenţiat este dezastruos!

De exemplu, dacă bolnavul este cu infarct şi îi dai digoxin îi agravezi infarctul de nu ştiu câte ori. Trebuia să stopăm utilizarea acestor medicamente. Dar, în acelaşi timp, am cerut chestiuni care până acum nu le-au învăţat. Adică trebuie să ştie să intubeze o persoană cu stop-cardiorespirator, tot protocolul de resuscitare şi să dea medicamentele de resuscitare fără să consulte un medic. Ei trebuie să parcurgă o pregătire. Şi fiecare serviciu de ambulanţă ar trebui să ştie să o facă. Pentru că sunt protocoale stabilite pe plan internaţional, nu vorbim de chestii ultraciudate.

- În Ardeal aţi avut probleme cu etnicii maghiari care nu înţeleg limba română?

- Chiar dacă sunt oameni care într-adevăr nu ştiu să vorbească limba română, de cele mai multe ori echipele noastre au personal care ştie limba maghiară. Nu am avut niciodată problema asta.

- Dvs. vorbiţi limba maghiară?

- Nu.

- Regretaţi că nu aţi plecat în Franţa imediat după 1989?

- Nu. Acolo eram un pion dintr-un sistem. Aici, într-o formă sau alta, partip la crearea sistemului şi asta este foarte important.

- Vi s-au pus beţe în roate?

- Nu o singură dată, de mai multe ori. Şi acum ajung uneori în pragul disperării. Norocul meu e că am sprijin deschis din partea ministrului şi în diferite alte ministere. Colaborăm foarte bine cu Ministerul de Interne. Este nevoie de sprijinul lor la ce facem în momentul actual. Pe linia aviaţiei, pe linia echipajelor de prim ajutor. Având tot acest sprijin, piedicile încep să fie mai puţine.

- Cum reacţionaţi atunci când sunteţi şicanat?

- Mă duc şi mă culc şi mă trezesc a doua zi şi uit totul. Şi o iau de la început.

- Cum aţi colaborat de-a lungul timpului cu miniştrii Sănătăţii?

- Cel mai mare sprijin din partea miniştrilor Sănătăţii l-am obţinut atunci când ei nu erau medici. Îmi pare rău, dar trebuie să o spun. Cu domnul Hajdu Gabor am dezvoltat un sistem pentru răspândirea SMURD pe un număr de judeţe, după care a venit doamna Bartoş şi l-a desfiinţat în două minute cu o semnătură. Încă de atunci puteam să pornim anumite reforme în sistemul de urgenţă. Domnul Blănculescu, ministrul Controlului în cabinetul Năstase, ne-a sprijinit şi am ieşit cu Ordonanţa de urgenţă privind aviaţia care lucrează pentru SMURD. Trebuie recunoscut, însă, că numai acum am reuşit să mişcăm lucrurile cu viteză şi amploare.

- Aveţi origine palestiniană, ţineţi legătura cu rudele Dvs. din ţara natală?

- Da. Cu mama, cu fratele. Am o soră care lucreză în Dubai.

- Nu-i aduceţi în România?

- Nu şi nici ei nu vor să vină. Pentru mama ar fi foarte greu. Nu are cu cine să stea. Pentru o femeie la 70 şi ceva de ani este foarte greu să o scoţi de la anturajul ei şi să o aduci într-un nou anturaj cu care nu este obişnuită.

- Aveţi de gând să vă implicaţi şi în Palestina pentru a construi un sistem gen SMURD?

- E greu. Când am fost ultima dată acolo, în ’98, am întrebat dacă este nevoie de instruire de personal. Dar nu vreau să mă întorc. Nu am de gând să plec de aici. Sunt implicat, însă, pe linia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu proiecte internaţionale.

- Nu credeţi că un post de parlamentar v-ar da posibilitatea să faceţi mai multe pentru ţara Dvs. de origine?

- Nu. Politică nu fac.

- Veţi candida vreodată pentru un mandat de parlamentar?

- Poate la pensie, nu acum.

- Mai aveţi timp pentru familie?

- Trebuie să recunosc că familia încape foarte puţin în programul meu. Este extrem de dificil să faci o familie cu toată activitatea şi cu programul meu actual.

- Sunteţi islamic sau creştin?

- De religie sunt islamic, dar nu practicant. Eu cred că toate religiile vin din acelaşi loc şi toată lumea este la fel.

- Cum aţi perceput poporul român?

- Niciodată nu judeci un popor prin prostia unora. Eu mă simt foarte bine în România.

- Sunt primitori românii?

- Fără discuţie! Altfel nu puteam să stau aici. Şi toată lupta asta se întorcea împotriva mea dacă oamenii nu erau primitori şi nu aveau discernământ. S-a încercat de mai multe ori să se mintă că sunt terorist. Au fost folosite mult în anii ’90 aceste idei. Dacă oamenii nu erau cu dicernământ puteam să o păţesc în sensul ca nici măcar să nu mai deschid gura. Cea mai mare prostie, când cineva face o prostie, este să judeci o întreagă populaţie din pricina unora. Faptul că unii au acţionat cum au acţionat pentru că au avut anumite interese, nu mă determină să judec pe cineva.

- Va ajunge vreodată salvarea, la urgenţe, în opt minute?

- Noi am lăsat un timp realist pentru asta – până în 2014. Sunt nişte probleme care duc la întârzierea ambulanţelor. Nu totul poate fi aruncat în cârca Ambulanţei. Lăsând şi traficul de o parte. Am găsit spitale în care atunci când ajunge ambulanţa nu-i preiau bolnavul. Îl trimite la alt spital. De multe ori ambulanţa duce bolnavul la primul centru de primiri urgenţe, acolo nefiind locuri este trimis la al doilea, la al treilea şi avem situaţii în care ambulanţa s-a plimbat cu un bolnav şi patru, cinci ore. În momentul în care ai un număr de ambulanţe limitat, este catastrofal ca o maşină să fie ocupată patru-cinci ore cu un pacient. Încercăm să schimbăm sistemul, să facem ca spitalul care rămâne fără locuri să anunţe ambulanţa că nu mai are locuri pentru cardiologie sau interne, iar ambulanţa să meargă automat să caute alte spitale. La anumite ore din zi te trezeşti că mai sunt câteva spitale care primesc şi restul care nu mai primesc pacienţi.

- În asemenea cazuri nu s-ar impune pedepse penale?

- Ei zic că nu au locuri. Aici situaţia este la limită. Ambulanţa începe să-l plimbe, când în mod normal, indiferent că sunt locuri sau nu, bolnavul trebuie să ajungă într-o unitate de primiri urgenţe, consultat, investigat, cu un diagonist stabilit. După care să se găsească un loc pentru el de către spitalul respectiv în altă unitate spitalicească şi abia atunci trebuie chemată o altă maşină care să vină să-l ducă acolo pentru internare. Nu este datoria ambulanţei să se plimbe în tot Bucureştiul să caute locuri. Criza de unde apare? Nu sunt plasate paturi suficiente pentru admitere urgenţe în anumite specialităţi în Bucureşti, nu este coordonat sistemul astfel încât unităţile de primiri urgenţe să aibă autonomie şi să primească un bolnav, să-l consulte şi să vadă dacă îl admite sau nu. Şi la toate acestea lucrăm acum să le schimbăm. La momentul actual avem şase puncte de plecare al Serviciului de Ambulanţă. În curând vom avea şase puncte de plecare plus 22-24 de puncte de plecare ale pompierilor. Ce înseamnă acest lucru? Că aceste echipaje vor parcurge distanţe mai scurte pentru bolnavi şi vor ajunge în timp mai scurt. Sistemul nu l-am inventat noi. Îl veţi găsi la Paris, Berlin, New York. Este sistemul pentru oraşele mari. Puncte multe, reducerea distanţei. Întotdeauna maşina va ajunge în opt, nouă minute. Şi aici vă dau exemplul pompierilor. Nu prea am auzit ca pompierii să ajungă mai târziu de 10-15 minute la un caz, cu maşini de 22 de tone. De ce? Pentru că sunt amplasaţi strategic. În momentul când vei pune ambulanţa în aceleaşi puncte de unde pleacă aceste maşini pentru incendii, normal că vei scurta timpul. În zonele rurale avem echipaje de prim ajutor pe unităţile de pompieri civili sau militari. Aceste unităţi sunt subordonate Dispeceratului 112. Când apare un caz sunt trimişi şi încep să transmită date, informaţii. Sunt situaţii în care judeţul Mureş trimite medic chirurg după ei, maşină de urgenţă de la Ambulanţă sau de la SMURD, maşină de reanimare. Deja în judeţul Mureş timpul de sosire nu atinge mai mult de 15 minute. Acest lucru e posibil, dar pentru acest lucru trebuie să crezi în reforma sistemului de urgenţă.

- Ce ar trebui făcut pentru ca în Ministerul Sănătăţii lucrurile să meargă?

- Problema sistemului sanitar a fost lipsa continuităţii în cadrul ministerului. Venind din an în an un ministru, fiecare a uitat ce s-a făcut înainte şi a luat treaba de la început. Şi asta a făcut ca sistemul sanitar să sufere enorm. Recomandarea mea este să avem viziunea continuităţii, să păstrăm o memorie în instituţiei. Memoria instituţională nu poate să fie distrusă. Şi avem ministere care şi-au păstrat memoria instituţiei. Veţi găsi în ele secretari generali care au lucrat înainte şi lucrează şi acum. Când vii la un minister şi totul e schimbat până la nivel trei-patru, ai ucis memoria instituţională. Sfatul meu pentru sistemul sanitar este păstrarea unei continuităţi. Este extrem de important. Respectarea lucrurilor făcute bine de cineva şi preluarea lor pe mai departe.

Cel mai redutabil adversar

Timpul este cel mai mare adversar al meu, acum, în ceea ce fac, pentru că este scurt şi trebuie realizate multe. Timpul este cel mai mare adversar al medicilor, atunci când intervin la un caz critic. Dar este şi cel mai mare adversar al meu, acum, în ceea ce fac, pentru că este scurt şi trebuie realizate multe. Nu pot fi făcute toate într-un timp scurt. Sper să putem şi în următorii ani să dezvoltăm sistemul. Lucrăm contra timpului sub toate aspectele, atât în medicina de urgenţă, cât şi pentru dezvoltarea ei.

Oamenii „din umbră”

Sunt mulţi soldaţi necunoscuţi în crearea modelului de medicină de urgenţă din România. Cel mai mare susţinător al meu este, fără discuţie, populaţia. Pentru că ştie foarte bine ce înseamnă acest sistem pentru ea. Dar oamenii „din umbră” au fost şi sunt mulţi. Sunt mulţi soldaţi necunoscuţi în crearea SMURD şi în crearea modelului de medicină de urgenţă din România. Începând cu străini care ne-au sprijinit şi care nu prea au fost văzuţi, colegii din Scoţia, din Germania, Canada, Statele Unite şi colegii voluntari.

Poveste de viaţă

Pompierii au salvat SMURD

Nu pot să spun că nu m-au sprijinit românii, deşi la începurile SMURD m-am confruntat cu o împotrivire totală din partea reprezentanţilor sistemului. Am avut, însă, în acelaşi timp, sprijin total din partea unor oameni care au avut poziţii cheie. Când a venit aşa-zisa baracă, unitatea de primiri urgenţe, care a fost adusă din Scoţia, am purtat un război deschis cu fostul director al Direcţiei de Sănătate de atunci. El avea alte concepţii – că nu trebuie să vină străinii să ne ajute. Era atunci războiul din Somalia şi ne spunea să se ducă acolo că nu avem nevoie de „prostiile lor”. Profesorul Mircea Chioreanu m-a sprijinit foarte mult şi a luat bobârnace în cap cât a încăput pentru asta.

Ameninţări cu puşcăria şi discriminare

Era un domn pe nume Băndilă, general în rezervă şi consilier al ministrului Sănătăţii, cu alţi câţiva care mai sunt în sistem, şi care au făcut o ţintă din noi. Venea la Mureş, îi spunea profesorului Chioreanu că va intra în puşcărie pentru că mă sprijină. Unul dintre lucrurile pe care puţină lume îl ştie este că, înainte de această unitate de primiri urgenţe, am funcţionat într-o cameră. Era vestiarul chirurgilor. Acolo am făcut prima cameră de resuscitare cu scoţienii, era primul proiect scoţian. Acolo am avut un congres de medicină de urgenţă, la care au participat reprezentanţi din10 ţări, în 1993. A venit domnul Băndilă, m-a luat deoparte, şi mi-a zis că sfatul lui este să nu mai apar deloc în mass-media. „Să nu laşi pe nimeni să te mai filmeze, să nu spui nimic din ce faci! Cu cât laşi un românaş să iasă în faţă şi să spună că el face nu avem nicio problemă”, mi-a recomandat domnul Băndilă. Răspunsul meu a fost simplu. După două zile am lansat camera pe care mi-au făcut-o scoţienii şi, bineînţeles, am ieşit în presă şi am spus ce s-a făcut. Au mai venit cu sprijin şi ne-au salvat sistemul militarii pompieri. Dacă pompierii nu luau SMURD-ul sub aripa lor în ’91 şi nu continuau să-l sprijine ar fi fost desfiinţat.

Carte de vizită

născut la 24 mai 1964, la Nablus, Palestina

soseşte în România în 1981

medic specialist ATI

a înfiinţat şi coordonat Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare (SMURD)

în 2003 primeşte Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler

subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. (Varianta integrală, on-line) George Rădulescu

(Adevărul, Pag. 18)





306 taxe! Atatea platim catre stat

6 03 2008

306 dari. Atatea taxe achita romanii catre stat, cel putin asa a reiesit din inventarul realizat de revista Capital, care a dorit sa afle numarul taxelor, impozitelor si contributiilor pe care o firma sau o persoana fizica trebuie sa le plateasca. In total sunt 5.300 de acte normative care reglementeaza situatia fiscala din tara noastra. De la celebra ‘taxa pe scaun’ impusa in restaurante de Traian Remes pe vremea cand era ministrul finantelor, in Romania au fost create tot felul de biruri nastrusnice. Pe multe dintre ele nici nu stim cand si cum le platim.

De altfel, se pare ca nici reprezentantii Ministerului Finantelor nu stiu numarul taxelor din tara noastra, pentru ca nu au raspuns solicitarii adresate de jurnalistii de la Capital. Totusi, cu putin timp in urma, ministrul Varujan Vosganian sustinea ca in Romania existau 385 de taxe si impozite si ca au fost deja eliminate 107, fara sa precizeze care sunt acestea. Cu o singura ex-ceptie: taxele pentru recunoasterea studiilor medicale in strainatate, care au fost eliminate de curand.

Cele mai ciudate biruri

Taxa pe paharul de cristal

Putini stiu ca atunci cand isi cumpara pahare de cristal platesc accize. De ce? Pentru ca detinerea de pahare de cristal este considerata un lux la noi, asa incat statul ia acciza de 30% pe acest obiect.

Timbrul pe cal

‘Legea calului’ este un act normativ adoptat anul trecut, prin care s-a introdus o taxa anuala ce trebuie platita de toti posesorii de cai. Valoarea acesteia a fost de 5 lei in 2006.

Si apa de ploaie costa!

In facturile platite catre furnizorul de apa si canalizare este o rubrica speciala pentru apa de ploaie. Este vorba despre precipitatiile care se scurg la canalizare. Nivelul taxei se stabileste ori prin decizie a consiliului local, ori pe baza unui algoritm in functie de datele furnizate de ANM privind precipitatiile.

8 dari pentru o masina

Numai proprietar de masina sa nu fii in Romania. Dupa ce ca drumurile sunt jalnice si pline de gropi, iar parcarile insuficiente, un proprietar de autoturism mai trebuie sa plateasca catre stat 8 biruri. De la cele legate de combustibili si pana la cele privind obtinerea permisului, a talonului sau taxa pentru rovinieta. La capitolul combustibili, potrivit revistei Capital, drumul de la zacamantul de titei si pana la benzina arsa de motorul masinii este presarat cu alte sapte taxe si impozite.

-TVA
- Taxa autovehicule
- Taxa colectare si reciclare baterii noi
- Taxa examinare pentru obtinerea permisului de conducere
- Taxa eliberare permis de conducere
- Rovinieta (taxa de drum)
- Taxa talon de inmatriculare
- Acciza combustibili

De-a lungul vietii, un om obisnuit achita 53 de impozite

Incredibil! Nu mai putin de 53 de taxe si impozite plateste o persoana fizica cel putin o data de-a lungul vietii. Pe langa obisnuitele accize la bautura, tigari sau cafea, statul opreste bani si din pensiile batranilor, din castigul de la loto sau din asa-numitul ‘timbru verde’ aplicat tuturor electronicelor si electrocasnicelor.

1. Impozit pe venit
2. Impozit salarii
3. Impozit pe dobanda
4. Impozit pensii
5. Impozit pe castiguri la jocuri de noroc
6. Impozit pe venitul din transfer imobiliar
7. CAS salariati (Contributie asigurari sociale)
8. Contributie sanatate angajati
9. Contributie somaj angajat
10. Accize: tigari, bautura, cafea, alte produse de lux
11. Timbru monumente istorice
12. Taxa publicare Monitorul Oficial
13. Taxa radio-tv
14. Taxa avizare planuri cadastrale
15. Taxa obtinere planuri si coordonate puncte geodezice (pentru constructia unei case)
16. Taxa atribuire numar cadastral
17. Taxa eliberare aviz incepere lucrari
18. Taxa racordare utilitati (electrice)
19. Taxa cazier fiscal
20. Taxa admitere facultati
21. Impozit pe cladiri
22. Impozit pe teren
23. Impozit pe mijloace de transport (scutere, motociclete, automobile)
24. Taxa autorizare bransamente
25. Taxe pe teren – concesiuni
26. Taxa buletin
27. Taxa pasaport
28. Taxa judiciara pe timbru
29. Taxa intabulare
30. Taxa certificat proprietate animale
31. Viza anuala permis vanatoare
32. Viza anuala permis pescuit
33. Taxa scoatere teren din circuitul agricol
34. Taxa salubritate
35. Taxa hoteliera – 0,5%-5% din tariful de cazare
36. Taxa ambalaje
37. Taxa certificat medico-legal
38. Timbru verde
39. Taxa loc de parcare
40. Taxa pod Dunare
41. Taxa autorizare detinere arme
42. Taxa autorizatie de mediu
43. Timbru cinema
44. Timbru Crucea Rosie – 1% din pretul biletului vandut pentru evenimente culturale de divertisment sau sportive
45. Taxa procura notar
46. Taxa legalizare semnatura traducator
47. Taxa legalizare copii
48. Taxa eliberare duplicat
49. Taxa succesiuni
50. Taxa timbru notarial
51. Taxa eliberare certificat de nastere
52. Taxa eliberare certificat de casatorie
53. Taxa eliberare certificat de deces

Sursa :ziarul LIBERTATEA

NB

1.Eu as propune un proiect catre fundatiile care studiaza medicina de familie ,intens,sa afle si sa scrie un raport oficial din care sa reiasa cam cate taxe si impozite plateste un medic de familie pe an !

2.La rezultatele obtinute sa mai adauge si viitoarea taxa acreditare EPA (aprox.1000 EURO) si , probabil,taxe reacreditare anuale EPA!!!!!!

3.Le mai propun viitorilor acreditori EPA , demonstrarea cu acte (catre colegi mf-solicitanti EPA),ca

  1. Propietar praxis propriu , contract furnizor servicii asistenta primara (mf)
  2. sant acreditati anterior EPA( ca furnizori MF )
  3. ca au platit taxa EPA( chitanta fiscala!!!!!!)fara rabaturi comerciale discriminative ! Conform viitorului cod etic al acreditorului EPA !

4.Sustin acreditarea EPA (doar pt cabinetele medicului de familie ????!!!!!) cu conditia

  • impartirii 50/50 % a veniturilor obtinute cu ocazia acreditarii /reacreditarii EPA , a fundatiei (care detine licenta EPA )cu o asociatie nationala reprezentativa a medicilor de familie sau asociatii locale MF
  • reprezentantii acestei fundatii nu au/avut relatii de incompatibilitate cu asociatia/Asociatii MF.

Abia atunci vom putea discuta lucruri serioase pt MF ca

  • lungime/latimea treptei
  • unghiul de inclinare panta si latimea usii de intrare cabinet
  • nr .si felul jucariilor din holul asteptare cabinet
  • nr.locurilor de parcare cabinet
  • nr.carucioarelor de copii din cabinet
  • spatiu cabinet-schimbat scutece
  • centrala telefonica etc
  • soft codificat ICPC 2




Cabinetele medicale se intorc in scoli

5 03 2008

Dupa doar patru ani, reteaua de medicina scolara ar putea fi reinfiintata.

Ministerul Sanatatii pregateste un program national de investitii in medicina scolara care sa permita in primul rind prevenirea imbolnavirilor in rindul elevilor, dar si depistarea si tratarea precoce a unor maladii. „Acum vom evalua situatia retelei de medicina scolara, adica ce a mai ramas din ea si cit de extinsa ar trebui sa fie. Nu avem idei stricte in acest sens. Vrem un program flexibil pe care sa il adaptam in functie de situatia din teren. De exemplu, exista medici de familie care ar fi dispusi sa intre in programul national privind medicina scolara. Ei vor fi platiti suplimentar pentru aceasta actiune“, a precizat Nicolaescu. Potrivit ministrului Sanatatii, programul ar putea fi cuprins in bugetul pe 2009.

Reteaua de medicina scolara a fost desfiintata dupa crearea institutiei medicului de familie. Mai multi ministri ai Sanatatii au apreciat ca desfiintarea retelei de medicina scolara a fost o greseala, prezenta in unitatile de invatamint a unui doctor fiind benefica atit pentru sanatatea elevilor, cit si pentru educatia medicala a acestora.

In 2004, la nivel national erau 4.800 de cadre medico-sanitare angajate in scoli, dintre care 900 doctori, numarul fiind de aproape trei ori mai mic decit ar fi necesar.

Cotidianul





ATAC LA BUZUNARELE ROMÂNILOR!(EVZ)

3 03 2008

Mihaela Năftănăilă (Evenimentul Zilei, Pag. 2)

 

      Prescrierea medicamentelor pe brand scoate bani doar de la pacienţi, nu şi de la casele de asigurări. Propunerea ministrului Eugen Nicolăescu ca reţetele să fie prescise numai pe baza denumirii comerciale afectează doar buzunarele românilor. Sistemul de asigurări nu plăteşte niciun ban în plus prin schimbarea prescrierii de pe denumirea comună internaţională (DCI) pe brand, care urmează să intre în vigoare de la 1 aprilie. Românii nu vor mai putea merge la farmacie cu o reţetă compensată şi să aleagă dintre produse care conţin aceeaşi substanţă activă, ci vor fi obligaţi să cumpere brandul trecut de medic. Farmaciile au comisioane la vedere, medicii nu

Acest sistem este descris de specialişti drept unul învechit, în contradicţie cu tendinţele de pe pieţele europene, care le dă posibilitatea firmelor de medicamente să-i influenţeze pe doctori. Pe de altă parte, legislaţia actuală românească (contractul-cadru pe 2006) le permite medicilor să elibereze şi medicamente pe brand, dacă le însoţ esc de o scrisoare de justificare. Chiar dacă, până acum, medicii erau nevoiţi să pună pe reţetă numele substanţ ei active a unui medicament, ei le puteau face diverse sugestii pacienţilor. „Practica era să-i treacă pe un bileţel pacientului numele medicamentului pe care îl considerau cel mai potrivit într-o anumită afecţiune. Aceasta venea însă ca o recomandare. Nu era vorba despre o obligaţie“, este de părere farmacistul Constantin Ciulu. Ministrul justifică schimbarea pe care vrea să o facă prin faptul că farmaciştii le recomandă adesea pacienţilor cele mai scumpe produse, chiar şi atunci când au variante mai ieftine.

Medicamente mai scumpe

Însă şi medicii pot fi influenţaţi de companiile farmaceutice să prescrie cele mai scumpe produse. „Farmaciile sunt societăţi comerciale, iar comisioanele practicate sunt la vedere, pe când medicii au o profesie liberală, iar la ei nu se întâmplă acest lucru. În plus, în ţările din Vest tendinţele sunt să crească piaţa de generice şi să scadă brandurile, pe când la noi este tocmai invers. Nu poţi face o piaţă de branduri într-o ţară săracă“, este de părere Dragoş Dinu, CEO în cadrul A&D Pharma. În urma acestei schimbări vor avea de pierdut bolnavii, care vor plăti preţuri de două-trei ori mai mari. Spre exemplu, un pacient care are probleme cu tensiunea nu se mai poate prezenta la farmacie cu o reţetă pe care scrie „enalaprilum“ şi cu care poate alege între cel puţin patru produse care conţin aceeaşi substanţă activă (ex:. Enalapril, Enap, Renitec). El va fi obligat să cumpere doar medicamentul specificat de medicul curant pe reţetă, care poate fi un produs de două şi chiar de trei ori mai scump.

Cum se scriu reţetele în Vest

În Marea Britanie, medicii sunt obligaţi să scrie pe reţetă numele substanţei active pe care o conţine un anumit medicament, iar pacientul este liber să aleagă ce să cumpere. „Şi la noi există reprezentanţi medicali care vin în spital şi îşi promovează produsele, dar pe reţetă suntem obligaţi să scriem numele substanţei active a medicamentului, pentru că aşa este normal. Pacientul nu îşi pune problema că merge la farmacie şi acolo i se recomandă un medicament care aparţine unei «anumite» firme“, spune medicul român Simona Ungureanu, de la „Good Hope Hospital Trust Accommodation“ (UK). În Franţa şi Germania, legile sunt mai permisive. Medicii nu sunt obligaţi să acţioneze într-un fel sau altul, ci pot scrie pe reţetă fie numele substanţei active, fie denumirea comericală. „În Franţa însă, sistemul de compensare este foarte bun. Pacientul plăteşte cam 10% din medicament, şi uneori nici atât, pentru că are asigurări suplimentare, care îi acoperă toată suma“, explică medicul Marius Uscatu, care a lucrat trei ani în Serviciul de Chirurgie a Piciorului (CTO) din Strasbourg. În Germania, medicii pot prescrie reţetele în ambele variante, regulile fiind diferite de la un spital la altul. „Dacă doctorul lucrează în privat poate să facă aşa cum doreşte, dacă lucrează într-o instituţie de stat, respectă regulile“, spune medicul John Ionescu, care lucrează la „Spezialklinik Neukirchen“ din Germania.





Care sînt serviciile medicale gratuite de care beneficiază un asigurat?

2 03 2008

Anca GHIORGHIU (anca.ghiorghiu@telegrafonline.ro)

 
Care sînt serviciile medicale gratuite de care beneficiază un asigurat?
În urmă cu şase luni a fost lansat programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, care presupune efectuarea a nouă analize gratuite, indiferent dacă persoanele sînt asigurate sau nu. Românii care sînt asiguraţi, au posibilitatea de a beneficia de mai multe servicii, care sînt stipulate în contractul cadru (reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate – CJAS susţin că, anul acesta, noul act normativ ar putea intra în vigoare în luna aprilie – n.r.). Pe site-ul CJAS, http://www.casct.ro, la secţiunea “Asiguraţi” sînt stabilite serviciile de medicină primară de care beneficiază orice persoană care este asigurată. Cei care plătesc dări către CJAS beneficiază de pachetul de bază care cuprinde servicii medicale profilactice şi curative. Însă, pentru a beneficia de aceste servicii, asiguraţii au obligaţia de a se înscrie pe lista unui medic de familie. De asemenea, asiguratul beneficiază de servicii medicale şi în ambulatoriile clinice, adică în fostele policlinici. Aceste servicii sînt acordate de medicii specialişti. În ceea ce priveşte serviciile medicale din spitale, pe site-ul CJAS se stipulează că acestea se acordă gratuit pentru pacienţii care necesită internare. Internarea în spital se face pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu (în cazurile de urgenţă nu este necesar biletul de trimitere) şi a documentului care dovedeşte calitatea de asigurat a persoanei. Asiguratul are dreptul şi la servicii medicale paraclinice, adică analize de laborator şi alte investigaţii, care sînt prevăzute în pachetul de bază. Există şi cazuri care constituie o urgenţă, dar nu necesită spitalizare şi atunci asiguraţii vor beneficia de tratamente gratuite pe baza internării de zi. Pe site-ul CJAS se precizează că femeile gravide şi copiii în vîrstă de pînă la 18 ani beneficiază de investigaţii paraclinice în ambulatoriu, fără coplată, la recomandarea medicului de familie sau a medicului de specialitate din ambulatoriu. De asemenea, gravidele pot beneficia şi de unele tratamente stomatologice gratuite. În pachetul de bază mai sînt cuprinse şi dispozitivele medicale (orteze şi proteze). “Asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau fiziologice – pentru corectarea văzului, auzului, protezarea membrelor. Dispozitivele medicale se acordă la recomandarea medicului de specialitate şi cu aprobarea caselor teritoriale”, se menţionează pe site-ul CJAS. Există însă şi o serie de servicii medicale care nu sînt decontate din fondul de asigurări. Printre acestea se numără: servicii medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă şi sportive, asistenţa medicală la locul de muncă, asistenţa medicală a sportivilor, unele servicii medicale de înaltă performanţă sau servicii de asistenţă stomatologică. Corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vîrsta de peste 18 ani, fertilizarea in vitro, transplantul de organe şi ţesuturi (cu excepţia cazurilor prevăzute în Programul Naţional aprobat – n.r.) sau asistenţa medicală la cerere nu se decontează din fondul de asigurări.




Eugen Nicolăescu: Programul de evaluare a sănătăţii va fi extins

28 02 2008
Adevarul

Progamul de evaluare, de la anul încolo, va continua alţi cinci ani.

Vor fi evaluaţi pacienţi în funcţie de gradul de risc pe care îl va avea fiecare în parte de a se îmbolnăvi sau nu, de a avea suspiciuni de îmbolnăvire de o boală sau alta. Vom aloca anual 100 de milioane de euro pentru evaluarea a circa 20% din populaţia României”, a spus Nicolăescu.

Conform acestuia, vor participa pacienţii aflaţi în evidenţele medicilor de familie, în funcţie de gravitatea bolii.

”Cei incluşi în acest program vor fi aleşi după gradul de risc. Medicii de familie, pe baza programului informatic, vor putea să facă selecţia pacienţilor cu riscul cel mai mare”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Banii pentru programul de evaluare a sănătăţii, cât şi pentru prelungirea acestuia provin din fondurile strânse pe taxa de viciu. Ministrul Sănătăţii a precizat că anual se strâng din taxa pe viciu circa 500 de milioane de euro, iar o cincime din această sumă merge la programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei.

”Programul de evaluare va suferi o serie de modificări, în sensul că setul de analize poate fi modificat, investigaţiile vor putea fi crescute, ţinând cont că vine mai puţină populaţie, deci numai 20% într-un an şi, ca atare, vom putea să facem investigaţii suplimentare, profunde, astfel încât să crească ceea ce ne-am dorit foarte mult: prevenţia”, a precizat el.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că programul de evaluare aflat în curs de derulare va continua până la sfârşitul acestui an, pentru a se da posibilitatea şi celor care nu au putut ajunge la medic din diferite motive, dar mai ales românilor care lucrează în străinătate, să beneficieze de analizele gratuite.

Programul de evaluare se va dezvolta din ultima parte a acestui an cu evaluări pe ceea ce înseamnă bolile de cancer, şi mă refer aici la cancerul de col uterin, mamar, colo-rectal. Dacă vom avea metodologia de lucru făcută de comisia de specialitate, şi eu sper să facă această metodologie, vom introduce şi cancerul de prostată. Deocamdată, nu avem metodologie de a face o asemenea evaluare”, a menţionat Nicolăescu

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a inaugurat azi Secţia de Neuropsihiatrie a Spitalului Municipal Târgovişte.





“Exodul medicilor va determina in maximum 10 ani colapsul sistemului de sanatate”

27 02 2008

“Exodul medicilor va determina in maximum 10 ani colapsul sistemului de sanatate”

Interviu cu Vasile Astarastoae, noul presedinte al Colegiului Medicilor din Romania.

- In ultimul timp au fost discutii publice intense care vizeaza lumea medicala pe doua teme principale: spagile si acuze de malpraxis, mai ales in cazul unor nasteri cu deznodamint tragic. Sa le luam pe rind: sustine Colegiul Medicilor un proiect privind legalizarea spagii in domeniul medical?

- Nu a existat niciodata un asemenea proiect, situatia dovedeste inca o data proverbul cu „arunca cineva o piatra in lac si zece destepti nu pot s-o scoata”. Profesorul Birsan, presedintele Colegiului Cluj, a spus intr-o conferinta de presa ca s-a saturat ca el, care nu a luat niciodata spaga, sa fie pus alaturi de cei care conditioneaza actul medical si a cerut o lege dura pentru ca acestia sa fie scosi din sistem. Pe fluxul de stiri, ziaristul care a fost la conferinta de presa, a trecut: «Colegiul Medicilor sugereaza o lege care sa legalizeze spaga». Pe urma am fost intrebat eu si am spus ca nu avem asemenea preocupari, dar ca in Romania exista o lege care reglementeaza foarte clar conditionarea directa sau indirecta a actului medical. Acolo se precizeaza expres ca inainte sau in timpul actului medical, medicul nu are dreptul sa primeasca absolut nimic de la pacient. In articolul 2, care e in conformitate cu legislatia europeana, se spune insa ca la incheierea actului medical, pacientul isi poate recompensa medicul sau unitatea medicala, in conditiile legii. Conditiile legii spuneau ca Ministerul urma sa vina cu niste norme, or aceste norme nu s-au mai indeplinit. Aceasta a fost singura declaratie pe care am dat-o. De aici o furtuna intr-un pahar cu apa.

- Si malpraxisul? Exista destule voci care acuza Colegiul Medicilor ca este prea ingaduitor atunci cind analizeaza cazuri de presupusa culpa medicala.

- Termenul de malpraxis este vehiculat in societatea romaneasca fara ca majoritatea celor care-l utilizeaza sa-i cunoasca continutul. Malpraxisul sintetizeaza de fapt raspunderea civila a medicului fata de un prejudiciu provocat prin actiunea sa pacientului. Deci pentru a exista malpraxis trebuie sa existe un act medical incorect, un prejudiciu real si cert produs pacientului si o legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea medicului si prejudiciul provocat pacientului. In toate tarile civilizate medicul raspunde pentru greselile sale civil, dar nu si penal. Malpraxisul inlatura raspunderea penala a medicului. Aceasta atitudine este de fapt o atitudine pragmatica din partea societatii. Deoarece eroarea si greseala medicala fac parte integranta din profesie (nicaieri si nicicind in lume ele nu au putut fi eliminate) s-a considerat ca este mult mai eficient sa se axeze actiunile pe preventie si atunci cind totusi ele se produc este mai eficient sa se acopere prejudiciul produs pacientului decit sa trimiti o persoana calificata, in care ai investit (medicul) in inchisoare. Bineinteles cu exceptia culpelor grave pentru care cel vinovat este exclus din corpul medical. Culpe grave nu prin rezultatul lor, ci mai ales prin comportamentul medicului respectiv.

In Romania insa, aproape intotdeauna cind apare un rezultat nedorit, organizatorii de sanatate, mass-media, opinia publica in general, fara a analiza cazul in mod serios il incadreaza imediat in categoria malpraxis si decreteaza culpa medicului. Aceasta atitudine o observam inclusiv in Parlamentul Romaniei. In acest sens semnalez amendamentul la art. 670, al. 2 la legea nr. 95/2006 (introdus la Ordonanta nr. 20/2007) prin care se propune: „urmare a primirii sesizarii formulate de persoanele prevazute la al. 1, Comisia (de malpraxis) are obligatia de a comunica conducerii unitatii al carei salariat este cel impotriva caruia s-a facut sesizarea, decizia cu privire la suspendarea contractului individual de munca al acestuia pe toata durata derularii cercetarii”. Acest amendament introduce prezumtia de vinovatie pentru cetatenii a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina. Daca se accepta o asemenea prevedere inseamna ca oricine poate sa faca o reclamatie si fara ca aceasta sa fie analizata, medicul sa devina muritor de foame, deoarece i se suspenda contractul de munca. In acelasi capitol al legii, Comisia de malpraxis, in loc sa fie o comisie de mediere care sa realizeze o reconciliere a partilor (medic, pacient si societatea de asigurari) si sa evite in privinta despagubirilor calea judecatoreasca, este transformata intr-o instanta speciala care judeca si da decizii in probleme de responsabilitate civila, lucru interzis in mod expres de Constitutia Romaniei. Atit Constitutia Romaniei, cit si decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2008 interzic crearea unor instante speciale. A trebuit o interventie energica din partea Colegiului Medicilor din Romania, o scrisoare deschisa pe care am trimis-o presedintelui Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu, pentru ca aceste aberatii juridice sa fie retrimise in comisii urmind a fi rediscutate cu reprezentantii CMR si cu persoane competente in domeniu. In concluzie, o abordare grosiera si nenuantata a malpraxisului, absenta unor masuri de profilaxie eficiente impotriva greselii medicale este daunatoare atit pentru medic, cit si pentru pacient.

Doua treimi dintre medici sint concentrati in sase orase

- Schimbam acum registrul discutiei, dar raminem in zona unei alte chestiuni mult discutate in ultimul timp: a capatat intr-adevar migratia medicilor romani in strainatate proportii alarmante?

- Exodul medicilor nu este o problema specifica doar Romaniei. Si ONU si OMS au sesizat gravitatea acestui exod din tarile in curs de dezvoltare catre tarile dezvoltate inca de acum 10 ani. Motivele pentru care exista acest exod sint pe de o parte aspectele materiale (veniturile realizate de medici in tarile dezvoltate) pe de alta parte realizarea profesionala, deoarece in aceste tari exista cadrul corespunzator implinirii profesionale a medicului respectiv. Cu alte cuvinte, medicul are satisfactia de a-si pune in valoare cunostintele dobindite si de a avea rezultate performante. Din nefericire, desi exista experienta celorlalte tari care au fost integrate in UE, decidentii si politicienii din Romania au tratat cu superficialitate aceasta problema. Exodul medicilor din Romania, daca nu se vor lua masuri urgente, va determina in maximum 10 ani un colaps al sistemului de sanatate. Sa ma explic: Romania este o tara care are citeva particularitati nefericite in ceea ce priveste resursele umane in sistemul de sanatate. Numarul de medici raportat la mia de locuitori ne plaseaza pe locul 46 din 48 de tari monitorizate de OMS. Astfel, Romania are 1,9 medici la mia de locuitori, deci mai putin decit Bulgaria (2,7 medici), Republica Moldova (2,9 medici), Ucraina (3,1 medici), Ungaria (3,9 medici) fara a ne mai raporta la Franta (7,9 medici) sau Germania (7,8 medici). La o asemenea statistica trebuie adaugat ca aproape 2/3 din medici sint concentrati in 6 orase si, paradoxal, chiar in aceste orase unele specialitati nu sint suficient reprezentate sau numarul de specialisti din acele specialitati este insuficient. Avem in acelasi timp somaj in rindul medicilor deoarece in absenta unor planificatori calificati locurile la rezidentiat se scot dupa ureche. Asa am ajuns sa avem deficit de medici in specialitati precum Anestezie Terapie Intensiva si Medicina de Urgenta si surplus in Cardiologie, Medicina de Familie etc. Surplus relativ deoarece numarul de posturi finantate este totusi insuficient.

Anul trecut, 4.000 de medici au solicitat documentele pentru a lucra in tarile Uniunii Europene

- In anul 2007 aproape 4.000 de medici si-au ridicat documentele de la Ministerul Sanatatii pentru a lucra in tarile UE si din acestia peste 2.000 s-au incadrat in posturi tentante din punct de vedere financiar si al mijloacelor avute la dispozitie. Acesti medici, cel putin 5 ani de zile nu vor fi disponibili pentru sistemul de sanatate din Romania. Atmosfera care exista actualmente in Romania privind corpul medical, culpabilizarea acestuia in bloc este un factor suplimentar care accelereaza exodul medicilor. Aceasta este ratiunea pentru care tema Adunarii Generale a Colegiului Medicilor din Romania din 13-14 martie 2008 o constituie chiar problema migratiei medicilor. Politicienii, societatea si organizatorii de sanatate, populatia trebuie sa constientizeze acest pericol si sa inteleaga faptul ca daca nu se iau masuri urgente efectul pe termen lung va fi dezastruos. Aceste masuri nu pot fi masuri administrative de restrictionare a migratiei (UE interzice, mai ales pentru medici, acest lucru), ci masuri care sa duca la o schimbare de atitudine fata de corpul medical.

- Ati luat mereu apararea medicilor. Cit de potrivita va fi atitudinea dumneavoastra „intelegatoare” cu neregulile din UMF? Va intreb acest lucru pentru ca dumneavoastra sinteti unul dintre candidatii principali la apropiatele alegeri pentru functia de rector al UMF.

- Gestionarea resurselor umane dovedeste daca esti sau nu un bun manager. Niciodata nu i-am aparat pe cei care au gresit, doar am solicitat ca pedeapsa sa fie in functie de marimea greselii. Faptul ca o persoana se simte protejata in interiorul institutiei datorita atitudinii conducatorului duce la un moral crescut al acesteia. Daca moralul personalului este coborit, atunci nu poti sa faci nimic. Dovada este Institutul de Medicina Legala din Iasi, pe care il conduc, de care acum 4 ani de zile nu auzise nimeni si care acum e recunoscut drept prima institutie de acest gen din tara.

- Exista nereguli si nepotisme la UMF?

- Cred ca da.

- Cum va ginditi, ca rector sa le puneti capat?

- Nu e nevoie de pus capat. Trebuie introduse reguli. Daca regulile sint aceleasi si criteriile care se aplica sint aceleasi nu vom mai discuta despre nepotisme. Nu poti sa pui de la inceput eticheta de nepotism daca cineva are o legatura de rudenie. Pentru ca s-ar putea sa fie copil de doctor, sa fi avut de cind s-a nascut o biblioteca, cine sa-l invete si din start a avut o sansa in plus. Dar s-ar putea si sa nu stie nimic si sa ocupe locul altuia numai prin influenta. Or, trebuie desfiintata aceasta influenta. In Codul de Etica al UMF, pe care l-am scris cap-coada am introdus citeva reguli privind acest aspect. De exemplu, sa nu poata face parte din aceeasi comisie rude de pina la gradul III, inclusiv. De asemenea, daca esti ruda pina la gradul IV inclusiv nu poti sa faci sau sa influentezi o evaluare privind ruda respectiva. Sint citeva reguli care au fost luate de la universitati din strainatate. Sigur, nu sint la fel de restrictive ca acolo, unde este interzis sa lucreze in aceeasi universitate persoane cu grad de rudenie intre ele. Dar eu sint de principiu ca o institutie poate fi reformata numai din interior si doar cu acceptul celor din interior. Daca reusesti sa-i convingi ca va fi bine, atunci va merge. Bineinteles ca vor fi si nemultumiri, dar si acestea pot fi rezolvate.

Autor: Cosmin PASCA

Ziarul de Iasi





Ordonanţa privind rezidenţiatul nu rezolvă problemele medicinei

27 02 2008
 

 
Ordonanţa Guvernului 12/2008 privind rezidenţiatul nu rezolvă situaţia dramatică a medicinei româneşti, deoarece nu păstrează medicii tineri în ţară, a declarat într-o conferinţă de presă, senatorul democrat-liberal Mircea Cinteză. “Această ordonanţă nu rezolvă nimic din situaţia dramatică, ce poate deveni tragică, a medicinei româneşti”, a declarat Cinteză, care este membru al Comisiei de sănătate din Senat. El a explicat că ordonanţa propune înfiinţarea rezidenţiatului pe post, care să permită celor care nu se califică la rezidenţiatul obişnuit să poată ocupa posturi în unităţile sanitare cu personal insuficient. În schimb, aceştia sunt obligaţi ulterior să lucreze un număr de ani egal cu rezidenţiatul în acele unităţi sanitare. “Acest lucru nu rezolvă cu nimic venitul medicilor în acea perioadă. Acele unităţi care scot postul la concurs nu au nicio posibilitate să îi stimuleze pe acei oameni să aleagă posturile despre care vorbim”, a declarat Cinteză.
 Senatorul a precizat că ordonanţa propune ca rezidenţiatul să se facă în cele şase mari centre de medicină ale ţării, dar, în opinia sa, “a locui în Timişoara, Cluj, Iaşi sau Bucureşti cu 300 de euro pe lună este o situaţie ridicolă”. Senatorul PD-L Dan Sabău a criticat, la rândul lui, o prevedere din ordonanţă, potrivit căreia medicii pot efectua gărzi în primii doi ani de rezidenţiat fără să fie plătiţi, apreciind că “aceasta este o măsură care vine din istoria comunistă” a României. Mircea Cinteză a anunţat că PD-L pregăteşte un proiect de lege în care este stipulată obligativitatea unităţilor medicale de a-şi completa personalul.
 “În mod normal, aceste unităţi ar trebui să fie obligate să aibă personal, iar în caz contrar să fie închise. Şi pentru a avea personal, ar trebui să aibă contracte cu aceşti medici rezidenţi pe care să îi plătească, începând din anul doi de rezidenţiat, într-un mod decent, pentru a-i stimula să încheie astfel de contracte”, a explicat senatorul. El a menţionat că în România sunt înregistraţi 40.000 de medici, iar la Ministerul Sănătăţii există peste 4.000 de solicitări pentru exercitarea acestei profesii în alte state europene, unde salariile sunt mult mai mari. Potrivit lui Cinteză, în spitalele universitare şi judeţene din România este deficit de medici, mai ales în specialităţi precum terapia intensivă, anestezie, psihiatrie. Prezent la conferinţa de presă, senatorul PD-L Dan Gabriel Popa, membru al Comisiei de sănătate, a apreciat că ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, ignoră unele prevederi din programul de guvernare referitoare la sistemul sanitar, printre care a menţionat îndeplinirea unor standarde obligatorii de calitate în spitale, descentralizarea decizională şi prevederea că fiecare pacient va achita o contribuţie fixă minimală pentru fiecare reţetă gratuită şi compensată. /Rompres/




Polonezii isi platesc taxele donand sange !

26 02 2008

In vreme ce la noi s-a discutat despre taxarea porcului de Craciun, a mielului de Pasti, a cadourilor de 1 iunie si de 8 martie, autoritatile poloneze au gasit si ei o solutie ingenioasa, dar pentru plata a taxelor. Mai precis, salariatii pot sa-si plateasca taxele cu propriul sange, relateaza Realitatea TV citand Ananova. Fiecare donatie de sange le permite polonezilor sa economiseasca 40 de euro din sumele pe care trebuie sa le plateasca statului.
Donatorii obtin de la spital un certificat pentru fiecare litru de sange.
“Am aflat de aceasta metoda de la un prieten care lucreaza in domeniu si am inceput sa donez sange anul trecut”, a declarat Dariusz Gryka, un donator fidel. “Am donat de trei ori si deja incepe sa conteze”, a explicat Gryka.

http://www.einformatii.ro





Toti medicii de familie vor primi laptopuri si imprimante pana in 15 mai

26 02 2008
Potrivit programului stabilit in iunie 2007, Ministrul Sanatatii intentioneaza sa informatizeze pas cu pas intrega activitate din sistem. Astfel, toti medicii de familie vor primi in intervalul 15 martie -15 mai laptopuri si imprimante, intrucat a fost finalizata licitatia pentru achizitia aparaturii. “Intentionam sa achizitionam calculatoare portabile – 11.120 de bucati, imprimante cu ace – 11.120 de bucati, servere – aproximativ 150 de bucati, calculatoare – 500 de bucati, imprimante stationare – 500 de bucati, echipamente de stocare a informatiilor si echipamente de comunicatii pentru 43 de locatii”, a spus Nicolaescu. Potrivit ministrului, ponderea licentelor software pentru medicina de familie si pentru programul national de diabet in cadrul acestei achizitii publice a fost estimata la patru milioane de euro, adica 16 la suta din valoarea totala. Ministerul Sanatatii Publice (MSP) a estimat ca toate achizitiile pentru informatizarea sistemului sanitar vor costa 25 de milioane de euro.

(Azi 14:11, Ela Dobre) http://www.astazi.ro





Colegiul medicilor ameninţă cu dispariţia liniilor de gardă

25 02 2008

Dacă nu se elimină impozitul pe orele de gardă ale medicilor

Colegiul medicilor ameninţă cu dispariţia liniilor de gardă

Alina CRISTEA (alina.cristea@telegrafonline.ro)

 
Colegiului Medicilor din România (CMR) a transmis scrisori Ministerelor Muncii şi Finanţelor prin care cere eliminarea impozitării în plus a orelor de gardă ale medicilor, avertizînd că, în caz contrar, unităţile sanitare ar putea rămîne fără doctori care să asigure liniile de gardă. „Pe această cale vă atenţionăm ca prestarea orelor de gardă este definită ca munca pentru asigurarea continuităţii serviciului şi este impusă de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii Publice, neconstituind o decizie individuală a medicului. Consiliul Naţional al CMR va solicita eliminarea acestei aberaţii juridice de impozitare pe care, în cel mai bun caz, o poate considera o neînţelegere a specificului muncii din domeniul sanitar”, se arată în scrisoarea dată ieri publicităţii. Potrivit CMR, corpul medical a perceput “această iniţiativă ca un atac direct şi injust asupra activităţii sale care nu ţine cont de importanţa socială a asigurării continuităţii serviciilor de sănătate pentru populaţie. În situaţia în care se va menţine acest bir majorat în cota propusă, ne rezervăm dreptul de a solicita membrilor Colegiului Medicilor să efectueze doar acele ore impuse prin Codul Muncii. În acest mod, majoritatea unităţilor sanitare ar putea rămîne fără personal medical care să asigure liniile de gardă. Prin această modalitate simplă de protest, sistemul sanitar va intra în colaps”, se susţine în scrisoarea transmisă de preşedintele CMR, prof. dr. Vasile Astărăstoae. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a primit şi el scrisoarea, pentru informare.




Acuzaţi de însuşire de avantaje pe seama industriei farmaceutice

24 02 2008

Anchetele efectuate de procuratura din districtul Munchen I au dezvăluit proporţii impresionante în cazul scandalului de corupţie care a zguduit lumea medicală germană. De mai bine de patru ani procuratura din Munchen se luptă cu cutii întregi de dosare confiscate şi cu sute de interviuri, anchetatorii deschizând mai mult de 3.800 de proceduri judiciare în care sunt implicaţi peste 3.400 de medici de la 850 de clinici germane. Aceştia sunt acuzaţi de însuşire de avantaje pe seama industriei farmaceutice, sub acuzare aflându-se inclusiv 400 de colaboratori ai firmelor producătoare de medicamente Bristol-Myers Squibb, Fujisawa, Servier şi Amgen, pentru faptul de a fi oferit avantaje personalului medical. Anchetatorii au reuşit, în sfârşit, după îndelungi cercetări, să ajungă la nişte rezultate, 1.875 de cazuri fiind deja rezolvate, aşa cum declara procurorul general Anton Winkler, în timp ce o treime din cazuri au trebuit să fie închise din motiv de lipsă de dovezi în legătură cu faptele petrecute.
Mulţi dintre medicii de la clinicile germane au reuşit să dovedească că şeful lor a fost acela care a dat aprobarea pentru invitarea concernelor farmaceutice, însă nu toţi medicii au scăpat aşa de uşor, o parte dintre ei fiind nevoiţi să plătească amenzi între 500 şi 8.000 de euro, împotriva a patru dintre ei fiind emis chiar un ordin judecătoresc, cei patru reuşind însă să scape de întocmirea unui dosar penal doar cu o amendă. Anchetatorii au criticat în special două metode prin care concernele farmaceutice din Germania îi momesc pe medici, una fiind aceea prin care li se plătesc acestora costurile pentru instruire. În cazurile de corupţie de la Munchen, a fost vorba de crearea unei relaţii amicale cu medicii prin oferirea de mese copioase, programe de timp liber diversificate şi cadouri precum laptopuri şi crose de golf, trecând însă peste orice măsură, la fel ca şi atunci când concernele farmaceutice plăteau medicii pentru o prelegere. Anchetatorii criticau în acest caz nu mărimea onorariilor plătite, între 1.000 şi 3.000 de euro, ci cheltuielile suplimentare ocazionate de aceasta. Să plăteşti transportul unui medic cu avionul în SUA, pentru o prelegere, mai merge, era de părere Winkler, însă ca acesta să adauge la socoteală 14 zile de concediu împreună cu soţia, este un lucru care întrece deja măsura.
Anchetatorilor le-a sărit în ochi şi metoda folosită de firme pentru urmărirea efectelor unor medicamente deja aflate în circulaţie. Ei au descoperit că firmele de medicamente plătesc medicilor până la 500 de euro pentru ca aceştia să prescrie un anumit medicament şi să înregistreze într-un formular efectele observate în cazul acestuia. Criticii industriei farmaceutice sunt de părere că 80 la sută din aceste fişe de urmărire folosesc doar pentru a împinge unele medicamente pe piaţă, ca de exemplu atunci când medicii îi fac pe pacienţi să treacă la folosirea unui nou produs medicamentos pentru a încasa prima de recompensă de la firmă. Astfel de cazuri au fost anchetate şi de procurorii de la Munchen. Potrivit lui Winkler, au fost descoperite într-un pachet trimis prin poştă o mulţime de fişe de urmărire a pacientului pe care nimeni nu le citise, ele folosind medicului respectiv doar ca bază de calcul pentru compensaţia ce urma să-i fie acordată de firmă.
Cele patru concerne mai sus amintite sunt implicate într-o măsură diferită. În cazul Bristol-Myers au fost deschise 3.200 de proceduri judiciare, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre cadouri şi călătorii supradimensionate, oferite de firmă. În cazul firmei Servier, au fost deschise 425 de proceduri judiciare, acuzaţia cea mai frecventă fiind aceea de acordare de avantaje medicilor şi rudelor acestora. În cazul Fujisawa (320 de proceduri judiciare deschise), medicilor le-a fost câştigată favoarea prin oferirea de studii sau onorarii pentru fişe de urmărire iar în ce priveşte firma Amgen anchetele se concentrează pe câteva cazuri doar. Procuratura din Munchen doreşte să încheie cercetările în restul cazurilor de corupţie chiar în cursul acestui an. /Rompres/





“Imbuibatilor!”

23 02 2008
Ziarul ZIUA
 
 
 
– Ministrul Nicolaescu ii acuza pe farmacisti ca mint si manipuleaza bolnavii pentru a le vinde medicamentele cele mai scumpe
 
   
       
           
         
       
   
 
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat, ieri, la Targu Mures, ca farmacistii “se agita acum pentru ca trebuie sa intre in vigoare prevederea prin care medicii sunt obligati sa scrie pe retete medicamentul si nu substanta activa”, vechea formula permitandu-le acestora sa dea medicamente foarte scumpe. “Credeti ca cineva pe care-l faci hot o sa recunoasca ca e hot? Ei mint populatia, ei manipuleaza”, a spus ministrul, citat de Mediafax. El a sustinut ca farmacistii s-au “imbuibat”, iar prevederea care se introduce prin contractul cadru va avea rolul de a apara “buzunarele oamenilor si ale bugetului de stat”. Nicolaescu a mai spus ca are foarte multe reclamatii de la persoane care ar fi fost pacalite de farmacisti prin diverse tertipuri, iar aceste practici trebuie sa inceteze. “Ii spune ca nu are medicamentul de 1 leu si i-l da pe cel de 10 lei. Eu am foarte multe reclamatii si scrisori de la pacienti, inclusiv cu retete. I-au pus sa semneze pentru un medicament mai scump, i-au spus ca acela l-a prescris medicul. Asta tine la oamenii in varsta care merg la farmacie fara ochelari sau care nu stiu sa citeasca”, a explicat ministrul. El declarase, joi, ca daca importatorii si distribuitorii de medicamente insista sa mareasca pretul la produsele lor, va prezenta un studiu care sa dovedeasca faptul ca anumite medicamente din import sunt mai scumpe in Romania decat in alte state. “Ma voi intalni cu importatorii si distribuitorii. Am inteles ca nici unul nu a redus activitatea si nici importurile. Pana acum am crezut ca diferentele de preturi la anumite medicamente din Romania si alte state pot fi tinute la nivel de discutii tehnice. Vom dovedi ca preturile mai mari ar putea scadea la nivelul celor din alte state”, a mai spus demnitarul. Ministrul Nicolaescu a precizat ca rezultatele controalelor efectuate de comisii mixte ale autoritatilor sanitare in perioada 11-16 februarie in farmacii si depozite vor fi anuntate saptamana viitoare. Producatorii romani de medicamente au anuntat ca au renuntat sa mai fabrice, din 2008, 18 medicamente care sunt depasite din punct de vedere terapeutic. Acestea au fost excluse din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman cu drept de circulatie in Romania: Cloramfenicol 1 g, pulbere pentru solutie injectabila; Rompirin T 500 mg, comprimate; Pivalat de flumetazon, unguent; Rinogut 0,1%, picaturi nazale, solutie; Dozasin 1 mg, comprimate; Tusosedal, picaturi orale, solutie; Dermopirox 1%, solutie cutanata; Carbocisteina 100 mg/5ml, sirop; Monoter 20 mg, capsule cu eliberare prelungita; Pratol, comprimate filmate cu eliberare prelungita; Saldoren, solutie injectabila; Sicolax, granule pentru solutie orala; Diamalin 25 mg, drajeuri; Antifolan 2,5 mg, comprimate; Sicovit A 300000 UI/ml, solutie injectabila; Sicovit D2 600 000 UI/ml, solutie injectabila; Sicovit D3 200000 UI/ml, solutie injectabila; Sicovit E 30 mg/1 ml, solutie injectabila. (C.P.)




Meseriile nedorite: functionar public, medic si asistent social

21 02 2008

Cotidianul 21 Februarie 2008

Cele mai multe slujbe neocupate au fost in administratie publica, sanatate si asistenta sociala, potrivit INS.

Zona cu cele mai multe locuri de munca neocupate a fost regiunea Bucuresti-Ilfov, in trimestrul patru din 2007, in timp ce vestul tarii s-a situat la polul opus, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Rata locurilor de munca vacante din trimestrul patru al anului trecut a fost de 1,82%, in scadere cu 0,35 puncte procentuale fata de trimestrul precedent, dar in crestere cu 0,22 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2006, potrivit INS. Cele mai multe slujbe scoase la concurs, dar pentru care nu au existat candidati interesati se regasesc in domenii specifice sectorului bugetar, mai exact administratie publica locala, sanatate si asistenta sociala.

Analiza realizata de Institutul de Statistica arata ca cea mai mare oferta de locuri de munca s-a inregistrat in activitatile din administratia publica, respectiv 6,13%, si in cele din sanatate si asistenta sociala – 5,63%. La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de munca vacante, se afla activitatile din industria extractiva (0,31%), dar si cele specifice domeniilor energie electrica, termica, gaze si apa (0,43%), potrivit datelor INS. Specialistii in resurse umane sustin ca topul domeniilor neocupate este condus de sectorul bugetar pentru ca tinerii nu mai sint atrasi de o cariera in sistemul public, ca urmare a salariilor si a posibilitatilor de avansare nu foarte atractive. In ceea ce priveste sistemul de sanatate, aici Romania se confrunta cu exodul personalului medical in UE, unde pot cistiga salarii de citeva ori mai mari.

Ocupatiile pentru care angajatorii au avut cea mai mare oferta de locuri de munca au fost cele de specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice (2,95%), respectiv de tehnicieni, maistri si asimilati (1,88%), potrivit studiului INS. Cercetarea mai arata ca oferta cea mai scazuta a fost pentru legislatori, inalti functionari si conducatori (1,19%), dar si pentru agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit (1,40%). La nivel teritorial, INS situeaza regiunea Bucuresti-Ilfov in topul zonelor cu cea mai mare rata a locurilor de munca vacante (2,16%), urmata de regiunea Sud-Muntenia (2,03%). La polul opus, cu cele mai scazute valori ale acestui indicator s-au clasat regiunile Nord-Vest si Sud-Vest, cu cele mai putine joburi scoase la concurs.





80% dintre români, nemulţumiţi de sistemul sanitar românesc

18 02 2008

Alina CRISTEA (alina.cristea@telegrafonline.ro)

 
Cei mai mulţi dintre români se declară nemulţumiţi de sistemul sanitar românesc, în timp ce doar 8,9% susţin că serviciile medicale sînt satisfăcătoare, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Fundaţiei „Ana Aslan” International. Potrivit studiului, 66,7% dintre persoanele chestionate au afirmat că sînt mulţumite şi foarte mulţumite de profesionalismul medicilor din România. Bărbaţii sînt mai critici decît femeile la adresa sistemului sanitar românesc, însă apreciază mai mult decît acestea gradul de profesionalism al medicilor români. Cei mai mulţi dintre tinerii care au participat la sondaj – 66,7% – se dovedesc a fi cei mai nemulţumiţi de sistemul de sănătate românesc, în timp ce persoanele de peste 55 de ani consemnează cel mai grad de mulţumire – 40%. De asemenea, 80% dintre subiecţi spun că sînt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de dotarea cu aparatură medicală şi cu medicamente a unităţilor spitaliceşti, iar 88,9% au criticat modul în care arată şi de atmosfera din spitalele de stat româneşti. Potrivit studiului, cei mai mulţi dintre chestionaţi – 62,2% – au declarat că preferă să se trateze în sistemul privat de sănătate, iar 13,4% că aleg să-şi îngrijească sănătatea în străinătate. Totodată, trei sferturi din cei mulţumiţi de sistemul sanitar românesc au precizat că aleg să se trateze în spitalele de stat. În ceea ce priveşte locul în care îşi îngrijesc sănătatea, toţi tinerii sînt hotărîţi să se trateze în spitalele private româneşti, în timp ce un sfert dintre cei peste 41 de ani îşi doresc să se interneze în spitalele din străinătate.




În căutarea medicilor viitorului

14 02 2008

Autor: prof. dr. Vasile Astărăstoae

Sursa: Ieseanul

În toate dezbaterile privind sistemul de sănătate din România se uită un lucru: fără medici (indiferent ce măsuri s-ar lua), un sistem de sănătate nu poate fi funcţional. De aceea, preocuparea faţă de soarta acestora şi de modul în care ei se implică în organizarea sistemului ar trebui să constituie un element esenţial al politicilor publice în sănătate. Din nefericire, atât politicienii, cât şi opinia publică sunt preocupaţi mai mult de finanţarea şi dotarea unităţilor sanitare decât de soarta şi aspiraţiile medicilor.

Un recent articol din Ieşeanul (din păcate izolat în peisajul presei româneşti) a prezentat cu profesionalism gradul de insatisfacţie al rezidenţilor privind condiţiile pe care le asigură statul român pentru viitorii specialişti. Acest grad de insatisfacţie există, însă, şi la celelalte paliere profesionale (medici specialişti, medici primari), care se manifestă prin diferite modalităţi. Cea mai recentă modalitate de protest o constituie migraţia medicilor. Tratată cu uşurinţă de către decidenţi şi opinia publică, aceasta ar putea conduce, în câţiva ani, la un colaps al sistemului sanitar. Aceasta cu atât mai mult cu cât ea este însoţită şi de migraţia celorlalte cadre medicale.

Statistici

În statistica din 2007 a Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la capitolul număr de medici la 1.000 de locuitori, România se află pe locul 46 din 48 de ţări monitorizate (înaintea Kirghistanului şi Albaniei). În evidenţele Colegiului Medicilor din România se constată că 60% din medicii specialişti sunt concentraţi în şase oraşe mari care reprezintă 28% din populaţia României. Cu alte cuvinte, la 68% din populaţia României avem mai puţini medici la 1.000 de locuitori decât Kirghistanul şi Albania. Avem oraşe în care există spitale, dar nu există niciun medic anestezist şi câte un medic chirurg sau obstetrician, oraşe la care gărzile de chirurgie sau obstetrică sunt efectuate de medici internişti sau infecţionişti, avem comune în care nu există niciun medic. Şi în aceste condiţii, în anul 2007, 4.300 de medici specialişti (din totalul de 36.000) au plecat să profeseze în alte ţări din Uniunea Europeană.

Motivaţie

La o privire superficială, s-ar spune că au plecat doar pentru că salariul pe care-l primesc acolo este de minim zece ori mai mare decât cel de aici. La o privire superficială, deoarece sondajele de opinie dezvăluie o cu totul altă motivaţie. Medicii pleacă pentru că în acele ţări au la îndemâna mijloacele cu ajutorul cărora pot să-şi exprime cunoştinţele profesionale, şi mai ales pentru că se bucură de un respect din partea autorităţilor şi a populaţiei, inexistent în momentul de faţă în România. Campanii furibunde de culpabilizare a medicilor, generalizarea cazurilor particulare sau verdicte emise înainte ca un caz sa fie judecat nu se întâlnesc în niciuna din ţările civilizate membre în UE (excepţie, dar sporadic în Bulgaria şi Ungaria). Medicii se simt protejaţi şi acest sentiment de siguranţă este uneori determinant în luarea deciziei de a părăsi o ţară în care valoarea nu le este recunoscută.

Ce medici pleacă?

Pleacă cei mai buni, pregătiţi profesional să facă faţă competiţiei, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 48 de ani (în plenitudinea forţelor), cunoscători ai unei limbi străine de circulaţie şi, deci, capabili să acceseze literatura de specialitate. Pleacă rezidenţii cei mai buni, care găsesc în acele ţări alte oportunităţi de formare profesională. Şi din cei care au plecat, puţini s-au întors pentru că nu şi-au găsit un loc potrivit aspiraţiilor lor. Este o situaţie îngrijorătoare şi dacă lucrurile continuă în acelaşi sens voi ajunge, atunci când voi fi la pensie (şi voi avea nevoie de asistenţă medicală), să fiu tratat de Mama Omida.

Dreptul la replică…

Ca pentru a-mi confirma afirmaţiile, Televiziunea Română (nu ştim cât de liberă), post public, plătit inclusiv din contribuţiile medicilor, a realizat o emisiune în care, încălcându-se toate regulile deontologice, profesia medicală a fost denigrată. În emisiunea “Între bine şi rău” realizată de Liviu Mihaiu (marţi, 5 februarie 2008), medicii au fost puşi la zid, organizaţia lor profesională (Colegiul Medicilor) desfiinţată şi aceasta în absenţa unor reprezentanţi autorizaţi să susţină şi punctul de vedere al doctorilor. Mai mult, populaţia a fost incitată la delaţiune şi violenţe împotriva celor care, în mare parte cu eforturi şi sacrificii menţin în viaţă un sistem sanitar aflat în criză.

1 comentariu la “În căutarea medicilor viitorului”

  1. dr. Alex a scris:
    Februarie 13th, 2008 at 12:21 pm Domnule profesor aveti tot respectul meu. Sunteti printre putinii care prevad, corect, viitorul sumbru al practicarii medicinii in acesta tara. Din pacate migratia este un proces ireversibil ce eventual se poate diminua, dar cu acest salt agresiv asupra noastra ca si categorie profesionala nu vad nici o solutie. Eventual cum a sugerat cineva pe site o greva generala, eventual o demisie in bloc ca in Finlanda. Sa vedem cum se descurga ei fara medicii spagari, chirurgii criminali, etc. Devin din ce in ce mai pesimist cu viitorul medical al Romaniei si ma gandesc si eu sa plec.
    Daca tot suntem scuipati in fata macar sa avem salariu mare.




“Nu-s robot! Nu vreau sa mor!”

14 02 2008

Liliana JIGHIRA TRANSILVANIA EXPRES – BRASOV

UN MEDIC ZARNESTEAN S-A PUS CONTRA LUI NICOLAESCU

Dr. Gabriel Radacina, medic de familie in Zarnesti, refuza sa efectueze consultatiile si sa dea trimiteri pentru analizele gratuite din programul initiat de ministrul Eugen Nicolaescu. Desi programul “Analize pentru toti” a demarat oficial din iulie 2007, pana acum, nici un pacient al medicului Gabriel Radacina nu a putut beneficia de consultatiile si investigatiile paraclinice (de laborator) din acest program. Cel putin, nu la recomandarea acestuia.

Medicul nu a incheiat contract in acest sens cu Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului si, exasperat de cererile insistente ale pacientilor, a pus un afis pe usa, care nu lasa loc de interpretari: “Nu facem analize”.

Nemultumiti, oamenii au inceput sa se agite si au facut sesizari catre cotidianul nostru: “Am primit instiintari sa facem analizele gratuite, pentru care ii multumim domnului ministru al Sanatatii, dar dom´ doctor ne refuza categoric. Sunt batrani, pensionari, dar si tineri, care nu au facut analizele de ani de zile si poate sunt bolnavi. Indrumati-ne, unde putem sa facem analizele sau unde sa apelam pentru rezolvarea cazului”, ne intreaba domnul Ioan Lapadatu, in scrisoarea adresata Biroului TEXpert de relatii cu publicul al cotidianului nostru, si care este semnata in numele unui grup de pacienti.

“Nu-s robot! Nu vreau sa mor!”

Contactat telefonic, medicul a tinut sa spuna mai intai ca pacientii sai pot face analizele unde vor si s-a aratat excedat de presiunea enorma, “politica”, spune dumnealui, care se exercita asupra medicilor de familie.

“Trebuie sa se tina cont si de cat poate «duce» medicul. Nu se pot obtine lucruri remarcabile daca se merge cu «heirupism», ca pana acum. Daca se facea o chestie cu cap, cu sens, esalonata pe mai multi ani, era altceva. Laptopuri nu avem nici acum, iar softul a ajuns la a sase varianta, la fel de greoaie, apropae inaplicabila. Ar trebui sa ii traga cineva la raspundere pe informaticienii astia”. Dr. Radacina a explicat, revoltat, ca volumul de munca, caruia trebuie sa ii faca fata un medic de familie este enorm: pe langa cei 40 de pacienti la usa zilnic, cand in programul sau de cabinet, legal, ar trebui sa consulte 20 in cinci ore, are alte doua ore de teren, plus ore alocate hartoagele administrative si contabile. La acestea, ar trebui sa se adauge si cele de consultatii pentru analizele gratuite si cele petrecute acasa la introdus datele pacientilor. “In Occident, fiecare medic este ajutat de patru asistente, ai si registrator si persoane care se ocupa de problemele de contabilitate si cele juridice, or, la noi, toate astea le face medicul, ajutat de o asistenta. Cica sa ne angajam un informatician. Pai ala nu vine sa lucreze la mine nici daca ii dau tot salariul meu, nu pe 300 de lei”. Dr. Radacina s-a aratat indignat si de atitudinea unora dintre pacienti, care ii cer sa incalce legea, care “musca mana care ii alina” si care nu au compasiune fata de medicul lor: “Nici cand stiau ca mi-a fost rau, nu au plecat de la usa. Sunt si eu om, nu-s robot, nu vreau sa mor!”

Purtatorul de cuvant al Autoritatii de Sanatate Publica, dr. Madalina Siminea, confirma ca, legal, medicii de familie pot refuza participarea la program, fara nici un fel de repercusiuni asupra lor. Pacientii dr. Radacina se pot adresa oricaruia dintre ceilalti 14 medici de familie din Zarnesti.





Cat muncim si cat primim

13 02 2008

Autor: Catalin Tirziu  -cariereonline.ro

Se spune ca munca e bratara de aur. Dar cati dintre noi sunt dispusi sa lucreze peste program fara sa aiba vreo compensatie?

Durata timpului de munca se bucura in prezent de o reglementare amanuntita, cu atat mai mult cu cat legislatia interna a asimilat standardele internationale si europene din cadrul Organizatiei Internationale a Muncii, Consiliului Europei si Uniunii Europene.

Cat muncim

Constitutia Romaniei prevede ca durata normala a unei zile de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. Acest interval este considerat suficient atat pentru desfasurarea normala a procesului de productie, cat si pentru confortul fizic si psihic al angajatilor. Romania este una dintre cele 107 tari care au optat pentru saptamana de lucru cu mai putin de 48 de ore, aceasta fiind durata limita impusa de Uniunea Europeana. Durata normala a timpului de munca pentru un angajat cu norma intreaga este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. In schimb, pentru tinerii care nu au implinit 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana. Repartizarea timpului de lucru in cadrul saptamanii trebuie sa fie cat mai uniforma: 8 ore pe zi timp de 5 zile si 2 zile de repaus.

Cat stam degeaba

Pentru refacerea capacitatilor fizice si psihice, slariatul are dreptul la repausuri periodice si la concediu de odihna, potrivit Codului Muncii.

Repausurile periodice sunt:

-pauza de masa (cand durata zilnica a timpului de munca depaseste 6 ore);
-repausul dintre doua zile de munca (ce nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, cu exceptia muncii in
schimburi, cand nu poate fi mai mic de 8 ore);
-repausul saptamanal (in general, doua zile consecutive – sambata si duminica);
-sarbatorile legale si alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca.
Orice salariat are dreptul garantat la un concediu de odihna anual platit, de minimum 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca sau este prevazuta in contractul individual de munca si se calculeaza proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. In perioada concediului, salariatul beneficiaza de o indemnizatie care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, conform contractului individual de munca. De asemenea, prin contractele colective de munca se poate stabili plata unei prime de vacanta.

Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care, intr-un an calendaristic, nu au beneficiat de toate zilele de concediu la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Munca peste program

Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal (40 de ore) este considerata munca suplimentara. Potrivit Codului muncii, orele petrecute la serviciu peste program pot fi efectuate de catre salariat fara acordul sau numai in caz de forta majora ori lucrari urgente, destinate prevenirii sau producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident. La solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara in limitele prevazute de lege. Durata maxima a timpului de munca, inclusiv orele suplimentare, este de 48 de ore pe saptamana. Aceasta poate fi prelungita numai daca media orelor de munca pe o perioada de trei luni calendaristice nu depaseste 48 de ore pe saptamana.

Munca in plus se plateste

Angajatorul are obligatia de a compensa munca suplimentara prin ore libere platite, in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea orelor suplimentare. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu se poate face in termenul impus de lege, in luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea la salariu a unui spor pentru orele astfel prestate. Sporul respectiv se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Pentru munca suplimentara prestata in zilele de sarbatoare legala, sporul nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza.





Scrisoarea presedintelui CMR catre presedintele Camerei Deputatilor

13 02 2008
Revista Medica

10.02.2008
Stimate domnule Bogdan Olteanu
Am luat act cu stupoare de o serie de amendamente propuse de Comisia de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor la Ordonanta de Urgenta nr. 20/2007, care in opinia noastra sunt anticonstitutionale si care vor afecta grav desfasurarea activitatii medicale din Romania.

Desi aceste amendamente se refera la activitatea Colegiului Medicilor din Romania, noi nu am fost consultati cum ar fi normal intr-o tara civilizata, chiar daca legea nu cere imperios acest lucru.

Apreciem ca, daca CMR ar fi fost consultat in procesul de elaborare a proiectului acestei legi, o serie de probleme cu care se confrunta corpul medical si-ar fi putut gasi o rezolvare legislativa. Dintre aceste probleme enumeram: lipsa personalului de specialitate ca urmare a intensificarii fenomenului migrarii, practica neunitara in solutiile de jurisdictie, confuzia institutionala in ceea ce priveste cazurile de malpraxis (in prezent, exista institutii paralele, o comisie de malpraxis la nivelul ASP si altele la nivelul CMR atat la judete cat si la nivel national), inexistenta unor proceduri administrative la nivelul unitatilor sanitare, care sa reduca cazurile de malpraxis, etc.

Intelegem ca intr-un an electoral foarte multe decizii se iau pentru a satisface unele dorinte ale electoratului si este mai usor este sa arunci anatema asupra unui corp profesional insuficient, obosit, prost platit, care tine sistemul de sanatate in viata prin eforturi supranaturale, decat sa elaborezi acte legislative rationale dar si in aceste conditii trebuie sa existe limite.

In acest sens semnalam amendamentul la art 670, al. 2 prin care se propune: “urmare a primirii sesizarii formulate de persoanele prevazute la al. 1, Comisia are obligatia de a comunica conducerii unitatii, al carei salariat este cel impotriva caruia s-a facut sesizarea, decizia cu privire la suspendarea Contractului individual de munca al acestuia pe toata durata derularii cercetarii”.

Va rugam sa studiati atat legislatia SUA cat si pe cea a statelor Uniunii Europene. In nici o tara europeana si nici in SUA, cunoscute pentru rigoarea in ceea ce priveste sanctionarea malpraxisului, nu exista astfel de prevederi pe care cu blandete le-am putea califica drept aberante.

Acest amendament introduce prezumtia de vinovatie pentru cetatenii a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina. Daca se accepta o asemenea prevedere inseamna ca oricine poate sa faca o reclamatie si fara ca aceasta sa fie analizata, medicul sa devina muritor de foame, deoarece i se suspenda contractul de munca.

In calitate de jurist, trebuie sa stiti, domnule presedinte, ca o asemenea ancheta complexa legata de malpraxis poate dura si ani de zile (in SUA, durata medie este de 2,6 ani). In aceste conditii, cine asigura despagubirea medicului acuzat pe nedrept? O asigura membrii Comisiei de Sanatate din Camera? Domnul presedinte prof. Dr. Mircea Ifrim?

Atat Constitutia Romaniei, cat si decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2008 interzic crearea unor instante speciale.

Observati, d-le presedinte, ca in acest capitol Comisia de malpraxis, in loc sa fie o comisie de mediere care sa realizeze o reconciliere a partilor (medic, pacient si societatea de asigurari) si sa evite in privinta despagubirilor calea judecatoreasca, este transformata intr-o instanta speciala care judeca si da decizii in probleme de responsabilitate civila, lucru interzis in mod expres de Constitutia Romaniei.

Precizam ca in acord cu prevederile constitutionale, Comisia de Disciplina a CMR analizeaza si da decizii referitor strict la raspunderea disciplinara, la comportamentul medicilor care sunt membri in Colegiul Medicilor si nu se subroga in atributii puterii judecatoresti.

CMR regreta aparitia unor situatii dramatice de genul celor mediatizate in ultima vreme. Noi ne-am propus ca in perioada imediat urmatoare sa facem eforturi pentru gasirea de formule, in masura in care ne permit atributiile noastre, pentru a micsora cat mai mult posibil incidenta unor astfel de cazuri, insa avertizam ca  adoptarea unor masuri improvizate, probabil sub presiunea unor imperative cu caracter populist electoral, poate avea consecinte extrem de grave asupra capacitatii sistemului medical de a functiona in viitor, mai ales in conditiile numarului insuficient de medici din Romania si a exodului de medici din ultima vreme.

Colegiul Medicilor din Romania nu va accepta o asemenea aberatie juridica, cum este cea propusa si de aceea solicitam retrimiterea la Comisie si rediscutarea impreuna cu reprezentantii autorizati ai Colegiului Medicilor din Romania. In caz contrar, vom face apel la toate mijloacele legale pe plan intern si international pentru anularea acestui capitol de lege.

Primiti va rog, d-le presedinte, expresia celor mai alese sentimente.

Prof. Dr. Vasile Astarastoae
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania





Serialele cu medici sunt fictive si creeaza sperante false pacientilor

11 02 2008

Gardianul

Serialele cu medici sunt fictive si creeaza sperante false pacientilor

Seriile de televiziune care prezinta viata medicala se indeparteaza foarte mult de realitate si creeaza sperante false pacientilor prin incurajarea unor examinari si tratamente care nu sunt necesare, care ridica costurile sanitare si pericliteaza functionarea normala a sistemului de sanatate publica. Este avertizarea specialistilor de la Comisia de Deontologie a Colegiului Medicilor din Spania, care vine in urma amploarei pe care au luat-o aceste tipuri de seriale. Specialistii spun ca, indiferent de subiectele pe care aceste seriale doresc sa le atinga, diagnosticurile, explorarile medicale si tratamentele prezentate ar trebui sa fie proportionale cu afectiunile prezentate. Departe de acest deziderat al deontologilor din lumea medicala, serialele de televiziune care ating acest subiect ofera frecvent o viziune indepartata de realitate, atat in ceea ce priveste maladiile, cat si in ceea ce priveste profesia medicala si acordarea de servicii medicale catre pacienti. Aceasta imagine ireala poate crea asteptari false pacientilor din lumea reala, care vad in aceste seriale explorari si tratamente care nu sunt necesare. Specialistii sustin ca aceste lucruri ii va in fluenta si vor cere aceste tipuri de investigatii si tratamente, care nu ar face altceva decat sa ridice costurile si sa limiteze resursele destinate acelor pacienti care intr-adevar au nevoie de aceste tipuri de interventii medicale. Chiar daca oricine are dreptul sa realizeze serii de televiziune fictive, atunci cand este vorba despre sanatate trebuie sa fim extrem de precauti pentru ca a nu transmite mesaje confuze sau gresite despre sistemul sanitar catre populatie, spun deontologii. De exemplu, daca monitorizam cazurile de supravietuire dupa o reanimare cardio-pulmonara, observam ca este mult mai ridicata in aceste seriale decat in viata reala, ceea ce creeaza asteptari exagerate pacientilor si rudelor acestora. Diagnosticurile, explorarile si tratamentele sunt si ele exagerate. De aceea, specialistii sustin ca, tinand cont de influenta enorma pe care o are televiziunea asupra populatiei, serialele medicale ar trebui sa fie mai realiste, prezentand mai putine investigatii sofisticate, mai putine recuperari miraculoase si tratamente experimentale si, de asemenea, o proportie apropiata de pacienti in varsta si tineri, asa cum se poate observa in spitale. Specialistii mai cer o atentie sporita si asupra profesiei de medic, prin renuntarea la prezentarea medicului anormal si a generalizarii acestei caracteristici numai pentru distractia telespectatorului, pentru ca in aceste seriale comportamentele neadecvate, inselatoriile, gelozia si tradarile par sa fie trasaturile generale ale intregului corp medical.Florin Pupaza 11.02.2008


Medicii acuzati de malpraxis, suspendati pana la finalizarea cercetarilor

Orice doctor acuzat de malpraxis va fi suspendat de pe post påna la terminarea anchetei. Modificarea legislativa de la Comisia de sanatate a Camerei Deputatilor a stårnit proteste vehemente din partea Colegiului Medicilor din Romånia.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a trimis o scrisoare presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, în care îi solicita rediscutarea amendamentelor privind Comisia malpraxis a Autoritatii de Sanatate Publica. Potrivit unui amendament propus de Comisia de sanatate si familie din Camera Deputatilor la Ordonanta de Urgenta 20/2007, in urma sesizarilor asupra cazurilor de malpraxis, conducerea unitatii sanitare este obligata sa-i suspende medicului respectiv contractul de munca pe toata durata cercetarilor.

CMR considera ca, astfel, Comisia de malpraxis a Autoritatii de Sanatate Publica este transformata într-o instanta speciala care judeca si da decizii în probleme de responsabilitate civila, “lucru interzis în mod expres de Constitutia României”. “Comisia de malpraxis trebuie sa ramâna o comisie de mediere care sa realizeze reconcilierea partilor (medic, pacient si societatea de asigurari) si sa evite în privinta despagubirilor calea judecatoreasca. Amendamentele propuse introduc prezumtia de vinovatie pentru cetatenii a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina. Daca se accepta o asemenea prevedere, înseamna ca oricine poate sa faca o reclamatie si, fara ca aceasta sa fie analizata, medicul sa devina muritor de foame deoarece i se suspenda contractul de munca”, sustine presedintele CMR, prof. dr. Vasile Astarastoae. În opinia CMR, o asemenea ancheta complexa legata de malpraxis poate dura si ani (în SUA, durata medie este de 2,6 ani). “Comisia de Disciplina a CMR analizeaza si da decizii referitor strict la raspunderea disciplinara, la comportamentul medicilor care sunt membri in Colegiul Medicilor si nu se subroga în atributii puterii judecatoresti.

Colegiul Medicilor din România nu va accepta o asemenea aberatie juridica, cum este cea propusa, si de aceea solicitam retrimiterea la Comisie si rediscutarea împreuna cu reprezentantii autorizati ai Colegiului Medicilor din România. În caz contrar, vom face apel la toate mijloacele legale pe plan intern si international pentru anularea acestui capitol de lege”, a adaugat prof. Astarastoae.





MEDICII VOR FI SUSPENDAŢI ÎNAINTE DE A FI GĂSIŢI VINOVAŢI

11 02 2008


Cadrele medicale anchetate pentru un caz de malpraxis riscă să nu mai profeseze până la soluţionarea anchetei, dacă deputaţii vor accepta mâine modificările care privesc Comisia de Malpraxis a Autorităţii de Sănătate Publică. Conducerea Colegiului Medicilor din România consideră însă neconstituţ ionale aceste amendamente aduse Ordonanţei de Urgenţă nr. 20/2007 de către Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor. „Este un amendament prin care Comisia de Malpraxis, odată ce a primit o sesizare, are obligaţia să comunice conducerii spitalului unde profesează medicul decizia de suspendare a contractului acestuia de muncă pe toată perioada cercetării. Astfel, dacă ai ceva împotriva unui medic, îi poţi face o reclamaţie, şi acesta este dat afară din spital, fără să i se acorde prezumţia de nevinovăţie“, a declarat profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Acesta a adăugat că suspendarea este o problemă pentru medici din cauza duratei mari a anchetelor derulate de Comisia de Malpraxis. „Medicul asupra căruia planează suspiciuni şi se află în anchetă riscă să nu profeseze şi câţiva ani. În SUA, o astfel de anchetă durează în medie 2 ani“, a adăugat preşedintele Colegiului. Astărăstoae i-a solicitat ieri, preşedintelui Camerei Deputaţilor, să rediscute modificările. (Ionela Croitorescu)

(Evenimentul Zilei, Pag. 4)





Exodul medicilor

11 02 2008
Autor: Alexandru LAZESCU     Ziarul de Iasi

E adevarat ca medicii care pleaca peste hotare o fac in principal din considerente economice. Dar si atmosfera generala conteaza, chiar semnificativ mai mult decit ne imaginam.

Desi datele sint inca incomplete se pare ca in 2007 aproape 4 mii de doctori au parasit Romania pentru slujbe in strainatate. Cum si in cazul asistentelor medicale a avut loc de asemenea un val masiv de plecari in cursul ultimilor ani, nu e de mirare ca sistemul de sanatate autohton se confrunta cu o criza de personal care risca sa se agraveze dramatic in perioada urmatoare. Mai ales ca patru mari firme de recrutare occidentale opereaza deja intens in tara de peste un an de zile.

Din nefericire aceasta migratie are loc in conditiile in care Romania sta deja extrem de prost din punctul de vedere al numarului de medici la mia de locuitori. Potrivit unor statistici intocmite de OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru spatiul european, doar Albania sta mai prost ca noi sub acest aspect. Si efectele nu intirzie sa apara. De pilda tot mai multe spitale duc lipsa de medici de terapie intensiva. Iar situatia e considerabil mai proasta daca excludem marile centre medicale universitare traditionale: Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Craiova, Tg Mures.

Insa acest gen de cifre nu spun totul. Dimensiunea calitativa e poate si mai importanta pentru ca medicii si asistentele mediale care pleaca sint de cele mai multe ori din zona critica a celor tineri sau din generatia de mijloc, a celor dinamici, cu un nivel inalt de calificare. Din rindul carora ar trebui sa se recruteze, in principiu, si viitorii formatori de scoala medicala din tara. Oamenii care ar trebui sa preia stafeta de la generatia aflata in prezent la final de cariera. Ca si in educatie, astfel de sincope au efecte extinse in timp si se repara greu. Iar consecintele sint pe masura.

Despre acest gen de lucruri  se discuta insa foarte putin. Nu o face mass media, nu o fac nici politicienii. Intre altele pentru ca efectele nu se vad peste noapte, deteriorarea are loc treptat, iar inertiile sistemului medical ascund infectia care-l macina pe dinauntru, ca sa ne pastram in limitele limbajului de specialitate. Asistam in schimb de citeva luni la o frenetica campanie mediatica care tinteste corpul medical, centrata pe acuze de culpa medicala si pe spagile solicitate, in spitale, pacientilor. Sigur, se spune de regula ca nimeni nu face incriminari in ansamblu, dar maniera in care se poarta discutia elimina in mare masura astfel de nuantari. Asa ca in final raminem cu un masiv curent de opinie negativ la adresa comunitatii medicale in general.

Doua sint motivele pentru care s-a ajuns aici. Primul: cazurile cele mai mediatizate sint din categoria dramelor umane cu puternic impact emotional, cu atit mai mult atunci cind la mijloc sint copii. Or, acest gen de materiale ofera prin chiar natura lor subiecte de presa extrem de apetisante, cu mare priza la public. Al doilea: practica „atentiilor” pentru doctori, asistentele medicale sau infirmierele din spitale este extrem de raspindita, face deja parte din categoria regulilor impamintenite. Ceea ce face ca granita dintre conditionarea financiara explicita, pe care toata lumea o blameaza, pe de o parte, si ceea ce pacientii considera a fi sugestii implicite ori practica cadourilor rituale, inclusiv cele in bani, pe de alta, sa fie una extrem de fluida. De aceea acuzele privind tranzactiile cu sanatatea sau chiar cu viata oamenilor cad pe un teren fertil din perspectiva opiniei publice. In plus, in cazul situatiilor de presupusa culpa medicala, un factor agravant e acela ca ziarele, televiziunile, radiourile, nu au de regula la dispozitie jurnalisti capabili sa abordeze in cunostinta de cauza astfel de subiecte delicate. Conteaza in principal impresiile de moment si judecatile simplificatoare emise pe baze emotionale. Pe aceasta zona jurnalismul militant populist este la el acasa.

Ceea ce nu inseamna deloc ca nu exista culpe medicale, indiferenta sau chiar iresponsabilitate in sistemul medical romanesc. Toate aceste lucruri din pacate exista. Cum exista peste tot in lume. Numai ca accentele sint importante atunci cind mesajul ajunge la nivelul opiniei publice. Dupa o emisiune de televiziune de mare impact difuzata saptamina trecuta s-au semnalat cazuri in care au fost agresati medici aflati in garda. Pacientii si mai ales rudele lor tind sa simplifice imediat lucrurile si plecind de la chestiuni minore sau de la false impresii sa considere ca medicul din fata lor nu e nimic altceva decit un ticalos sau un nepriceput, dupa caz.

Ajungem astfel intr-un impas. E adevarat ca medicii care pleaca peste hotare o fac in principal din considerente economice. Dar si atmosfera generala conteaza, chiar semnificativ mai mult decit ne imaginam. Asa ca un curent negativ de opinie de genul celui instaurat in ultima perioada devine un factor care stimuleaza exodul medicilor si agraveaza situatia oricum critica din sistemul de sanatate din Romania. De aceea e mare nevoie de un plus de responsabilitate. Si in mass media si in rindul decidentilor politici care nu dau deloc senzatia ca inteleg cu adevarat riscurile si consecintele pe termen lung. Daca vom continua sa lasam lucrurile sa curga in voia lor vom ajunge sa constatam ca situatia grava de acum va deveni la un moment dat una cu adevarat dramatica.





„Păcălirea” somnului, cale de prelungire sau de scurtare a vieţii?

11 02 2008

Somnul Mister nepătruns al vieţii omeneşti
de Bogdan MUNTEANU | 11 FEBRUARIE 2008

Munca de noapte – considerată un factor cancerigen

Somnul de scurtă durată, o trăsătură a personalităţilor geniale precum da Vinci, Bonaparte, Jefferson, Tesla, Edison sau Churchill

Perioada optimă de somn este cuprinsă între 6 şi 8 ore

Prelungirea vieţii a fost un vis dintotdeauna al omenirii, dar cel puţin câteva dintre personalităţile pe care istoria le-a consemnat drept „geniale” şi-au propus un mod de atingere a acestui ideal contrar prescripţiilor medicilor.

Dacă aceştia din urmă recomandă mereu un somn îndestulător pentru a spori calitatea şi durata vieţii, există şi o altă părere. În loc de o prelungire ipotetică a vieţii, care adesea nu ar reprezenta decât o prelungire a bătrâneţii, de ce să nu lungim viaţa bucurându-ne de cât mai multe din cele 24 de ore ale fiecărei zile?

„Sinucidere curată”, ar cataloga majoritatea oamenilor de ştiinţă de astăzi o atare abordare. Aceasta mai ales după ce, la sfârşitul anului trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis un raport în care munca în schimbul de noapte, respectiv dereglarea programului de somn ce o aduce, a fost considerată drept „un probabil factor cancerigen”. (Organizaţia avertiza şi că, în ultimul secol, durata somnului s-a redus cu 20 la sută).

În plus, somnul prea scurt sau lipsit de calitatea necesară unei odihne complete era deja inclus între cauzele obezităţii şi ale bolilor de inimă. Pentru un somn de calitate, un om trebuie să intre, treptat, în toate fazele sale până la cele 90-120 minute cele mai profunde, apoi să iasă cât mai gradat din acestea. Părerea cvasiunanimă a comunităţii ştiinţifice este că acest proces nu poate dura mai puţin de şase ore, deşi medicii recunosc că şi un somn de peste opt ore ar putea, la rândul lui, să dăuneze sănătăţii.

Comprimarea a două zile într-una

În schimb, oameni foarte activi ca Winston Churchill considerau că, dacă somnul este împărţit în două, oricine ar putea dormi mult mai puţin, cam numai trei ore „noaptea”, dar neapărat şi două ore între prânz şi cină.

Cu condiţia esenţială, considera fostul premier britanic, ca somnul de după-amiază să nu fie un simplu „moft”, ci omul chiar să se îmbrace în pijama şi să se lungească în pat. La fel, nici Napoleon Bonaparte nu renunţa la somnul de după-amiază nici în toiul unei bătălii, când apropiaţii nu aveau voie să îl trezească decât pentru o veste foarte proastă, dar nicidecum pentru una bună.

Şi oameni de ştiinţă precum Nicola Tesla şi Thomas Alva Edison sau lideri ai Revoluţiei Americane, precum Benjamin Franklin şi Thomas Jeferson, dormeau cât mai puţin. În România, Mircea Eliade a devenit cunoscut pentru obiceiul său de a face exerciţii de reducere a somnului până la „performanţa” de a dormi doar trei ore pe zi.

Veghea prelungită, – ineficientă

Totuşi, Claudio Stampi, un expert în problema somnului, a declarat pentru LiveScience.com că experimentele, făcute chiar de unii bloggeri (http://officialuberman.blogspot.com/), au demonstrat că omul poate să doarmă mai puţin, dar că nu câştigă nimic în calitatea stării de veghe. Există oameni (iar mărturiile lor circulă în blogosferă) care pretind că şi-au alcătuit un program de „somn polifazic”.

Adică ei dorm numai în „reprize” de câte 20 sau 30 minute în 24 de ore, respectiv de şase ori pe zi. Totuşi, Stampi nu recomandă metoda decât navigatorilor care pleacă în jurul lumii în nave cu pânze sau militarilor, dar nu oamenilor obişnuiţi.

Bloggerii recunosc ei înşişi că au reuşit să doarmă mai puţin şi să nu se simtă obosiţi, dar că, în timpul câştigat, nu au putut decât să facă exerciţii fizice ori să socializeze cu prietenii. Niciunul nu a reuşit să citească o carte ori să rezolve vreun puzzle sau să înveţe vreo limbă străină, activităţi intelectuale care au nevoie de un creier odihnit.

„Persoana care doarme opt până la zece ore pe noapte nu este niciodată pe deplin adormită şi pe deplin trează – nu are decât diferite grade de somnolenţă în timpul celor 24 de ore ale zilei” Thomas Alva Edison  





Oferta politica a partidelor, dezbatuta la Conferinta Nationala de Medicina Familiei

11 02 2008


Gardianul 11.02.2008 CLAUDIA MARCU

Unul dintre principalele subiecte care vor fi dezbatute la Conferinta Nationala de Medicina Familiei va fi si oferta politica a partidelor adresata acestor specialisti. Pentru a participa la conferinta, medicii sunt obligati sa achite 150 de lei, iar rezidentii si pensionarii cate 50, respectiv 75 lei. Evenimentul, organizat de Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov si Societatea Nationala a Medicinei de Familie, se va desfasura in perioada 26-29 martie, la Palatul Copiilor din Bucuresti. Printre temele abordate se afla “renuntarea la fumat”, “solutii practice de supravietuire dupa implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat” si “inima – victima stilului de viata”. Totodata, la manifestare vor fi abordate teme legate de sanatatea mintala, suferintele cronice ale adultului si varstnicului, precum si familia secolului XXI si medicul ei. Diplomele de participare nu vor fi eliberate medicilor care au achitat taxe incomplete sau neconcordante cu data expedierii si celor care nu detin dovada platii.





Comisia de Malpraxis pe urmele CNSAS

11 02 2008
Comisia de Malpraxis pe urmele CNSAS
 
 
 
– Colegiul Medicilor din Romania (CMR) a trimis o scrisoare presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, in care ii solicita rediscutarea amendamentelor privind Comisia Malpraxis a Autoritatii de Sanatate Publica, intrucat “aceasta este transformata intr-o instanta speciala”.
 
   
       
           
           
       
   
 
Potrivit unui amendament propus de Comisia de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor, Comisia de Malpraxis a Autoritatii de Sanatate Publica este transformata intr-o instanta speciala care judeca si da decizii in probleme de responsabilitate civila, “lucru interzis in mod expres de Constitutia Romaniei”, se arata intr-un comunicat de presa al CMR. “Comisia de malpraxis trebuie sa ramana o comisie de mediere care sa realizeze reconcilierea partilor (medic, pacient si societatea de asigurari) si sa se substituie in privinta despagubirilor tribunalului. Amendamentele propuse de Comisia de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor la Ordonanta de Urgenta 20/2007 sunt anticonstitutionale si vor afecta grav desfasurarea activitatii medicale din Romania. Amendamentele propuse introduc prezumtia de vinovatie pentru cetatenii a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina. Daca se accepta o asemenea prevedere inseamna ca oricine poate sa faca o reclamatie si fara ca aceasta sa fie analizata, medicul sa devina muritor de foame, deoarece i se suspenda contractul de munca”, sustine presedintele CMR, prof. dr. Vasile Astarastoae. In amendamentul de la articolul 670, alineatul 2, prevede: “Urmare a primirii sesizarii formulate de persoanele prevazute la al. 1, Comisia are obligatia de a comunica conducerii unitatii, al carei salariat este cel impotriva caruia s-a facut sesizarea, decizia cu privire la suspendarea Contractului individual de munca al acestuia pe toata durata derularii cercetarii”. In opinia CMR, o asemenea ancheta complexa legata de malpraxis poate dura si ani (in SUA, durata medie este de 2,6 ani). (C.P.)
Ziarul ZIUA




“Presedintele“ Vacaroiu a promulgat legea „Voodoo“

7 02 2008

 

Publicat la: 2008-02-07 în categoria Actualitate -ziarul ZIARUL |

Autor: Catalin Dumitrescu / Bogdan Borcea

Printre lucrurile pe care a apucat sa le faca domnul Vacaroiu in scurtul sau intermezzo ca sef al statului se numara si promulgarea Legii nr.118/2007 privind organizarea si functionarea activitatilor si practicilor de medicina complementara/alternativa. Legea, care din acest an a intrat in vigoare, abunda in prostii, neadevaruri si imprecizii terminologice, si deschide poarta vracilor si sarlataniei in sistemul nostru de sanatate, si asa bolnav.
Legea 118/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 305 din 8 mai 2007 este conceputa parca pentru a-i aduce in legalitate pe sarlatanii ce colcaie la periferia mediciniei care, de acum inainte, profita si de pe urma prostiei si a relei credinte a alesilor. Initiatorii proiectului de lege sunt: deputatii PSD Ovidiu Brinzan si Aurel Nechita, deputatul PNL Valeriu-Victor Boeriu, deputatul PRM Mircea Ifrim, deputatul UDMR Boris Istvan si senatorul PC Irinel Popescu. Legea amesteca in aceeasi oala si trateaza cu aceeasi masura apiterapia , fitoterapia si oligoterapia, pe e o parte, si Reiki, tehnica radianta si cristaloterapia, pe de alta. Efectul legii va fi unul pervers, din acest punct de vedere: legiuitorul confera egala indreptatire si egal drept la existenta unor practici care se deosebesc fundamental.
VRACI CU PATALAMA
Printre altele, articolul 2 spune ca „practicile si activitatile de medicina complementara/alternativa au la baza teoriile, credintele si experienta diferitelor culturi nationale folosite pentru prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor somatice si psihice”. Ceea ce este un neadevar evident: in insasi anexa legii sunt trecute discipline care n-au nimic de-a face cu „teoriile, credintele si experienta diferitelor culturi nationale”, cum ar fi bioritmologia, utilizarea suplimentelor alimentare sau homeopatia. Conform articolului 4, „activitatile si practicile de medicina complementara/alternativa pot fi exercitate de urmatoarele categorii profesionale, in conditiile prevazute de lege: a) medici, medici dentisti, farmacisti; b) psihologi; c) absolventi ai unor institutii de invatamant superior.” Adica oricine a terminat o Facultate, de – sa zicem – Constructii, poate sa se dea vraci cu patalama. Majoritatea „terapiilor alternative” nu au fost supuse unor studii stiintifice riguroase, prin urmare nu se cunosc cu adevarat eventualele beneficii sau riscuri ale lor.
ASTROLOGIA, PRACTICA… MEDICALA
Foarte important: legea nu vorbeste nicaieri despre malpraxis: cine va stabili daca astrologul medical a recomandat tratamentul potrivit? Cristaloterapeutul sau parcticantul Reiki? Au adeptii acestor absurditati o procedura cat de cat stiintifica, prin care sa decida asupra utilitatii metodelor lor? Deputatul Ovidiu Brinzan, fost ministru al Sanatatii in Guvernul Nastase (2003-2004) afirma, in calitate de initiator al acestui proiect de lege: „Un astfel de proiect de lege este necesar. Bun sau rau, el este necesar pentru legislatia romaneasca”. Orice comentariu este de prisos. Se cuvine remarcat ca, fata de forma initiala a proiectului lui Ifrim & Co, au disparut din anexa „domenii” precum terapia prin rugaciune, dar se pomeneste de Astrologie, in plin secol XXI, ca „sistem alternativ la practica medicala”. Pe cand va deveni si exorcizarea un astfel de sistem alternativ la practica psihiatrica?
DECONTARE DE LA BUGET
Articolul 19 pare sa fie cheia care lamureste de ce era „necesara” aceasta lege. „Practicile si procedurile de care beneficiaza persoanele tratate de medicii, medicii dentisti sau, dupa caz, farmacistii practicieni de medicina complementara/ alternativa sau de practicienii autorizati in domeniul medicinii complementare/alternative sunt stabilite de Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si sunt decontate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate”. Cu alte cuvinte, in functie de ce va decide ministerul si CNAS-ul, practicantii „metodelor terapeutice alternative” vor putea beneficia de banii nostri.
NB
Retorice:
-cum se va plati o consultatie VOODOO ?In ron,puncte per serviciu ,sau puncte voodoo ?
-cum se vor controla serviciile VOODOO ?De exemplu -o consultatie de aromo terapie ..sau terapia radianta ?
-care vor fi standardele de acreditare cabinete voodoo ?
Imi si imaginez comisia/patronatul voodoo…. in frunte cu Mama Omida ,la negocieri cu autoritatile….




“TURISMUL” EUROPEAN ÎN SCOP MEDICAL – UN PROIECT EŞUAT?

6 02 2008

Dreptul de a primi servicii medicale în alte ţări ale UE, cu decontarea cheltuielilor de la bugetul de stat, ar putea rămâne o iluzie pentru europeni. Proiectul de directivă realizat de comisarul pentru sănătate Markos Kyprianou are parte de critici dure din partea celorlalţi membri ai Executivului european, a unor europarlamentari şi a unora dintre ţările membre. În cazul românilor, legis­laţia ar putea reprezenta, în fapt, un drept la opţiunea între a plăti “şpaga” într-un spital din România şi a plăti o diferenţă de taxă plus cheltuielile de călătorie, într-un spital dintr-o altă ţară din UE, dacă preţul serviciului medical ar fi mai mare decât în România. În ceea ce priveşte serviciile medicale în ambulatoriu, proiectul prevede că statele membre nu au voie să pună niciun fel de condiţii cetăţenilor care vor să se trateze în străinătate şi au obligaţia de a deconta cheltuielile de la bugetul asigurărilor de sănătate. Decontarea s-ar face până la o limită echivalentă cu suma la care are dreptul asiguratul, dacă acesta ar primi acelaşi serviciu medical în ţara lui. În privinţa tratamentelor ce presupun internarea în spital, proiectul stipulează că guvernele pot introduce “un sistem de autorizare prealabilă” în “cazuri limitate”. Introducerea unui asemenea sistem poate fi justificată numai dacă demonstrează că libertatea de mişcare a pacienţilor ar produce “distorsiuni în sistemul de sănătate şi de protecţie socială”. Po­trivit documentului, con­sultat de EUobserver, aceste prevederi s-ar aplica tuturor tipurilor de servicii medicale, punându-se accent pe faptul că “nici natura specială a serviciilor, nici modul în care ele sunt organizate sau finanţate nu le exclud din aria de aplicare a principiului fundamental privind libertatea de mişcare”.

Birouri de informaţii privind opţiunile de tratament în UE

Pacienţii ar avea dreptul la libera alegere a spitalului unde să primească tratament, iar statele membre ar trebui să adopte reguli privind denumirea comună a metodelor de tratament şi recunoaşterea reciprocă a reţetelor. Setul de propuneri mai sti­­pulează că este datoria sta­tului care furnizează ser­viciul medical să asigure şi să monitorizeze calita­tea acestuia şi standardele de siguranţă. În plus, toate autorităţile naţionale ar fi obligate să înfiinţeze “puncte de contact naţionale pentru furnizarea de informaţii pacienţilor privind serviciile medicale în alte ţări”. Forma pe care o vor lua aceste puncte şi numărul lor sunt lăsate la latitudinea fiecărei ţări în parte. Potrivit unui purtător de cuvânt al CE, proiectul este în continuare programat pentru publicare “la începutul lui 2008″, iar unele surse spun că ar putea fi publicat în februarie, dar într-o formă mult “diluată” faţă de varianta iniţială. În prezent, cetăţenii UE beneficiază de Carnetul European de sănătate, însă acest act permite decontarea cheltuielilor numai în cazul unor boli sau accidente ce apar în timpul călătoriilor. Actul nu este valabil în cazul în care pacientul se deplasează în altă ţară în scopul expres de a primi servicii medicale şi nici nu acoperă tratamentele care pot fi amânate, cum ar fi cele dentare.

Comisarii au rezerve

Mai mulţi dintre mem­brii­ CE au rezerve privind pro­pu­nerile comisarului Markos­­ Kyprianou. Între­­ ­a­­ce­­ş­tia­­ se află Margot Wallström,­ vicepreşedinta CE care­ răspunde de relaţia cu Par­la­mentul şi Consiliul European. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Wallström, propunerile nu au destulă susţinere din partea celorlalte două instituţii pentru a avea şanse să fie adoptate. Wallström crede că “trebuie reflectat mai bine în special asupra sistemului de ram­bursare a costurilor şi a consecinţelor acestuia”, a explicat purtătorul ei de cuvânt, Joseph Hennon. El a adăugat că CE a fost îndemnată să reformuleze proiectul.

Danemarca, Olanda şi Finlanda se opun

Potrivit unor surse din interiorul Comisiei Europene, “mai multe state membre sunt împotriva propunerii” deoarece consideră că noua legislaţie privind mobilitatea pacienţilor le va distruge sistemele naţionale de sănătate. Printre cele mai critice au fost Danemarca, Finlanda şi Olanda. Ele se tem că vor pierde controlul asupra propriului buget de sănătate, deoarece nu vor putea aprecia în avans numărul de pacienţi.

Călătoriile lungi ale pacienţilor – „normale în 2020″

În momentul de faţă, potrivit estimărilor guvernelor ţărilor UE, circa 1% din bugetul pentru sănătate al fiecărei ţări este cheltuit pentru îngrijirea medicală peste hotare. Totuşi, previziunile arată că există o tendinţă de creştere a mobilităţii persoanelor în interiorul UE, în special a generaţiilor tinere pentru care ideea unei Europe fără frontiere începe să aibă din ce în ce mai mult sens. În ultimii ani, au existat o serie de hotărâri ale Curţii Europene care au acordat pacientului dreptul de a primi tratament decontat de la buget într-un alt stat membru, mai ales în situaţiile în care timpul de aşteptare pentru acelaşi tratament în propria ţară ar fi inacceptabil. Mai mult, un cetăţean luxemburghez a câştigat în instanţă dreptul de decontare de către sistemul asigurărilor de sănătate din ţara sa a unei perechi de ochelari cumpăraţi în Germania, după o reţetă eliberată de un oftalmolog din Luxemburg. Un alt cetăţean luxemburghez a câştigat rambursarea costului unui tratament dentar în Germania. În Marea Britanie, un studiu a arătat că 45% din populaţie ar accepta asistenţa medicală în alte ţări ale UE, dacă acest lucru ar însemna evitarea listelor de aşteptare. Un studiu realizat la nivelul UE de organizaţia Health Consumer Powerhouse arată că majoritatea celor intervievaţi (57%) au declarat că se aşteaptă ca deplasările pe distanţe lungi în scop medical să fie “ceva normal” în 2020. Numai 14% cred că nu se va întâmpla acest lucru.

Diviziuni între săraci şi bogaţi

Mai multe ONG-uri europene au atras atenţia că, deşi pacienţilor li se va deconta tratamentul în străinătate, ei vor trebui să îşi acopere cheltuielile de transport şi alte cheltuieli conexe. În plus, ar creşte inegalităţile dintre săraci şi bogaţi, pentru că nu oricine îşi permite să plătească tratamentul şi abia apoi să îşi recupereze banii de la asigurările sociale. Diferenţele privind starea sănătăţii între grupurile socio-economice este deja mare. Rapoartele arată că deşi starea sănătăţii s-a îmbunătăţit în medie în ultimii 50 de ani, inegalităţile au rămas la acelaşi nivel sau chiar s-au mărit. Criticii proiectului mai spun că cei mai dezavantajaţi ar fi cetăţenii ţărilor mai sărace ale UE. Dată fiind diferenţa între costurile serviciilor de sănătate, est-europenii care ar alege tratamentul în Occident ar trebui să scoată bani din buzunar pentru a completa sumele plătite de statul din care provin. După cum a atenţionat guvernul slovac, în unele ţări, preţurile serviciilor medicale sunt de 5-10 ori mai mari decât în alte state, iar pachetul de servicii decontat din asigurările publice de sănătate este şi el diferit. Va fi mult mai uşor pentru ţările bogate să ramburseze costurile propriilor cetăţeni care se tratează în străinătate la preţuri mai mici, în timp ce, pentru ţările sărace, situaţia va fi exact invers. Platforma Socială (o asociaţie a ONG-urilor Sociale Europene) susţine că “numai un grup mic de cetăţeni cu posibilităţi financiare ar putea să beneficieze de un asemenea sistem”. “În unele ţări, «turismul pentru tratament» ar putea pune în pericol existenţa unor servicii de sănătate accesibile financiar”, a declarat preşedintele organizaţiei, Fintan Farrell.

Est-europenii, mai bolnavi decât occidentalii

După extinderea UE către Est, a devenit din ce în ce mai evident faptul că cetăţenii statelor mai sărace din centrul şi estul Europei sunt, în general, mai puţin sănătoşi şi au o durată de viaţă mai scurtă decât cei din Vest. Una dintre problemele care generează inegalităţi între statele membre este şi faptul că medicamentele noi ajung cu întârziere în unele ţări, din cauza diferenţei dintre procedurile de autorizare. Uneori, guvernele însele au interesul de a întârzia distribuirea pe piaţă a unui medicament nou, pentru a reduce cheltuielile. Ţările din estul Europei sunt în coada clasamentului după indicatorii stării de sănătate a populaţiei. România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile dintre ţările UE – 24,6 la mie, de 10 ori mai mare decât a Suediei – 2,4 la mie. În privinţa speranţei de viaţă, dacă occidentalii trăiesc, în medie, între 78-81 de ani, est-europenii trăiesc, în medie, 71 până la 75 de ani.

Unii parlamentari se tem de „haos politic”

Un oficial al Parlamentului European, care cunoaşte îndeaproape proiectul, a declarat pentru EUobserver că, în rândul criticilor proiectului, sentimentul este că “dând pacienţilor libertate totală de mişcare, se merge mult prea departe” şi se apropie prea mult de ideea de “cumpărare de servicii medicale”.

nPoul Nyrup Rasmussen, preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, a avertizat că “dacă CE prezintă directiva în forma actuală, aceasta va crea haos politic” în unele ţări membre “într-o perioadă sensibilă, în care are loc ratificarea Tratatului European şi înainte de alegerile pentru PE din 2009″. Rasmussen a făcut comparaţie cu directiva Bolkestein, privind liberalizarea pieţei serviciilor în UE, care a creat proteste de stradă în 2005 şi a contribuit la respingerea Constituţiei Europene de către francezi.

nEuroparlamentarul Jules Maaten (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni – ALDE) este de altă părere. “Este vorba despre drepturile pacienţilor. Ei ar trebui să aibă posibilitatea de a primi tratament în alte state ale UE, dacă acest lucru este necesar, fără a fi presaţi de costuri sau să se îngrijoreze în privinţa siguranţei sau calităţii tratamentului. Orice ar spune socialiştii, acest lucru nu va fi în niciun caz o directivă Bolkestein II”, a declarat el.

Graham Watson (ALDE) a spus că “argumentul unora că legislaţia nu ar putea fi finalizată până la sfârşitul mandatului nostru, în 2009, este o scuză slabă pentru inactivitate”.Parlamentarul german Andreas Schwab (PPE-DE) a criticat “lipsa de transparenţă şi politica de comunicare de natură să inducă în eroare Comisia” în privinţa directivei. “Este o ruşine pentru Europa şi pentru credibilitatea instituţiilor europene dacă nu mai putem avea încredere în anunţurile făcute de Comisie”, a spus Schwab. Mulţi europarlamentari vor ca proiectul să stipuleze clar că pacienţii care solicită asistenţă în străinătate trebuie să ceară mai întâi autorizaţie de la sistemul naţional de sănătate din ţara lor şi că prioritatea trebuie să fie reprezentată de bolile rare. Ana-Maria Vieru

(Adevărul, Pag. 12)

««« ¤ »»»








Follow

Get every new post delivered to your Inbox.