Despre….comunicare

„Umorul este un mecanism de aparare al eu-lui matur spre deosebire de ironie si sarcasm… Ce inseamna oare ironia si sarcasmul decit frustrare si invidie puse in cuvinte? Ce e umorul si ce e comicul? Care e diferenta intre a ride cu cineva si a ride de cineva…? Cum se manifesta un om matur – dar unul imatur?

Cred ca fiecare dintre noi am fost macar o data rautaciosi cu cineva… malitiosi… Unii dintre noi o sa spuna ca nu isi amintesc sau ca nu au fost niciodata “rai” cu altii. Desigur nu prea ne place sa recunoastem despre noi insine ca ne manifestam citeodata asa deoarece dorim sa ne pastram o parere buna despre noi si nu dorim sa fim “catalogati” drept “persoane rele, egoiste” etc.

De ce nu dorim asta? Deoarece asa am fost invatati de mici: “E bine sa fii bun, e bine sa fii altruist, e bine sa…, nu e bine sa fii rau si egoist” Si astfel s-a petrecut scindarea!

Ceea ce pare a fi comportament “nedorit” de catre Instanta noastra parentala (adica de partea noastra de Parinte care stie cum “trebuie” sa fie oamenii, lucrurile si cum trebuie sa ne comportam) reprimam. Dar fiecare dintre noi, chiar daca nu am fost vreodata, putem fi rautaciosi.

Acum ne intrebam: de ce sint unii oameni rautaciosi si mai ales cind se intimpla sa fie? De obicei cind se “compara” cu altul si crede depre el ca nu e egal cu acela.

Acum mi-a venit in minte un alt cuvint: birfa. Cred ca multa lume a birfit macar o data in viata. Birfa, dupa mine, este diferita de rautate. Deja cind birfa devine rautate atunci cred ca frustrarea persoanei in cauza este foarte mare.

Birfa e o modalitate mult mai putin nociva de a indeparta distanta intre noi si persoana care este birfita (de exemplu: multa lume o birfeste pe Andreea Marin – persoana publica, dar multa lume doreste sa fie in locul ei de fapt). Birfa are un rol important in comunitate: desfiinteaza barierele psihosociale si creste liantul intre persoane.

Atunci ce diferenta este intre birfa si ironie, sarcasm? Ce inseamna oare ironia si sarcasmul decit frustrare si invidie puse in cuvinte? Daca simtim ca vocea are un ton sacadat, ridicat si persoana mai mult “scuipa cuvintele” sau “le suiera printre dinti”, atunci s-ar putea sa simtim si veninul… Si ce e invidia pina la urma? Inclin sa cred ca partea frumoasa a invidiei este admiratia…

Ce e umorul si ce e comicul? Care e diferenta intre a ride cu cineva si a ride de cineva? Cum se manifesta un om matur – dar unul imatur? Simtul neostil al umorului – e o trasatura a personalitatii mature care foloseste mai curand umorul filozofic profund care de obicei trezeste mai curand zambetul decat rasul, care este mai curand intrinsec situatiei decat adaugat ei, care este mai curand spontan decat pregatit si care farte adesea este irepetabil “decat glumele si ironia ostila” (Allport).

Umorul este capacitatea de a rade de lucrurile pe care cineva le iubeste (inclusiv desigur propria persoana si tot ceea ce tine de ea) si totusi sa le iubesti (Meredith, Allport).

Simtul umorului nu este acelasi lucru cu simtul comicului. In cea mai mare parte comicul consta in degradarea unui aparent imaginar. Impulsul agresiv este doar usor deghizat – comicul fiind un simt mai brut decat simtul umorului. Legat de inteligenta agresiva (care ia in deradere pe celalalt) este rasul, declansat de ceea ce este picant, ras care pare sa se datoreze relaxarii, reprimarii.

Agresivitatea si sexul stau la baza a mare parte din ceea ce numim comic. Exista dovada ca oamenii care sunt mai putin inteligenti, care au valorile estetice si teoretice scazute, prefera comicul si sunt lipsit de un simt al umorului bazat pe relatiile reale din viata – observa C. Landis si J. W. Ross.

A-ti bate joc de… altul nu arata decit frustrare, complex si invidie… A-l judeca pe altul mereu si mereu nu inseamna decit a te judeca te tine. A ride de altul – nu inseamna decit a ride de tine.

Un om rautacios de fapt e un om trist! De cele mai multe ori nu vedem birna din ochii nostri. Sa invatam sa-i apreciem pe ceilalti, sa invatam sa gasim punctele forte ale lor, nu sa-i criticam sau sa le gasim nod in papura… si daca vreodata sintem rai cu altii macar sa constientizam ce se intimpla cu noi. Daca nu reusim, poate ii lasam pe cei din preajma sa ne spuna cind “sarim calul”…

Poate ca uneori “ne ajuta” sa fim rautaciosi, dar daca acest lucru devine obisnuinta se prea poate sa raminem fara prieteni.

Fiti blinzi cu voi insiva si cu altii

de Cristiana Alexandra Levitchi
Psiholog clinician-psihoterapeut”

A 3-a consultatie….

Cat te „costa” reputatia de pe Web?

Problema intimitatii online a fost dezbatuta intens, dupa ce Facebook, cea mai mare retea de socializare online din lume, a fost acuzata ca pune in pericol confidentialitatea datelor personale ale celor aproape 500 de milioane de utilizatori.

Reputatia online ii poate afecta pe utilizatori mai mult decat se asteapta, fiind un factor decisiv pentru unele companii, in procesul de recrutare, dar si pentru banci, la acordarea de credite, informeaza Yahoo News.

Ca si in cazul utilizatorului individual, o afacere poate „lasa urme” pe Internet. Reputatia online a unei afaceri poate avea un impact important asupra partenerilor sau furnizorilor.

Daca reputatia virtuala a unui business este negativa, increderea clientilor in serviciile si produsele companiei va scadea.

Detectivi online specializati

Bancile si companiile americane folosesc servicii specializate in cautarea de informatii relevante pentru a construi imaginea reputatiei unui posibil client sau angajat.

Rapleaf, companie specializata in monitorizarea social media, scaneaza intregul Internet dupa statusurile pe care userii le pun pe Facebook, tweet-uri, grupurile la care s-au inscris si comentariile pe care le-au lasat pe diverse site-uri.

Toate aceste informatii sunt transpuse intr-un raport numit „grafic social”.

Datele oferite de graficul social cuprind patternurile comportamentale ale utilizatorului cautat.

Prietenii virtuali iti afecteaza reputatia

Unele companii pot folosi aceste informatii pentru a afla cu cine esti conectat, in retelele sociale.

O banca ar putea sa vada cati din prietenii de pe Facebook ii sunt clienti si cati dintre acestia au intarziat plata datoriilor.

In cazul in care va detecta mai multi astfel de prieteni, solicitarea de credit a unui user ar putea fi respinsa.

Companiile care se ocupa de vanzarea „graficelor sociale” pun la dispozitia utilizatorilor optiunea de a-si cauta urmele lasate, de-a lungul timpului, pe Internet.

Google are un instrument asemanator, numit Google Privacy Dashboard, care arata toti pasii pe care i-a facut un utilizator conectat la serviciile gigantului IT.
Sursa: Bloombiz

Curs management criza cabinet MF

Motto :”Dacă aţi înţeles ce am vrut să spun, înseamnă că nu m-am exprimat bine”

Regula 1-Restrangerea
Mai bine să strângi cureaua decât să – ţi pierzi pantalonii;

Regula 2 Comunicarea

În comunicare:
Ce vrem = 100%;
Ce putem spune = 80%;
Ce ascultă cei cărora le spunem = 50%;
Ce înţeleg = 40 % ;
Ce admit = 30 %;
Ce reţin = 20 %;
Ce vor spune şi repeta 10%

Regula 3 – Luarea aminte

Ce este Japonia? A doua putere economică a lumii. PIB[ locuitor 33000 de dolari, cu 40 % mai mare decât al SUA( dar care nu se regăseşte în calitatea vieţii oamenilor datorită intervenţiei statului pentru investiţii).
a) Managementul reduce intensitatea consumului de energie, prin intensificarea consumului resurselor intelectuale.
b) Managerii trebuie să se dedice total, cu sinceritate şi onestitate, companiei, angajaţilor, furnizorilor, clienţilor, acţionarilor, potrivit spiritului nipon.
c) Stabilirea preţurilor este operaţia de bază a managerilor.
d) 11 concepte cheie pentru un management eficace:
1. Stabilirea de scopuri clare: Ce face şi de ce? De ce acum ? Să faci bani este un obiectiv pentru un om de afaceri ; pentru un manager trebuie un obiectiv mai sus ( de ex. cea mai mare sumă de bani). Trebuie să creadă toţi în obiectivul respectiv. De ex. Pentru profitul lui, oamenii nu se ataşează. Deci trebuie altceva. Obiective cât mai mari şi diversificate.
2. Stabilirea de ţinte specifice. De ex. : Peste 5 ani, vânzările noastre să fie X. Trebuie să fie ţelul personal al managerului, dar şi al celorlalţi.
3. Munceşte mai din greu decât oricare altul.
4.Ţine vânzările la maximum şi costurile la minimum. Socoteşte ce întră şi controlează ce iese.
5. Stabileşte tu preţul.
6. Nu-ţi fie teamă să visezi.
7. Să fii un luptător.
8. Fii sincer şi generos.
9. Priveşte înainte cu încredere binevoitoare.
10. Dă mereu dovadă de curaj.
11. Fii original, cu idei creatoare.

Regula 4 – Experienta istorica

Cuvintele unui orator şi filosof inflamează Senatul:
„Bugetul trebuie echilibrat.
Tezaurul trebuie reaprovizionat.
Datoria publică trebuie micşorată.
Aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderată şi controlată…
Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului”.

Frazele acestea au fost rostite de consulul Marcus Tullius Cicero (106 îen – 43 îen) în faţa Senatului roman.

Trecem in 1936

Trăim într-un veşnic parastas al gloriei străbunilor, dar nu înţelegem istoria. Uniţi în cuget şi în muget îi fugărim pe cei care ne-ar putea salva. Bietul Cicero, în conflict cu Marc Antoniu, a fost ucis în reşedinţa lui, iar mâna dreaptă, cea cu care scria, tăiată şi adusă drept trofeu în Senat. Omorâţi pragmatismul, slăviţi puterea, jos capitalismul! (Dinu Patriciu)

EURIPA _Mallorca – Note de calatorie I(dr.Adrian Grom)

Capitolul I

“Cu opincuta prin Europa”

Dupa multe hopuri si alte lucruri mai mult sau mai putin importante, am acceptat (cu telefonul in virful prajinii, ca sa am semnal, deh, medic in rural..) sa reprezint SNMF la EURIPA. Adica sa ma deplasez in perioada 14-17 mai la Palma de Mallorca, unde are loc intilnirea. Dar sa ma pregatesc si cu lucrare/prezentare, ca musai sa aratam ca nasc si in Romania oameni. Ok, nasc, inclusiv prin santuri, ca de aia sintem ruralisti, stim asta. Dar nu se nasc cu mausul intre dinti si powerpointu’ 2007.. nu spun unde.

De abia am acceptat ca au si inceput schimburile de discutii pe mail. Jose Lopez Abuin, el jefe cu organizarea, incepe sa dea mailuri, unul dupa altul, cu ce mai trebuie, cu confirmari si infirmari. Toate astea incepind cu decembrie… Personal am stat si am numarat pe degete – din decembrie pina in mai sint totusi citeva luni bune… Odata ce ai batut in cuie data de prezenta… Restul e .. organizare. Dar sa nu anticipam prea tare.

Trec zilele si saptaminile in goana, peste noi bate viforul Coca 2010. Cui ii mai arde de Mallorca cind acasa te pocnesc aceiasi oameni care au zimbit frumos si au promis cooperare si colaborare in ianuarie si apoi au uitat, precum uita pacientul sa plateasca taxa pentru adeverinta medicala… In fine, vin mailuri de la dr. Jose, de la firma de aranjamente de drum si se termina si deadlineul pentru depunerea lucrarii. Acum nu ca vroiam un premiu, ca nici nu se ofereau, dar noblesse oblige, ca cetateni europeni sintem.

Suitul in avion presupune (cei ce stiu sint rugati sa treaca mai departe) sa treci prin citeva etape obligatorii. Impartite cu conationali, de toate culorile. Deja poti sa identifici cele doua Romanii. Cea cuplata profund la Europa, care se comporta la fel de normal ca orice englez, neamt sau italian. Linistiti, calmi si eficienti. Si cealalta Romanie, care stie dar nu vrea. Vrea sa fie zgomotoasa, murdara si nesimtita. Nu, nu nesimtita ci consumatoare de chestii orientale – intirziere, zgomot si presupunerea ca daca iti pui Adi Minune la soneria telefonului (musai pe nivel maxim) produci placeri profunde tuturor.

Avionul decoleaza, cu oarece zdruncinaturi (nu din vina avionului, am “prins” acelasi echipaj si la intors – pe Valencia a fost perfect – dar pista de la Otopeni era “cirpita” cu smoala – nivel european!) si sint dezamagit. Innorat si nu ma pot uita pe fereastra. Nu-i nimic, 3 ore de gindit la ce si cum voi spune la Mallorca. Transbordare rapida la Valencia. Dar nu atit de rapida incit sa nu observ ca oamenii sint muult mai degajati, te saluta cu un zimbet fericit chiar daca nu te cunosc si le-a murit bunica ieri. Nu ca nu si-ar plinge bunica dar TU, care nu ai cunoscut-o, nu ai de ce sa fii trist.

Aterizam in Palma. Bucuros ca Osama a mai ratat niste atentate si nu s-a atins de avioanele cu care am circulat ma indrept spre recuperarea bagajelor. Surprisa! No maleta! Ca tot romanul aplic una bucata injuratura autohtona si apoi ma duc sa reclaim bagajul. Air Berlin? Mai degraba Air Pufestii de Vale… Noroc ca laptoapa era ferm infipta pe umar. Macar aveam prezentarea la mine!

Scriu tot ce trebuie si apoi, cu un taxi, spre hotel. Tariful? Frumos afisat, in vreo 4 limbi, pe fiecare fereastra. E drept ca e sub controlul Consiliului Local (Cine a mers cu Taxiul la Otopeni ar trebui sa ceara nota de plata CL Bucuresti). La hotel, nici bine nu apuc sa intru ca Hola! Si un zimbet fericit. Ma cazez si intreb de internet. Da, dar contra cost. He, imi zic, obisnuit cu wirelessul din Romania. Il gasesti destul de des si moka. Fie ca utilizatorul casnic habar nu are sa isi securizeze conexiunea, fie e oferit de diverse locatii. As, la Tryp Bellevere, costa. 6 euro – 12 ore de navigare. Asta e. Megabitii costa. Dar nici nu gasesti prea multe hot-spoturi sau free wifi. Este ca sintem inaintea lor? Este. Dati biti poporului.

De la 14 la 17 imi mai perii prezentarea, ca pe mine nu pot, neavind decit hainele de pe mine. E drept ca m-as fi simtit mai dezbracat daca nu aveam laptopul.

Capitolul II
“Si abia incepu forumul..”

Hola!Good day!hello! Bienvenido!.

Dr. Abuin incepe prin a prezenta pe cei ce vor lua cuvintul in deschidere. Limba oficiala – evident engleza. Accente? De toate soiurile si culorile – armean, georgian, lituanian, canadian, australian, francez, ungar. O, si evident roman. O delegatie impunatoare – 4 persoane. Subsemnatul, Zsuzanna cu sotul si profesorul Bocsan.

Roger Strasser, de la WONCA, avea un discurs excelent. Iar Colegiul Spaniol, desi doar 7% din spanioli sint in “mediul rural”, au un reprezentant special in conducerea nationala!

Dar nici bine nu au inceput ca s-au si terminat. Oamenii vor sa lucreze, nu sa tina discursuri. Ne luam mapele, in care e inclus programul si luam un prim cofee break. Ezit – sa folosesc spaniola de telenovela? Nope, engleza cu accent dar suta la suta corecta. Con leche, por favor!ma ia totusi gura pe dinainte. Zimbetul primit de la chelnerita imi arata ca nu am gresit. Dar toti ceilalti discuta intre ei. Si nu intrebari despre cei 3 copii de acasa sau vacanta de vara ci lucruri serioasa si planuri comune. Eu m-am lipit de un coleg ungur si unul neamt care puneau la cale un mic congres de medicina rurala pentru Europa de Sud si Est la.. Pristina. Cu site si plata online, cu deadline-uri si rezervari, etc.

Insa timpul trece, programul merge si sintem anuntati ca orarul trebuie respectat.

Structura programului e simpla – pe sali, colorate. Aveti in atasament scanat programul si posterul. Ma uit si eu la culoarea proprie si ma indrept spre sala rezervata. Scot frumusel stickul, il infig in laptopul de prezentare, transfer si ma asez frumusel in fata. Vin moderatorii, fac “prezenta” celor cu lucrari si incepe. De aceasta data sint atent.

Karsten Kehlet prezinta o chestie interesanta – o insula cu patru comunitati, din care una maare, de vreo 10 mii de oameni (eh, una din comunele “promovate” la gradul de oras de pe la noi) si vreo trei de 1000 de oameni firul. Ce o fi asa de deosebit? Bagi trei doctori la centru, deschid fiecare un punct de lucru (pe hirtie) si gata. Ai rezolvat problema. In Romania. Nu. Ca fiecare primar vrea sa aiba medicul propriu. Aha, deci si norvegienii sint oameni! Da, dar din cauza asta, in 2 ani au avut vreo 72 de doctori in trecere pe acolo. De ce? Insula, izolare (dupa criteriile lor – adica 20-30 minute de mers cu masina, pe drum asfaltat – asfaltat ca la ei, nu ca la noi), regim de pescari (populatie imbatrinita, cei care pescuiesc pleaca dimineata si vin seara iar weekendul e … heavy drink!). Si aici apare diferenta. Ca cei trei primari de localitati mici se urca in masina si bat la usa primarului de localitate mare: “domnu’ colegu’, hai sa ne organizam, ca noi murim pe capete (si mai erau si niscaiva calcule, cu cit plateau un medic pe an – intre 100 si 350 de euro pe cap de locuitor pe an. Sa ne intelegem – 350 plateau aia din localitatile minuscule)”. Si ce le-a trecut prin mintea aia de vikingi? Nu, nu sa mai dea un raid prin manastirile engleze sa mai scoata un pfennig in plus. Au creat un centru in localitatea majora, in care cel putin o zi pe saptamina erau toti medicii prezenti. Pentru a se intilni intre ei, pentru a socializa, pentru a se sprijini unul pe celalalt. Au calculat ca au nevoie de 4 medici si doi .. interni. Adica doi rezidenti in stagiul de MF, in traducere aproximativa. Au facut puncte de lucru in localitatile mici si, prin rotatie, se duceau acolo. Un “adult” si un “puiut”. Niciodata un singur medic. Au facut deplasarile in asa fel incit sa aiba un numar de zile in localitatea mare si un numar de zile in cele mici. Toti la fel. Niciodata sa nu ramina un doctor singur. Si tot asa. Abia au implementat sistemul (citeva luni) dar deja au 2 doctori adulti stabili. Si incep sa vada viitorul mai bine. In plus comunitatile mici platesc acum sume decente dar deconteaza transportul si, daca am retinut bine, au grija de “punctele de lucru”. Abia astept sa il vad pe primarul Costica CeafaGroasa ca da proiect Consiliului Local din Patirlagele sa faca bine si sa pregateasca totul ca “amus vin domnii doftori”. Asta ca prezentare keynote.

Bun, ce am invatat noi de aici? Am invatat ca omul sfinteste locul, ca medicul trebuie stimulat sa ramina si ca financiarul nu e de ajuns. Mai trebuie bunavointa si organizare.

Discutiile s-au impartit intre felicitari, pe care norvegianul le refuza, spunind ca ideea apartine primarilor, ca si construirea centrului pentru medici (ehei, parca era spitalul municipal, asa era de mare si frumos) ei nu au facut decit sa contribuie la organizarea turelor, distribuirea pe localitati samd. Dar e bucuros ca autoritatile locale au renuntat la “independenta” in favoarea unui mod realist si pragmatic de a aduce medici.

Anica Basic prezinta modul in care, pe citeva insule din Croatia, reusesc sa aduca o calitate superioara actului medical. Vorbeste de ecograf, microanaliser. ..

De telemedicina. Hopaaa. De discutii intre medicul de alta specialitate si medicul de familie cu pacientul in fata. In fata camerei de luat vederi. Pacat de accent, ca nu se intelege prea bine. Dar am prins esenta. Decit sa duci omul sa ia masina, barca si apoi trenul ca sa ajunga la un coleg de alta specialitate, folosesti netul si un Skype (ei, nu chiar Skype, aveau conexiuni dedicate – darr Skype e mult mai ieftin, ca e gratis!) si vezi daca e chiar necesara plimbarea pacientului. Care aude doi medici ce se sfatuiesc, colaboreaza samd. Creste satisfactia tuturor.

Din sala incep intrebarile dar moderatorii incearca sa anunte ca “orarul”, mai avem inca 3 lucrari.

Adi Leiba prezinta ceva cu totul nou. Rolul comunitatilor rurale – de fapt al GP-ului de acolo – (ce e un GP si daca e MF e alta discutie) in ceea ce priveste dezastrele naturale si artificiale. Tinind cont ca provine din armata israeliana e clar la ce fel de “dezastre” se refera – la cele comise in numele lui Allah. Si prezinta accidente, cu timpi de interventie, etc. Si care ar fi rolul unui GP, care e cel mai aproape de aria dezastrului. In zonele izolate. Ca el poate ajunge primul, poate da primul ajutor si apoi coordona echipele de interventie – de la echivalentul SMURD_ului pina la ambulantele armatei. Si a infiintat si o asociatie pe care a denumit-o medicina de frontiera – in sensul de granita. Care ia cite un pic din toate (chirurgie, urgente, dezastre, samd) si GP-ul e in centru. Raed, eat your heart !. Na, pune un arab sa faca ceva ca vine un evreu si te invata pe dos. Remarca ofensatoare si rasista. Ma autoamendez dar nu ma impiedica sa remarc ca in toate tarile GP – poate sa faca orice, numai noi, ca fraierii (aveam alt termen in minte da’ cartonasul galben e inca proaspat!) ne limitam singuri! Shalom!

Urmatoarea prezentare, despre etica, am cam sarit-o, urmam eu si ma gindeam la ce sa spun si cum sa spun, ca sa ii fac sa inteleaga. Aveam 5 minute si 11 diapozitive. Hmm, si totusi lucrarea lui Jose, despre etica suna interesant. Facem ceea ce trebuie in rural? Implinim nevoile pacientilor? Ne implinim nevoile noastre?

Capitolul III

“Si a fost sa fie prezentare”

Gunta ma prezinta, ma ridic, ma duc la laptop si incep (pentru doritori, prezentarea in atasament, a nu se uita e o prezentare si nu o lucrare!).

Nu m-am cronometrat, avantajul de a fi ultimul.

Primele imagini – cea a inaugurarii unui dispensar in anii 50, cu o comunitate locala extrem de normala dar si cu “militianul” de tip sovietic. Adica noi aveam inca in anii 50 ceea ce ei au si acum. A doua e degradarea dupa 50 de ani de comunism si 20 de ani de “reforma” a aceleiasi comunitati – secventa din Borat – filmata in Romania. Le pica putin maxilarul dar inteleg unde bat foarte repede. Oameni destepti!

Nu ii las sa vada involutia (pentru cei din Europa de Est, oricum era cunoscuta) ca le arunc in fata paradoxurile ruralului autohton – nu au apa curenta (adica put de iti vine sa iti astupi nasul cu pensa Kocher) dar “parlare la telefono mobilo si, ciao, etc” in fata ta, cu un mobil de 500 de euro si o cartela de 4 euro. Se plimba unii cu SUV_ul si taxiul iar altii cu caruta si drumurile noastre poate… se vor asfalta vreodata… Si altele de acest gen. Nu intimplator le-am pus pe cele din diapozitiv. Pentru ca telefonul mobil, SUV-ul

Apoi un diapozitiv cu o prima sumarizare, facuta si prin programul departamentului de rural, cu ceea ce am inteles in douazeci de ani. Cred ca va place sloganul: politicieni, lasati profesionistii sa isi faca treaba. Asta pentru ca nu am putut scrie ca, la fel ca si cu indienii lui Custer, “un politician bun e un politician mort!”.

Si de aci am luat-o scurt, de nu a miscat nici unul.

Daca nimeni nu face nimic, facem noi pentru noi.

“Si dai, si lupta!” . Vezi diapozitivul 5

Apoi am prezentat, pe scurt, aceasta lista de discutii. Cu plusurile si minusurile ei. Cu dependenta multora de ea. Ca ne aduna si la bine si la rau.

Ca aici sintem prieteni, chiar daca ne mai ciltiim, ca aici ne nastem copii, ca aici ni-i crestem, ca aici aflam ce a mai facut fiecare si ca aici ii plingem pe cei disparuti. Ca daca unul din noi are o problema ii raspund zece colegi. Cind au vazut acolo ca sintem 3000 au inlemnit. Dar cind au aflat ca sintem peste 25% din toti au explodat (probabil credeau ca avem vreo suta de mii de mefisti – glumesc). Li s-a parut fantastic ca peste 25% la suta din mefisti sint uniti.

Si cind credeau ca asta e totul…

Pac, diapozitivul cu asociatiile locale (nu am prezentat asociatii si patronate – imi era greu sa ii fac sa inteleaga in 5 minute diferentele si necesitatile diferite – cel putin asa am calculat initial). Deja erau groggy. Au inghitit treaba cu asociatiile locale pe nemestecate – sedinte lunare, scrisori, sms-uri, liste locale… WOOOW. Neam de neamul lor nu a adunat vreodata doctorii asa. Nu mai conta ca nu toate judetele procedeaza la fel. Lucrurile bune se copiaza repede. Parerea lor.

Logic pentru noi, nivelul national le-a parut lor ca sublim. Cu voluntariatul sint obisnuiti. Dar ca noi sa nu platim pe nimeni care sa ne faca treaba, nici macar o firma de lobby li s-a parut foarte interesant. Insa ceea ce i-a turtit definitiv a fost ca doi ani la rind am negociat cu ministrul sanatatii. Ca am primit reduceri de 40% si ca ne-am opus categoric. Ca am reusit sa convingem o mare majoritate a colegilor sa puna parafa jos. Ca miercuri, 30 mai, la ora 16 am primit primele informatii si ca joi, 1 aprilie, pe la ora 12-13, deja stia o tara intreaga. Avantajul listei.

Ca urmare, diapozitivul urmator, cel cu departamentul de medicina rurala a parut mai putin impresionant, dar au fost extrem de atenti si au inregistrat tot!

Nici bine nu am apucat sa trag concluziile ca a inceput avalansa de intrebari. Primele zece minute despre sistemul de sanatate din Romania. La multe se asteptau dar la cifre de 5-6 mii de inscrisi nu se asteptau. Si spre deosebire de ipocrizia ministeriala i-au compatimit sincer pe “fericitii posesori”. Au intrebat imediat cum se descurca si daca mai au timp pentru ei insisi.

Apoi despre mobilizare, despre organizare. Despre pozitia autoritatilor. Locale si nationale. Au vrut sa stie tot. Cind le-am explicat ca lista ne da cam 200 de mesaje in fiecare zi, in ultima perioada, au ramas interzisi. Si cind le-am spus ca recordurile au fost in perioada discutiilor cu ministerul, de 8 mii pe luna nu au mai reusit sa comenteze mare lucru. Dar au inteles foarte bine cind le-am spus ca unii colegi au dezvoltat addiction si isi incep ziua cu canoiul de cafea si cu mousul pe mesaje.

Una peste alta cred ca am reusit sa le transmit mesajul ca, atunci cind pleci de la tarcul bartosian (da, le-am povestit si despre asta si am citit in ochi lor parerea despre un asemenea guvern) si ajungi sa fortezi ministerul sa te cheme la discutii e un drum lung. Cu statia obligatorie Nicolaescu, PNESS, comisia MF si laptoapele. S-au mirat cind au aflat ca noi consideram ca sintem abia la inceput si ca mai avem muuult de munca. Ca vrem sa lucram integral pe calculator, reteta electronica, card de asigurat… Ei le au abia ca proiect de viitor.

Long story, short toata chestia a durat cam 30 de minute. A fost intrerupta doar pentru ca moderatorii doreau sa traga concluziile sedintei, totusi.

Din cauza mea au pierdut cu totii prezentarea de postere dar nu am auzit pe nimeni sa se plinga de asta. Concluziile au fost trase, workshopul fini dar eu incepeam sa fiu tras in toate partile. Pe de o parte felicitari, pe de alta parte riuri de intrebari (ei, m-am ales si eu cu o bere data de norvegieni, pentru combatarea uscaciunii linguale). Cei din Estul salbatec spuneau ca si-au recunoscut 101% propriul guvern, cei din vest doreau amanunte despre struggle, movement, cooperation iar cei mai orientati au pus doua intrebari cheie: daca mergem la nivel politic national si daca reusim sa influentam politica de sanatate. Si s-au intristat cind au aflat ca daca te bagi in politica te maninca porcii si ca politica de sanatate e sublima dar lipseste cu desavirsire si e inlocuita de politica de sanatate a conturilor private pe seama celor publice.

Cea mai interesanta intrebare, din punctul meu de vedere, a venit de la Roger Strasser – daca as avea “three wishes” care ar fi pe termen scurt, mediu si lung. Pe termen scurt am raspuns ca ar fi negocierea corecta cu autoritatile, pe termen mediu imbunatatirea specialitatii iar pe termen lung am spus ca doresc sa imi fac munca de doctor si sa nu am treaba cu nimic altceva. Nu m-am asteptat dar aplauzele au fost instantanee. Cred ca in legatura cu dorinta pe termen lung. Voi ce credeti?

Va urma…

Dr.Adrian Grom

5.000 de medici se pregătesc să plece din România

Datele Colegiului Medicilor din România (CMR) arată că aproape 5.000 de doctori se pregătesc să plece să muncească în străinătate, după ce alţi 2.500 au plecat deja din ţară.

Potrivit Colegiului Medicilor, în România ar trebui declarată stare excepţională, iar motivele pentru o astfel de afirmaţie sunt cât se poate de simple. Numai în ultimele patru luni 10% dintre medicii care profesează în România şi-au găsit de lucru în străinătate.

Tot în aceste ultime patru luni, în România au fost organizate, la Bucureşti şi la Iaşi, trei târguri cu locuri de muncă pentru medici şi au fost 6.500 de posturi ocupate în urma acestor manifestări.
Cotidianul Duminicã, 16 mai 2010 ( Dan Zavaleanu)

Silentio stampa…concediu

Asa arata viitorul

Chip implant

Pandemia “gripei porcine” a fost pretextul

Un singur Chip va controla daca persoana identificata poarta virusul, daca s-a vaccinat si daca a platit asigurarile medicale * Pasul doi: Chip-ul va controla datele bancare si daca individul se hraneste conform Codex Alimentarius * Generatia a treia, pana in 2015: localizare GPS (vezi sectiunea video)

Actiunile “VeriChip Corp” s-au triplat, conform NASDAQ, dupa ce reprezentaţii companiei au afirmat, recent, ca firmei i s-a acordat licenta exclusiva asupra a doua patente, ceea ce o va ajuta sa creeze sisteme implantabile la om ce vor fi folosite pentru detectarea virusilor. Patentele, detinute de partenerul “VeriChip”, “Receptors LLC”, se refera la biosenzori ce pot detecta AH1N1 si alti virusi, precum si amenintarile biologice cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (stafilococ meticilinio-rezistent).

La o prima vedere, faptul ca va exista un “nanorobot” in organism capabil sa detecteze virusi si alte boli pare o solutie salvatoare a Omenirii. Tehnologia va fi combinată cu dispozitivele implantabile de radio-frecventa VeriChip pentru a se realiza astfel sistemele de detectare a virusilor. Sistemul de triere va avea mai multe nivele de identificare – primul va identifica agentul ca fiind sau nu un virus, al doilea nivel va clasifica virusul şi va alerta utilizatorul implantului în legătură cu prezenta unei amenintari a virusurilor pandemici si la al treilea nivel va identifica cu precizie agentul patogen, s-a precizat intr-un ghid VeriChip publicat pe 7 mai 2009. Curios, cand nu aparuse inca isteria gripei porcine, iar Planeta nu era amenintata cu nicio pandemie.

“Nanorobotul” care controleaza sanatatea

Si mai interesant este ca dupa aparitia informatiei ca un Chip va fi inoculat in organism, deocamdata sub forma unei pastile de detectie, o alta stire din acelasi domeniu a aparut la cateva zile. Anume ca o companie americana va crea o bratara de radiofrecventa “RFID Bracelet” care va detecta automat dupa implantul VeriChip daca persoana in cauza s-a vaccinat sau nu impotriva unui anumit virus.

„Greg Evensen, fost membru în Kansas State Troopers, vorbeşte la un congres in Texas, Oklahoma cu privire la planurile guvernului federal de a implementa un sistem de supraveghere incorporat în bratari şi de a suprima drepturile de liberă calatorie. Din pacate, eu cred că acesta este unul dintre multele planuri realizate pentru a asigura punerea in practica a decretului guvernamental pentru obligativitatea vaccinarii, care din nefericire a fost adoptat si in Oklahoma saptamana trecuta. Acest decret stipuleaza faptul ca toata lumea din Statul Oklahoma va fi vaccinata.”

Firma care se va ocupa de fabricarea acestor bratari este “Protheus BioMedical”. Cat priveste implantarea Chipului “nanorobot”, pe langa comapania “VeriChip”, o licenta similiara a fost castigata la jumatatea lunii noiembrie 2009 de catre “Novartis”.

Un Chip cat un bob de orez cu un cod de 16 cifre

Cat priveste “VeriChip”, compania din Delray Beach, Florida, are o idee si mai indrazneata. Acea de a dezvolta Chip-ul anti-virus intr-un implant permanent ce se leaga de o baza de date on-line continand toate datele medicale, istoricul creditelor, la National Credit Report, si datele de identitate si securitate sociala.

“VeriMedHealth”, compania-mama a lui “VeriChip”, descrie tehnologia ca “un mic microcip pasiv (primul si singurul cip aprobat pentru identificarea pacientilor de catre U.S. Food & Drug Administration) si baza de date online este sigura, privata, ce te leaga de istoricul tau medical personal. Acest link de sanatate este intotdeauna cu tine si nu poate fi pierdut sau furat.”

Acea baza de date poate fi accesata de doctori si asistente. “De marimea unui bob de orez, microcipul este inserat chiar sub piele si contine un unic cod de identificare de 16 cifre. Microcipul in sine nu contine altceva decat acest cod de identitate electronic, nici nu contine vreun sistem gen GPS pentru urmarire.”, isi descriu produsul cei de la “VeriMedHealth”.

“Google” si “Microsoft” vor prelua bazele de date

Sistemele informatice vor fi asigurate de companiile “Google” si “Microsoft”. “Google” isi va infiinta divizia “Google Health”, iar firma lui Bill Gates va fonda “Microsoft Healt Vault”, in cadrul unui sistem de date controlat de Guvernul SUA, sub titulatura “Central Repository” (vezi foto).

– PositiveID ofera oamenilor control asupra propriului istoric medical si asupra informatiilor financiare, facand sa dispara prapastia dintre istoricul medical si securitatea identitatii.

– PositiveID se imbina cu Linkul Sanatatii, oferind oportunitati de a realiza un melanj de marketing intre baza de clienti a NationalCreditReport.com si cea a Linkului Sanatatii.

– PositiveID se diferentiaza pe piata ca singurul istoric medical personal ce ofera protectie impotriva furturilor de identitate.

Planul lui Obama in sanatate: toata lumea poarta Chip

Acum se explica de ce proaspatul si surprinzatorul laureat al premiului Nobel, Barack Obama, presedintele SUA si-a facut un program special de administrare din reformarea sistemului medical si al asigurarilor de sanatate.

Alte doua firme americane se pregatesc sa intre in piata Chip-urilor. Este vorba de “ID Data & Structure”, care ar urma sa controleze datele personale de identificare, in asa fel incat sa nu mai fie vorba in viitor de un card de identitate. La fel, a castigat licitatia pentru baza de date computerizata “NationalCredit” care va pune la dispozitie informatii despre conturile bancare pesonale. Toate aceste sisteme se vor reuni in urmatoarea generatie de Chip-uri implant, cand un singur Chip va controla sanatatea pacientului, datele personale, datele bancare, precum si cu ce fel de hrana se alimenteaza. Cand ziaristii americani au intrebat de ce in cazul “VeriChip” este nevoie si de datele cardurilor bancare, reprezentantii Guvernului au raspuns ca numai asa se poate cunoaste daca asiguratul – pacientul – este la zi cu plata asigurarilor sociale.

Cei cu cazier vor fi localizati prin GPS

Tot pentru prima oara, la sfarsitul lui noiembrie 2009 s-a vorbit si despre posibilitatea unui control GPS printr-un implant in cazul persoanelor care au cazier judiciar. Motivul fiind ca acestea ar putea fi localizate mai repede in cazul cand ar deveni suspecti de o infractiune. Deja in Florida se experimenteaza un program prin care infractorii periculosi ce au fost eliberati din penitenciare poarta niste bratare cu GPS greu destructibile. Se pare ca functia de localizare a persoanei va fi introdusa in a treia generatie de Chip-uri implantabile. Chestiunea e ca tehnologia se dezvolta foarte rapid, pornind de la Chip-ul anti-vaccin, ce va fi introdus odata cu pandemia gripei porcine, iar prognoza guvernamentala este ca pana in 2015 o mare parte din americani, ca si din populatia UE sa poarte astfel de Chip-uri de prima si a doua generatie.

Date despre ce anume manaca persoana

O alta functiune importanta a viitoarelor Chip-uri este analiza sistemului de hrana al individului, aprobat de U.S. Food & Drug Administration. Cu alte cuvinte, Chip-ul va raporta ce anume mananca persoana care-l poarta. Daca ne gandim ca de la 31 decembrie 2009 un numar mare de state (care centralizeaza peste 80% din populatia planetei), intre care si Romania urmeaza sa implementeze, in etape, temutul Codex Alimentarius, atunci stirea devine una de o gravitate extrema. In Codex se prevede ca Terra nu poate sustine alimentar intreaga populatie decat daca se folosesc alimente modificate genetic, aditivate, cu componente chimice. Codexul reprezinta o serie de reguli de hrana, dar si de componenti si compusi chimici ce trebuie sa se regaseasca in alimente.

“Numarul Fiarei” si Rockfeller

Adeptii teoriei conspiratie sustin ca atat Chip-ul implant care a fost premonit in Biblie la “Numarul Fiarei – 666″ – referire la codul de bare ce il va contine, separat prin trei bare de 6 pentru separarea informatiei scanate -, cat si vaccinul anti AH1N1, HPV si Codex Alimentarius, pe de alta parte sunt metode ale “Guvernului Mondial” de exterminare in masa a populatiei si de control asupra partii ce va ramane, preconizata la aproximativ un miliard de indivizi.

Ceea ce da apa la moara acestor adepti este faptul ca o parte din companiile care urmeaza sa preia controlul acestor sisteme apartin concernelor Rockfeller, cele care au initiat si chestiunea Codex Alimentarius inca de pe vremea Germaniei naziste.

Mihail Fagarasanu

Sursa
http://voxnewsromania.wordpress.com/2009/12/14/chip-ul-implant-a-devenit-realitate/

Cseke Attila: Vom pregăti actul normativ privind coplata, întrucât este un document asumat cu FMI

Ministerul Sănătăţii va pregăti în luna februarie actul normativ privind coplata, document care trebuia finalizat în decembrie 2009 potrivit acordului cu FMI, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

„Este una din condiţionalităţile cu FMI. Termenul de finalizare a fost decembrie, deci trebuia aplicată din ianuarie 2010. Vom finaliza acest document în această lună”, a spus ministrul Cseke Attila.

Premierul Emil Boc cerea, în iulie 2009, sprijinul directorilor de spitale şi primarilor pentru ca avantajele tichetelor de sănătate să fie prezentate opiniei publice. Boc preciza că Guvernul susţine introducerea acestui sistem de coplată, pe care îl consideră ca fiind unul corect.

„Vă cer suportul pentru a face cunoscut opiniei publice şi oamenilor de specialitate aceste prevederi. Sunt convins că şi dumneavoastră puteţi avea recomandări şi lucruri de adăugat. Guvernul şi-a dat girul pentru susţinerea unui asemenea demers”, a spus Boc, prezent la ceremonia de semnare a protocoalelor de colaborare dintre Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale şi 22 de spitale pentru începerea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a secţiilor de obstetrică şi ginecologie, în cadrul proiectului de reformă a sectorului sanitar, finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI).

El a apreciat atunci că noul sistem va îmbunătăţi relaţia dintre pacient şi medic din punct de vedere al calităţii actului medical.

Guvernul a aprobat, la începutul lunii iulie 2009, introducerea tichetelor de sănătate reprezentând contribuţia personală la plata serviciilor medicale, în limita unui plafon maxim anual de 600 lei.

Tichetul pentru sănătate va reprezenta, potrivit autorităţilor, contribuţia personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în momentul utilizării efective a acestora şi se va aplica în ambulator, în spital (cu excepţia urgenţelor) şi pentru investigaţiile paraclinice.

Fostul ministru al Sănătăţii Ion Bazac spunea atunci că pachetul general de servicii şi tichetul pentru sănătate va contribui la diminuarea plăţilor informale, la îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate şi la creşterea calităţii asistenţei medicale. El dădea atunci asigurări că proiectul va fi prezentat în dezbatere publică, astfel încât să fie aprobat până în luna septembrie 2009 şi să intre în vigoare în ultimul trimestru al anului.

Potrivit estimarilor din 2009 ale Ministerului Sănătăţii, contribuţia personală prin aceste tichete va fi de aproximativ 350 de lei pe an pentru un pacient mediu. Calculul estimativ include două intervenţii de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, şase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigaţie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.

Pacientul va plăti, potrivit aceloraşi calcule, cinci lei pentru o consultaţie la medicul de familie şi 10 lei pentru o consultaţie la medicul specialist. Vizita la domiciliu a medicului de familie după orele de program va fi taxată cu 15 lei, iar consultaţiile efectuate în secţiile de urgenţă din spitale pentru pacienţii care nu reprezintă urgenţe medicale vor necesita o contribuţie personală de 20 lei.

De la plata tichetelor vor fi scutite, potrivit actului din 2009, persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 de lei pe lună, copiii cu vârsta până în 18 ani, şomerii, persoanele care beneficiază de gratuităţi (revoluţionari, persecutaţi politc, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele (doar pentru servicii aferente gravidităţii) şi persoanele aflate în Programele Naţionale de Sănătate. Pentru aceste categorii, contribuţia va fi acoperită din fonduri publice, suma estimată fiind de 550 milioane de lei anual.

Sursa : MEDIAFAX

Baraka-un documentar impresionant !

http://www.filmeonline.org/baraka-documentar-film-online/

Programarile la medicii de familie se vor face prin telefon

Ministerul Sanatatii pregateste un ordin care prevede ca programarile la medicii de familie sa se faca pe baza unor programari anterioare prin telefon. Programarea trebuie facuta cu doua zile lucratoare inainte de data dorita pentru vizita la cabinetul medicului de familie. Ordinul prevede ca numarul de telefon unde trebuie facuta programarea sa fie afisat la loc vizibil la intrarea in cabinet.

La efectuarea programarilor, medicii trebuie sa aloce o perioada de 15 minute de consultatie pentru fiecare pacient. Daca bolnavul sau cabinetul nu pot respecta data si ora stabilite, acest lucru trebuie anuntat cu cel putin o zi inainte de data stabilita pentru programare. Singurii pacienti pentru care nu va fi nevoie de programare vor fi cei care reprezinta urgente. Ordinul are ca scop reducerea timpului de asteptare al pacientilor la usa cabinetelor medicale.

Sursa: Curentul

Declaraţia medicilor de familie în privinţa gripei AH1N1

„Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) si Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) din România îsi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţia campaniei de vaccinare pentru gripa AH1N1, precum si faţă de comunicarea defectuoasă între segmentele sistemului sanitar.” se arată intr-un comunicat de presă transmis astăzi către redacţia PostaMedicala.ro

„Din păcate, această situaţie a devenit subiect de scandal, de acuze, de declaraţii cel putin ciudate. Felul în care suntem trataţi, în situaţia în care întodeauna am fost în prima linie de asigurare a serviciilor medicale necesare populaţiei nu este de natură să înlesnească o legatura de colaborare firească.
Ca de obicei, ne-am implicat si ne implicăm în toate acţiunile de prevenţie necesare pacienţilor nostri, cu atât mai mult cu cât una din activităţile specifice medicinii de familie este prevenţia! Precizăm că această campanie de imunizare a început mai târziu decât a fost prevăzut iniţial! Medicii de familie au primit primele doze abia cu o săptămână înainte de Crăciun. Această întârziere a fost urmată si de teama si refuzul unei părţi a populaţiei de a se vaccina, datorită unei campanii insuficiente de promovare naţională.

Din păcate, numeroase personalităţi publice combat vaccinul sau refuză să se vaccineze, iar opţiunile lor personale sunt difuzate de mass-media, devenind în acest mod curente de opinie defavorabile acestei măsuri profilactice.
Pe de alta parte, direcţiile de sănătate publică judeţene au repartizat, în general, doze insuficiente fiecărui medic de familie, doze care s-au epuizat rapid si nu au fost suplimentate nici până acum, cu toate solicitările telefonice repetate, desi prima linie în prevenţie si prima linie în vaccinarea populaţiei sunt si trebuie să rămână medicii de familie, ale căror cabinete sunt avizate si acreditate în acest scop. De aceea, NU din cauza noastră nu s-a putut realiza vaccinarea populaţiei, asa cum s-a comunicat pe diverse canale mediatice.
NU medicii de familie coordonează această campanie, NU medicii de familie stabilesc necesarul de vaccin, NU medicii de familie solicită vaccin direct de la Ministerul Sănătăţii, NU medicii de familie distribuie vaccinul în judeţe si apoi către fiecare beneficiar, NU medicii de familie sunt responsabili pentru lipsa unui sistem naţional de alertare în situaţii de criză medicală. Din contră, organizaţiile reprezentative ale medicilor de familie si-au arătat disponibilitatea de a ajuta cu propriile canale de comunicare si informare.

Solicităm Ministerului Sănătăţii si respectiv Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene urgentarea si îmbunătăţirea modalităţilor de aprovizionare cu vaccin a medicilor de familie, cu atât mai mult cu cât România este încă pe vârful celui de-al doilea val pandemic, inclusiv prin crearea unui sistem de reacţie si comunicare rapidă pentru situatii deosebite. Continuăm să susţinem că este neprofesionist să fim anunţati prin media sau să deducem din diverse comunicate apărute la stiri, care sunt atribuţiile noastre în anumite situaţii!
Solicităm mass-media să foloseasca această situaţie dificilă pentru sănătatea populaţiei în mod constructiv si nu doar ca pe o sursă de stiri senzaţionale! SNMF si FNPMF îsi reafirmă disponibilitatea de a colabora la organizarea în bune condiţii a acestei acţiuni naţionale de prevenţie care să ducă la o bună derulare a acesteia prin cabinetele de medicină de familie.

15. 01. 2010”

Semnează

Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu,
Presedinte SNMF
şi
Dr. Doina Ileana Mihăilă
Presedinte FNPMF

Sarbatori Fericite !

Cit valoreaza o ora din timpul nostru…

Cu voce timida si ochii plini de asteptare, micutul priveste pe
tatal sau, medic de familie, si-l intreaba:
– Taticule, cat castigi pe ora ?
Tatal cu un zambet sever raspunde:
– Auzi, fiule, aceste lucruri nu ti le spun nici tie, nici mamei tale…
Copilul insista:
-Dar taticule, spune-mi cat castigi pe ora?
Reactia tatalui a fost putin severa, dar ii raspunde:
-Cinci RONi pe ora.
Atunci copilul intreaba: – Tata poti sa-mi dai 2 RONi ?
Tatal s-a suparat si cu multa bruschete ii spuse:
– Acesta este motivul pentru care ai vrut sa stii cat castig pe ora
? Du-te, deja trebuia sa dormi si sa nu ma mai deranjezi…baiat
profitor !
Un pic mai tarziu, tatal reflecta asupra problemei, se simte
vinovat si nu poate urmari raportarea prin SIUI.
Se gandea ca poate copilul avea nevoie de bani ca sa cumpere
ceva de mare interes pentru el, se ridica si pleca spre camera
copilului. Cu voce timida intreba:
– Dormi fiule ?
– Nu tata….
– Asculta fiule, aici ai cei 2 RONi pe care i-ai cerut…
– Multumesc taticule, spuse copilul si bagand manutele sub perna
mai scoase trei RONi.
Atunci spuse: – Taticule, acum sunt fericit….am deja cinci RONi.
– Bine, fiule, acum spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani ?
Copilul raspunse : – Taticule, ai putea sa-mi vinzi o ora din timpul
tau ?

Sursa : Ziar MF

Abonamente servicii medicale medic de familie

Plata per capita(pe persoana) este abonamentul asiguratului la serviciile medicului de familie( servicii in asteptare) ,asa cum sant si abonamentele la cablu,telefon, lumina,transport public ,RADET etc.Abonamentul il folosesti sau nu ……..cineva tot trebuie sa plateasca ..si acela nu e medicul de familie(in calitate de furnizor de servicii) intrucat cheltuielile cabinetului ,impozitele angajatiilor ,contractele cabinetului , curg lunar.

La construirea unui abonament servicii in urmatoarea ordine se stabilesc
1.Serviciile mf- de catre organizatii MF(SNMF+FPNMF)
2.pretul serviciilor mf (gen Medlife)-de catre organizatii MF(SNMF+FPNMF)
3.Corelarea unor servicii mf cu un abonament. Exemple

* abonament Basic-pt neasigurati =pachet minimal actual
* abonament Basic PLUS( cu una consultatie acut/cronic pe luna in plus fata de abonament BASIC)-pt coasigurati- eliberare Tipizate CNAS
* abonament Standard = cu 1 bilat /anual – in plus fata de BASIC PLUS -pt asigurati prin lege(veterani, handicap ,copii ;14 ani)
* abonament Standard PLUS = in plus cu 1 bilant anual -boala dispensarizabila
* abonament Total =in plus servicii neacoperite de de CNAS

4.Stabilirea pret fiecare abonament (In general cu 15-20 % fata de tarifele de piata .
6.Negocierea organizatiilor reprezentative MF cu autoritatile si organizatile pacientilor.

Daca observati,am introdus 5 abonamente servicii medicale medic de familie ,corespunzator la 5 stele de asistenta medic de familie.Fiecare stea in plus costa(si medicul si pacientul) ! Corespunzator pretentiilor pacientilor si cheltuielilor cabinetului !

Sistemul abonamentelor de sanatate e deja implementat la centrele medicale private ,coplata(acceptata in UE) nu prea e acceptata de pacienti( si chiar de unii colegi) si cred ca viitorul platii medicului de familie in sistemul social de sanatate sant in aceste abonamente de servicii medicale medic de famile !

Aceasta ar putea echilibra pretentiile pacientiilor -plata asigurarilor de sanatate- venitul cabinetului medicului de familie .

La acest moment sant 4,5 milioane de platitori CASS care acopera nevoile si pretentiile de servicii medicale de inalta clasa , a 18-20 milioane de romani !

Cum scapi de România şi ajungi la salariu de 1 milion de dolari pe an

Medicina a devenit o industrie extrem de profitabilă. Medicii din Europa de Vest migrează acum spre Orientul Îndepărtat. În locul lor sunt recrutaţi, anual, mii de medici români.

Într-o treime din judeţele ţării lipsesc o treime dintre medicii de specialitate. Sunt judeţe întregi care nu au medici cardiologi, nutriţionişti, neurochirurgi, ortopezi, radioterapeuţ i. Lista este lungă. După ce a tras linie, Ministerul Sănătăţii declară un deficit de 2.117 medici specialişti la nivel naţional.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, evidenţiază mult mai multe lipsuri. „Sunt discrepanţe mari locale. 98 de localităţi din mediul rural nu au nici măcar un medic de familie. În Bucureşti sunt 11.000 de medici, din cei 46.000 de medici, fără rezidenţi, existenţi acum în România.” Migraţia medicilor nu trebuie privită numai către alte ţări, ci şi în interiorul graniţelor. Pe locurile scoase la rezidenţiat se înregistrează surplus de candidaţi pentru medicina de familie, dar un deficit major pentru medicina de urgenţă. Deficit foarte mare este şi în specializarea „anestezist terapie intensivă”. Florin Chirculescu, medic primar la spitalul Universitar din Bucureşti, spune că, în acest an, au plecat cinci anestezişti din rândul celor cu care lucrează. „Mai întâi doi colegi, de 57 de ani, în Franţa şi, imediat după ei, alţi trei tineri, în Martinica.”

Din Europa, spre Orientul Mijlociu

În Europa este mare criză de medici. Florin Chirculescu spune că foarte mulţi pleacă acum în Orientul Îndepărtat: „Un coleg de-al meu din Germania a primit ofertă de lucru în China, cu un milion de euro pe an.” Medicii specialişti din Europa Occidentală migrează masiv spre SUA, unde veniturile nete anuale ajung la 1,75 de milioane dolari, Canada, care oferă salarii de 700.000 dolari, dar şi spre Australia, Africa de Sud şi China, pieţe extrem de atractive ca ofertă salarială şi condiţii de muncă. În locul lor vin medicii din Europa Centrală şi de Est.

Vasile Astărăstoae spune că, în ultimii doi ani, au plecat 5.000 de medici specialişti şi rezidenţi. „În Franţa, Bulgaria, Olanda sunt multe solicitări pentru medicii de familie. Acolo pot câştiga între 5.000 şi 10.000 euro pe lună. În Anglia, oferta este între 5.000 lire sterline şi 8.000, plus 5.000 lire primă de instalare. La numărul medicilor specialişti care migrează din România se adaugă şi absolvenţii, care nu trebuie să treacă pe la CMR pentru certificatele necesare practicării meseriei. Amploarea migraţiei acestora nu se poate cuantifica decât analizând punctual fenomenul. Nimeni nu urmăreşte ce se întâmplă cu absolvenţii. Anual, ies pe porţile facultăţilor de medicină 4.000 de licenţiaţi.

Casă, masă şi 3.000 de euro
Cristina Barbu a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în acest an şi se pregăteşte să plece în Norvegia. „Vreau să aplic pentru o stagiatură de 1,5 ani. După aceea voi face rezidenţiatul tot în Norvegia.” Până la 1 noiembrie trebuie să se înscrie la cursul de limbă, care începe în august, anul viitor. Deocamdată, a găsit o soluţie să locuiască în Norvegia pentru a învăţa mai bine limba. „Mi-am cumpărat toate cărţile necesare pentru a da testul de limbă, ceva similar cu Toefl. Este singurul examen care se dă pentru stagiatură, chiar şi de către norvegieni. Din acest punct de vedere este mai uşor ca-n alte ţări. Limba este însă dificilă. Merită să o înveţi ca să munceşti acolo.”

Cristina va primi, în perioada de stagiatură, 3.000 de euro pe lună, plus o locuinţă închiriată la un preţ foarte avantajos. De la ea am aflat despre nenumăraţi alţi colegi care pleacă acum în Spania, Belgia, Franţa.
Germania a oferit, în acest an, prin reţeaua Eures, 50 de posturi de medici specialişti.

Spania a recrutat 30 de medici de medicină generală, Spania 20 şi Franţa 19. Anul trecut, Marea Britanie a avut cele mai multe solicitări: 99 de posturi pentru medici de medicină generală. Anul acesta, doar patru. Slovacia a anunţat recent opt posturi pentru medici de medidicină generală, cu un salariu brut de 4.000 de euro. Prin agenţiile de recrutare au plecat zeci de medici în Belgia, dar şi în Afganistan, Africa de Sud şi Irak. Criza de specialişti fiind mare, criteriile de selecţie sunt mai prietenoase.

Recunoaşterea diplomelor în UE a încurajat mult exodul medicilor români. Drept este că şi ultimele reglementări în domeniul salarizării, dar mai ales criza materială din spitale, încurajează tot mai mulţi medici să ia calea străinătaţii.

În cifre:

50.267 de medici (exclusiv medici stomatologi) lucrau în unitatile sanitare din România la începutul acestui an.
2.117 este deficitul de medici specialişti la nivel naţional.
Medicii stau la coada pentru certificate

În perioada ianuarie 2007- septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a eliberat 6.333 de certificate de conformitate, necesare recunoaşterii calificării de medic în celelalte state membre UE, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii

2007 3.109 de certificate eliberate
2008 1.987 de certificate eliberate
2009 1.237 de certificate eliberate
Sursa: Ministerul Sănătăţii

În acest an, cele mai multe certificate de good-standing, de la CRM, au fost solicitate de medicii din Bucureşti (302), Prahova (171), Iaşi (107), Constanţa (94).

Ponderea medicilor emigranţi din totalul medicilor din judeţ (date furnizate de Colegiul medicilor)

2-3% în judeţele: Alba, Bacău, Buzău, Giurgiu, Neamţ, Ilfov, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Maramureş
3-4% în judeţele: Bucureşti, Bihor, Cluj, Constanţa, Timiş
4-5% în judeţul Arad
Peste 5% în judeţul Iaşi

Apel CMR

Colegiul Medicilor din Romania transmite un mesaj de solidaritate personalului medical care va intra in greva generala la data de 5 octombrie 2009.

“Sistemul sanitar din Romania este intr-o criza fara precedent. Tensiunea in care traiesc personalul medical pus sa improvizeze si asteptand cu disperare deblocarea fondurilor care se intampla intotdeauna in ultimul moment este inadmisibila. In acelasi timp plasarea pe grila de salarizare unica a personalului medical sub medie este degradanta pentru acesta si exprima dispretul pentru profesiile medicale”, a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.
Din punct de vedere legal Colegiul Medicilor din Romania nu are atributii sindicale, insa in plan moral sustine participarea membrilor sai la miscarea sindicala si la actiunile initiate de Alianta Sindicala a Bugetarilor.
CMR nu se rezuma doar la a cere reconsiderarea grilei de salarizare ci solicita creearea de conditii decente in sistemul de sanatate in asa fel incat siguranta pacientilor si a medicilor sa fie garantata si calitatea serviciilor de sanatate sa fie in concordanta cu statutul de tara membra in Uniunea Europeana.

Reteta spital (legislatie)

Legislaţia în baza căreia medicii (de orice specialitate) sunt obligaţi să scrie:
• Reţetă compensată/gratuită, după caz, pe formular cu regim special, unic pe ţară, cu respectarea listelor de medicamente actualizate şi a protocoalelor de prescriere a anumitor medicamente stabilite anul trecut de către Ministerul Sănătăţii. Medicul de familie (şi de orice specialitate) are obligaţia să refuze transcrierea reţetei rezultate dintr-un act medical care nu-i aparţine!
• Bilet de trimitere pentru investigaţii suplimentare recomandat în urma propriului act medical;
• Scrisoare medicală (formular unic impus de CNAS prin O315/2006 anexa 7, care contine numărul contractului cu CNAS);
• Concediu medical, după caz;
şi sancţiunile furnizorului pentru nerespectarea acestor obligaţii.

Extras Norme de aplicare Contract-cadru 2009, Anexa 20, cap V – Obligatiile partilor :

Art. 6. – Furnizorul de servicii medicale spitaliceşti are următoarele obligaţii:
k) să utilizeze formularul de prescripţie medicală pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care este formular cu regim special, unic pe ţară, să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele sub forma denumirilor comune internaţionale (DCI)(…)

Extras ORDIN pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

2. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„1.Prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face pe formularul cu regim special prevăzut în anexa nr. 1 de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Face excepţie prescrierea medicamentelor stupefiante şi psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările ulterioare.”

Extras ORDIN nr. 832/302/2008 pentru aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

“11. (1) Furnizorul de servicii medicale îşi va organiza modul de gestionare şi evidenţă a carnetelor cu prescripţii medicale cu şi fără contribuţie personală, precum şi modul de păstrare a carnetelor epuizate.
(2) Pentru furnizorii de servicii medicale care au mai mulţi medici angajaţi cu drept de prescriere, distribuirea şi arhivarea carnetelor de prescripţii medicale la nivelul furnizorului se vor face, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe baza unui tabel centralizator care va conţine următoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizării carnetului/carnetelor, seria (cu numerele) carnetului /carnetelor repartizate, semnătura de primire şi parafa, data returnării în arhivă a exemplarului 3, seria reţetelor returnate (exemplarul 3), semnătura de returnare şi parafa.
(3) Înregistrarea prescripţiilor medicale emise asiguraţilor se va face în documentele medicale de evidenţă primară , pentru fiecare prescripţie în parte, după cum urmează:
a) se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emise în registrul de consultaţii, la rubrica „Tratamente”;
b) la externarea pacientului din spital, se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emise în epicriză şi în scrisoarea medicală.”

Extras Contract-cadru 2009 pentru furnizori servicii medicale spitaliceşti:

“4. Sancţiuni şi condiţii de suspendare şi modificare a contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti
ART. 75
(1) Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi prevăzute în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate atrage aplicarea unor sancţiuni pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează:
a) la prima constatare, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective;
b) la a doua constatare, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de contract lunară;
c) la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 5% la valoarea de contract lunară.
Reţinerea sumei conform celor de mai sus se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea, din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Sumele obţinute ca disponibil în condiţiile de mai sus la nivelul caselor de asigurări de sănătate se vor folosi la reîntregirea sumei alocate asistenţei medicale spitaliceşti. Odată cu prima constatare, casele de asigurări de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anunţă Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie despre situaţiile respective, în vederea luării măsurilor ce se impun.”

Extras Norme de aplicare ale Contract-cadru 2009 pentru medicii de familie, anexa 3, cap V, art 7:

B. Obligaţiile furnizorului de servicii medicale
9. să prescrie investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu; să recomande numai investigaţiile medicale paraclinice care sunt în concordanţă cu diagnosticul; să utilizeze pentru recomandarea investigaţiilor medicale paraclinice numai biletele de trimitere pentru investigaţiile paraclinice din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care sunt formulare cu regim special, unice pe ţară; să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintătra scrierea de investigaţii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alţi medici.
10. să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele sub forma denumirii comune internaţionale (DCI), …………………; să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintă, transcrierea de prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţia personală a asiguraţilor şi după caz, pentru unele materiale sanitare, care sunt consecinţe a unor acte medicale prestate de alţi medici. Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită conform reglementărilor legale în vigoare pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice (!), iniţiată prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare de către medicul de specialitate (!) aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate (!), comunicată numai prin scrisoare
medicală, folosind exclusiv formularul tipizat aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate precum şi situaţiile în care medicul de
familie a prescris medicamente cu şi fără contribuţie personală la recomandarea medicului de medicina muncii, recomandare comunicată prin scrisoare medicală;
25. să elibereze acte medicale, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.714/2008; şi să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintă, transcrierea oricăror acte medicale cum ar fi concedii medicale, bilete de trimitere pentru investigaţii medicale paraclinice, bilete de trimitere pentru consultaţii de specialitate sau internare, şi altele asemenea.”
Art 8.
(3) Valoarea minimă garantată a punctului „per capita” se diminuează în cazul în care se constată nerespectarea nejustificată a programului de lucru stabilit, abuzuri sau prescrieri nejustificate din punct de vedere medical de medicamente cu sau fără contribuţie personală din partea asiguratului şi/sau recomandări de investigaţii paraclinice, precum şi transcrierea de prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală a asiguratului şi investigaţii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alţi medici, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 7 pct. 10 din prezentul contract, pentru fiecare situaţie, pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează:
a) la prima constatare, cu 10%; b) la a doua constatare, cu 20%; c) la a treia constatare, cu 30%.

Romania pierde mii de medici anual

Peste 2.000 de medici romani pleaca anual din Romania pentru a profesa in spitale din Franta, Anglia sau Olanda, transmite Agerpres. Practic, in momentul de fata in Romania exista un medic la 500 de locuitori, situatia din tara noastra fiind astfel mai grava decat cea din Republica Moldova.

„Stiu, din atestatele pe care le eliberez pentru medicii care pleaca pentru a profesa in alte state din Europa, ca acestia sunt fie medici rezidenti, fie specialisti care au fost calificati aici sau care au facut practica medicala cativa ani in Romania. Asa am ajuns sa avem mai putin de un medic la 500 de locuitori, sub jumatate din media europeana”, a declarat presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), Vasile Astarastoae.

De altfel, cele mai multe dintre cardele medicale care aleg sa plece in strainatate au pana in 36 de ani.

Anglia se afla printre preferintele medicilor care aleg sa profeseze in strainatate.”In Anglia, un medic de familie care in Romania are un salariu de 1.500-1.700 de lei, in Marea Britanie castiga 7000 de lire sterline, la care se adauga si o prima de instalare de 5.000 de lire, volumul de munca fiind la jumatate, iar conditiile excelente”, spune Vasile Astarastoae.

Plecari in masa in 2007

Cei mai multi medici romani au plecat in anul 2007 (3.109). In 2008, numarul plecarilor s-a apropiat de 2.000, iar in 2009, pana acum, numarul certificatelor eliberate a fost de 1.237.

Interesati de acest fenomen s-au aratat si furnizorii de servicii medicale care cred mai degraba ca medicii romani merg in strainatate pentru un schimb de experienta.

„Migratia medicilor a inceput sa semene mai mult cu o maree, acestia pleaca la stagii scurte si se reintoc aici. Observam o scadere a mobilitatii fortei de munca. Ecartul dintre veniturile de acolo si cele de aici s-a diminuat. Exista o patura interesanta de medici romano-francezi care penduleaza: merg acolo pe stagii de sase luni, dar se intoarca”, a declarat pentru Business Standard, director executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), Sergiu Negut.

Sursa: PaginaMedicala.ro

Salvati medicii din Romania !!!

Irina Caramaliu

Am invatat ca atunci cand te deranjeza ceva trebuie sa spui si sa sustii.
Am invatat ca un singur glas da tonul dar mai multe pot castiga un razboi.

Cand eram mica, eram mandra sa spun ca mama mea este medic.Sunt si acum doar ca pe langa mandrie adaugam tristete. Cand eram mica, imi placea sa ascult cum mama mea punea diagnostice si cum consulta fiecare particica din trupul pacientului. Ma uitam cu admiratie si respect iar sentimentele astea cresteau cand vedeam ca omul se vindeca. Mi se parea fantastica puterea omului de a face bine.
Acum, mama mea s-a transformat intr-o „patroana”, ocupata toata ziua cu un malder de hartii, de legi, de softuri care mai de care mai idioate, stresata pana peste puteri si obosita.
Si ma intreb, cum poate un asemenea om sa mai puna un diagnostic corect, cum poate sa mai trateze si sa-si indeplineasca zi de zi juramantul pe care l-a facut la terminarea scolii ?
Si mai ma intreb, cum poate lumea sa judece un astfel de om ? Cum poti sa-i reprosezi unui medic ca iti cere „spaga” cand tu nu stii cu ce se confrunta medicul respectiv ?
Dupa ani intregi de studiu, dupa ani intregi de munca, multi dintre medicii din ziua de astazi nu au cu ce sa isi plateasca datoriile la banci si multi dintre ei ajung fara un ban in buzunar. Cat de cinstit vi se pare in conditiile in care un lautar castiga si 100.000 de euro la o nunta ? Cat de cinstit vi se pare in conditiile in care un fotbalist este platit cu sumele uriase pe care toti le auzim si pe care un medic nici nu le viseaza macar ? Cat de cinstit vi se pare ca un medic sa nu posede nici macar o Dacie pentru a se deplasa?
Mie nu mi se pare deloc cinstit !

M-am hotarat sa fac ceva. Sper din tot sufletul, asa incepatoare cum sunt in arta Relatiilor Publice, sa-mi iasa ceea ce mi-am propus. I-am scris lui Victor Ionescu care este presedinte al Patronatului Medicilor de Familie din Bucuresti si judetul Ilfov si Vicepresedinte al Federatiei Nationale a Patronatelor Medicilor de Familie urmatoarele :

„Numele meu este Irina Caramaliu si sunt „fericita” posesoare a unei mame medic de familie. Nu ma intelegeti gresit ! Sunt foarte fericita ca mama mea este medic si de cand eram copil am admirat-o pentru daruirea de care dadea dovada. Mi-am dorit sa urmez facultatea de medicina dar am renuntat, speriata fiind de tot ce se intampla in sistem in favoarea facultatii de comunicare si relatii publice. Consider nedemn si rusinos tot ce se intampla in sistemul medical si faptul ca mama mea, la fel ca si colegii ei, au ajuns sa fie epuizati si jigniti in ultimul hal de catre (si o sa va rog sa imi scuzati expresia,) niste neica-nimeni care considera ca ei stiu ce si cum este mai bine. Consider in acelasi timp ca populatia nu este la curent cu ceea ce li se intampla medicilor si ma confrunt zi de zi cu replici de genul : ” x medic mi-a cerut y suma pt z serviciu ! ce jigodie este ! „, fara ca de fapt si de drept sa se cunoasca adevaratul motiv pentru care acel medic a ajuns in postura rusinoasa de a cere. Lumea nu este informata, lumea nu stie sau prefera sa inchida ochii. Nu este normal ca un medic dupa atatia ani de studiu si de munca sa nu fie capabil sa isi plateasca creditele sau sa nu aiba ce pune pe masa copiilor si nu este normal ca oamenii sa nu stie cu ce se confrunta zi de zi un medic. Am trait toata viata printre medici iar admiratia mea pentru ei nu se va stinge niciodata.Stiu cu ce se confrunta mama mea zi de zi, mama mea care este unul dintre cei mai buni medici din Ploiesti si care a ajuns intr-un stadiu de oboseala si depresie crunta. Nu este normal, sa aud de la mama mea de 54 de ani ca vrea sa plece in strainatate ca sa lucreze pentru ca in Romania nu se mai poate. Cu siguranta si dumneavoastra stiti foarte bine aceste lucruri si din acest motiv, mi-am permis sa va scriu si sa va propun urmatorul proiect : – Data fiind facultatea pe care o urmez si implicarea mea in anumite proiecte sociale consider de bun augur si o campanie pentru medici.O campanie care sa arate adevarata fata a acestei meserii si bataia de joc la care sunt supusi toti cei care o practica. Stiu ca nu este usor sa faci o asemenea campanie si ca multi vor dori sa o opreasca dar cred cu tarie ca atunci cand vrei ceva, poti face ! Asa cum s-au facut campanii pentru etnia roma, asa cum se fac campanii pentru a salva copacii, asa cum se fac zeci de campanii, sigur se poate face si o campanie pentru redobandirea respectului medicului. In speranta ca nu v-am deranjat prea tare,va multumesc ca ati citit mailul meu.”

Pachetele extra-salariale intra la apa

Sursa http://www.wall-street.ro/

Cea mai drastica scadere a nivelului de beneficii extra-salariale a avut loc in primele luni ale anului in curs, cand companiile treceau pe planul de restrangere a cheltuielilor. O parte din angajati au fost atunci disponibilizati. Pentru cei ramasi, disparitia bonusurilor a venit ca o masura implicita.

In prima parte a anului trecut beneficiile extra-salariale erau in voga si nici un candidat nu ar fi acceptat o negociere salariala fara a stabili clar daca primeste bonusi de masa, tichete cadou sau macar o asigurare medicala. Cu o crestere exploziva, planul de pensii private, tichetele de masa, bonusurile flexibile si abonamentele de intretinere corporala ocupau topul celor mai des acordate bonificatii.

Peste 70% din angajatii din Bucuresti si peste 65% din cei din marile orase aveau parte in 2008 de beneficii extra-salariale din partea angajatorilor, cum ar fi prime de Sarbatori, de concediu sau al 13-lea salariu, conform unui studiu efecuat de Mednet Marketing Research Center si publicatia media Xprimm.

In pofida avantajelor salariale de care dispun, angajatii ar prefera acordarea de pensii private sau de asigurari medicale. La polul opus, asigurarile de viata si accidente si cadourile pentru zile speciale alunecau pe o panta descendenta, cu toate ca un sfert dintre angajatii din Bucuresti si mai mult de o cincime dintre cei din marile orase din tara isi doreau o asigurare privata de sanatate printre beneficiile oferite de angajator, potrivit aceluiasi studiu.

Acum insa, salariatii se pot considera norocosi daca inca primesc tichete cadou sau tichete de masa. Bonusurile de performanta acordate de obicei la sfarsit de an au fost regandite valoric. „Criza s-a manifestat in special asupra nivelului sau existentei bonusului de sfarsit de an 2008 platit in decembrie sau ianuarie.
Desi nu a fost eliminat integral, in multe companii cost reduction program a inclus si analiza mult mai atenta a sumelor acordate”, sustine Loredana Ladunca, manager partner al companiei de recrutare LCL Financial Recruitment.

Ce beneficii raman in carti in 2009?

In prima jumatate a anului 2009 tendinta angajatorilor de a scadea veniturile salariale s-a accentuat. Un segment de companii au adoptat o politica de retentie a personalului cu pretul scaderii veniturilor lunare incasate de acestia, iar angajatii s-au aratat dornici de a-si securiza locul de munca.

Performerii inca beneficiaza de bonusare, insa conditiile de evaluare s-au inasprit. Cu un target greu de atins in recesiune si cu indicatori recalculati ai performantei, angajatii primesc bonusuri numai daca demonstreaza rezultate in timpul prestabilit, considera Cristina Retegan, project & marketing coordinator al companiei de recrutare Psihoselect.

„ Autoturismul, cheltuielile pentru cazare in cazul persoanelor care au un loc de munca mobil si cardurile de sanatate se mentin in topul celor mai raspandite bonusuri extra-salariale in 2009. Este greu de spus cand vor reveni companiile la pachetele de anii trecuti. Totul va depinde de evolutia economica, sustine Retegan.

Un alt beneficiu pe val, tichetele de masa, aduc maxim 150 de RON lunar, pe langa salariul fix. Eficienta financiara si reducerea la jumatate a costurilor platite de angajator, pe de o parte, si gandul ca tichetele pot ajuta la retentia si motivarea unui angajat, pe de alta, mentin tichetele de masa si tichetele cadou pe lista bonificatiilor. Accor Services, al jucator pe piata tichetelor, cu o cota de 35% din piata, are in portofoliu peste 35.000 de companii cu un total de 1,5 milioane de angajati.

Pe langa tichetele cadou si de masa, un beneficiu inca prezent este reprezentat de abonamentele la clinicile medicale private, sustine Sorina Donisa, CFO al grupului de firme APT Resources & Services. “Cu siguranta ca angajatorii sunt mai atenti intrucat bugetele alocate pentru 2009 sunt mai mici decat in trecut si, dupa cum bine stim, beneficiile non-monetare sunt primele afectate. O varianta ar fi acordarea unor pachete de servicii medicale sau de asigurari mai ieftine sau chiar reducerea lor la minimul legal”, afirma ea.

Cine pierde de pe urma neacordarii bonusurilor

Reducerile de personal si diminuarea pachetului de extra-beneficii au lovit direct si afacerile clinicilor medicale private sau ale marilor asiguratori. Cand angajatorul s-a aflat in imposibilitate de plata, asigurarile de viata au trecut in seama angajatului, care a decis continuarea platii ori rascumpararea politei. In acelasi timp, abonamentele la clinicile private si abonamentele la salile de fitness au devenit un lux pentru o parte a personalului.

“Pana in septembrie 2008 a crescut ponderea beneficiilor acordate angajatilor, practic existand numeroase bonusuri acordate angajatilor in vederea fidelizarii si atragerii acestora. Abonamentul medical era inclus practic in toate pachetele angajatilor din corporatii. In 2008 abonamentele au adus 11% din veniturile clinicilor”, potrivit general manager-ului clinicii Sanador, Doris Andronescu.

Reducerea numarului abonamentelor medicale, un beneficiu care castiga teren in 2008, vine pe fondul disponibilizarilor beneficiarilor acestor abonamente in combinatie cu decizia companiilor de a elimina din pachet un astfel de beneficiu. Cu toate acestea, clinicile private nu se tem de o scadere semnificativa a profitului, mizand pe faptul ca abonamentele corporate nu reprezinta decat o mica felie in comparatie cu segmentul de retail – clientii care nu depind de abonamente prin companie.

“Piata este destul de saturata la nivel de abonamente corporate, dar este destul de greu in momentul de fata sa mergem la companii si le spunem sa achizitioneze pachete de servicii mai scumpe”, sustinea la inceputul verii Ciprian Ciobanu, director de vanzari in cadrul MedLife.

In cazul companiilor de asigurari, evaluarea impactului asupra business-urilor este anevoioasa, intrucat asiguratorii nu au furnizat statistici separate pentru persoanele a caror polita este platita de companie.

Aspectul negativ al internetului in relatia medic – pacient

Sursa: Paginamedicala.ro

Accesul din ce in ce mai larg al pacientilor la informatie medicala prin intermediul internetului pe langa o valoare educationala importanta poate deveni o reala problema, conforma portalului spaniol Platforma SINC. Un studiu al cercetatorilor spanioli a analizat avantajele si dezavantajele informatiilor medicale disponibile on-line.

Fenomenul e-patient – care cunoaste o dezvoltare exponentiala – pare foarte util pacientilor in urma analizelor statistice, insa aceasta abordare nu s-a facut niciodata din perspectiva medicilor. Studiul spaniolilor a inclus 660 de medici dintre care jumatate medici de familie si jumatate de alte specialitati. Circa 96% dintre medicii investigati au sesizat interesul pacientilor in timpul consultatiilor in legatura cu informatiile pe care le-au cititi pe internet. Si mai mult, 30 de procente dintre specialisti recomanda pacientilor site-uri web cu materiale educationale cu caracter informativ general (nu litera de lege) referitor la afectiunile lor, mai ales cele cronice.

In legatura cu relatia lor cu pacientii, 31% dintre medici sustin ca internetul complica aceasta relatie si de foarte multe ori le submineaza credibilitatea mai ales cand opinia lor vine in contradictie cu informatiile citite pe internet sau insusite eronat de catre pacient.

Avantajul internet pentru cei care merg la medic este acela ca le da posibilitatea pacientilor sa afle mai multe date generale despre afectiunea de care sufera. Insa numai 20% dintre doctori considera ca acest fapt reprezinta o utilitate reala prin prisma sporiri independentei de pacientilor fata de medic (intr-un sens benefic). Prin urmare, majoritatea medicilor sunt de parere ca internetul nu este de folos independentei pacientilor, uneori bulversand informatiile pe care acestia le au de la medic si ducand la nerespectarea tratamentului indicat de specialist.

Platforma internet e-health cuprinde o plaja foarte intinsa de informatie din domeniul sanatatii de la cercetare, tratamente, gestionarea pacientilor, EMC, teste psihologice, materiale educationale pentru pacienti, inregistrari audio-video cu caracter medical, etc. Prin prisma acestei versatilitati a e-health, problema pe care o ridica studiul actual, a subminarii credibilitatii medicului curant, trebuie luata foarte serios in considerare de dezvoltatorii platofrmei e-health. Altfel, exista riscul ca „efectele secundare” sa fie mai nocive ca „beneficiul terapeutic”, investindu-se inutil resurse materiale si umane.

Firme britanice de recrutare cumpara la gramada medici din Romania, Bulgaria, si Polonia, pe salarii de cinci ori mai mari

Firme britanice de recrutare cumpara la gramada medici din Romania, Bulgaria, si Polonia, pe salarii de cinci ori mai mari
Sistemul national de sanatate din Marea Britanie si-a intensificat eforturile de recrutare a personalului sanitar din statele est-europene, inclusiv Romania, oferindu-le cursuri pentru insusirea procedurilor dar si facilitati de angajare pentru sotiile sau sotii lor, scrie Daily Mail in editia electronica.
Autoritatile din domeniul sanatatii din Letonia se plang ca agentiile de recrutare care lucreaza cu sistemul sanitar britanic au luat-o razna cu ofertele facute, angajand chiar si persoane cu cunostinte minime de limba engleza, avansand oferte de cinci ori mai mari decat salariile pe care le-ar castiga medicii in tara natala, noteaza ziarul britanic.
singura companie britanica, ID-Medical, care recruteaza si in Bulgaria, Romania si Polonia, si are in vedere Estonia si Lituania, a recunoscut ca are in prezent in pregatire 80 de medici letoni in vederea relocarii acestora in spitale din Anglia, in sistemul national de sanatate, pentru ca acestia pot fi platiti mai putin decat medicii britanici.(Zf)

Mergi la medicul de familie

Singura noastra sansa de a avea un sistem de sanatate functional si performant este o finantare corespunzatoare a acestuia.
Ani la rand sistemul sanitar a fost subfinantat, ceea ce a dus in primul rand la o asistenta medicala deficitara, la lipsuri in sistem, ajungand chiar si la lipsa unor elemente banale gen vata si algocalmin, si la o remunerare deficitara a personalului.
Cu toate ca a avut loc o crestere gradata a finantarii sanatatii, ajungandu-se anul trecut la un maxim istoric de 4,5% din PIB, anul acesta s-au alocat doar 3,4%, cu implicatii grave asupra bunei functionari a sistemului.

De aceea dorim sa initiem un proiect de lege prin care sanatatea sa fie finantata cu minim 6% din PIB, indiferent de guvernare.

Pentru aceasta, fie ca esti pacient sau medic, mergi la medicul tau de familie si semneaza pentru sanatatea ta.
Actiunea se incheie la finele lunii august.

Dr. Dorin Gabor

Medic primar – Presedintele Comitetului de initiativa

vicepresedinte SNMF

vicepresedinte AMFMS

AMENDA SAU PUSCARIE ?

Medicii incalca drepturile pacientilor, divulgand starea lor de sanatate politistilor
Sursa: Ziare.com

Desi medicii sunt obligati sa-si denunte pacientii la politie atunci cand constata ca sufera de anumite afectiuni incompatibile cu calitatea de conducator auto, acestia nu se inghesuie insa sa-i „parasca”.

Pentru ca acest lucru ar insemna ca medicii sa incalce Juramantul lui Hipocrat, denuntarile nu au fost prea mari, intre 100 si 220 de cazuri, in ultimii cinci ani, informeaza Q Magazine.

„Medicul de familie, atunci cand constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute in ordinul ministerului sanatatii publice emis conform aliniatului (2), va solicita unitatii de asistenta medicala autorizate examenul de specialitate necesar.

In cazul in care unitatea de asistenta medicala autorizata a stabilit ca persoana este inapta medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea”, este specificat in Ordonanta nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, art. 6, alin. (6).

Drep urmare, politia va suspenda de indata dreptul cetateanului de a mai conduce pe drumurile publice.

Desi la prima vedere acest lucru ar fi util pentru siguranta in trafic, acest lucru, nici macar lege nu ii poate determina pe medici sa isi tradeze pacientii.

Daca medicii nu divulga insa bolnavii posesori de permise auto, iar acestia din urma produc un accident, sunt pasibili de amenda. Aceasta reglementare este discriminatorie, fiindca se face diferenta intre persoanele sanatoase, bolnave sau mai putin bolnave.

Codul penal roman prevede ca „Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost incredintate sau de care a luat stiinta in virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda”.

Blog Malpraxis

Click …AICI

Notificare CNAS

În conformitate cu art. 1088-1092 din codul civil român, FederaŃia NaŃională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) si Societatea NaŃională de Medicina Familiei (SNMF) , formulăm prezenta notificare si vă aducem la cunostinŃă următoarele :
În conformitate cu art. 36 din Contractul-Cadru privind acordarea asistentei medicale primare pentru anul 2009 semnat între furnizorii de servicii medicale din asistenta medicală primară si CJAS, aveati obligatia contractuală să efectuati plata serviciilor prestate de furnizori până la data de 20 ale lunii în curs.

Medicii de familie, titulari ai cabinetelor medicale, aflati în relatii contractuale cu CJAS, v-au facturat pe bază de documente justificative în conformitate cu normele Contractului-Cadru privind acordarea asistenŃei medicale primare pentru anul 2009 serviciile prestate pentru luna iunie 2009.
Valoarea acestor servicii trebuia platită de catre CJAS pâna la data de 20.07.2009.

Întrucât până la data de 27.07.2009 Casele judetene de asigurări de sănătate nu au efectuat plata integrala a unei creante contractuale certe, lichide si exigibile datorată tuturor furnizorilor de servicii medicale în asistenta medicală primara ce îsi
desfăsoara legal si conform contractului activitatea, nu v-ati adus la indeplinire obligatia contractuala convenită de părti si ati încălcat astfel conventia legal perfectată între părti,vă notificam, pe lângă datorarea acestei sume si faptul că această creantă datorată este producătoare de dobânzi, precum si alte daune materiale si morale ce le produceti
cabinetelor medicilor de familie si pe care le vom dovedi în procesul pe care îl vom declansa împotriva Caselor judetene de asigurări de sănătate, cât si a ordonatorilor de credite răspunzători în cadrul persoanei juridice debitoare.

De asemenea, veti suporta si daunele fiscale (dobânzi, majorări, penalitati, pe care cabinetele medicilor de familie sunt obligate să le achite către bugetul de stat din sumele realizate ca venit profesional si pe care nu le pot achita întrucât dumneavoastra nu v-ati adus la îndeplinire obligatia contractuală de plată).

Potrivit art. 1082 din codul civil român, debitorul plătii neefectuate poate fi obligatîn cadrul unui proces la plata de daune interese pentru neexecutarea obligatiei de plată sau pentru întârzierea executării cu toate că nu este de rea credintă. Aceasta cu atât mai mult cucât suntem instiintati că ati virat din partea Casei NaŃionale de Asigurări de Sănătate
sumele cuvenite.
La prezenta notificare solicităm a ni se răspunde în scris în termen de 10 zile, în caz contra vom declansa procedura litigioasă judiciară atât a persoanei juridice cât si a conducerii acesteia.

La implinirea aceluiasi termen, dacă sumele cuvenite nu vor fi virate, ne rezervăm dreptul de a modifica unilateral contractul si de a introduce un articol privind modalitătile de plată pentru serviciile furnizate în asistenta medicală primară prin stabilirea unei plăti
directe pe orice consultatie într-un cuantum pe care vi-l vom aduce la cunostintă si din care să rezulte un venit al furnizorilor de servicii medicale în asistenta medicală primară.

Acest venit le va asigura acestora posibilitatea de functionare (plata salariilor, a utilitătilor, a consumabilelor, etc) precum si un venit net echivalent pentru reprezentantul legal al cabinetului, cu al oricărui alt medic salarizat pe grila bugetară, conform vechimii si gradului său profesional.

SNMF
Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu
FNPMF
Dr. Doina Ileana Mihăilă

Singura şansă de vindecare în spital: doar cu bani de acasă

Singura şansă de vindecare în spital: doar cu bani de acasă

Autor: Mirona Hriţcu (CAPITAL)
Publicat: 27 Iulie 2009

„Mort şi înmormân­tat“ este traducerea aproxi­mativă a unei sintagme ameri­cane, care poate defini însă starea de care se apropie sistemul sanitar românesc. Ieşirea din colaps este căutată de autorităţi în modelele de descentralizare şi coplată.

Ştirile sumbre despre neglijenţa cu care sunt trataţi pacienţii şi experienţele personale ale multor români conturează tabloul actual al sistemului medical. Cu datorii uriaşe acumulate şi bugete consumate în întregime, mai multe spitale din ţară nu mai pot trata pacienţii decât dacă aceştia îşi plătesc din buzunar medicamentele, pe lângă celelalte plăţi „informale“. Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut arăta că o treime din respondenţi au dat şpagă medicilor pentru că li s-a cerut, următoarea categorie profesională învinuită de porniri corupte fiind cea a poliţiştilor, cu doar 6% din răspunsuri.

Cauzele colapsului sunt numeroase, la fel şi victimele sale. Implementarea unor modele verificate în Occident, dar nefuncţionale în România din cauza infrastructurii informatice, investiţiile începute în spitale noi şi aproape niciodată duse la bun sfârşit sau schimbarea constantă a conducerii spitalelor în prima lună de după alegeri sunt doar câteva din simptomele incoerenţei sistemului. Victime cad nu numai pacienţii, ci şi personalul medical sau producătorii şi distribuitorii de medicamente.

200% Cu atât este mai mare numărul de intervenţii chirurgicale pe cap de locuitor efectuate în România faţă de media înregistrată la nivelul statelor membre UE

210 milioane de euro datorează spitalele furnizorilor de medicamente. Restanţe-record au înregistrat clinicile universitare din Târgu-Mureş, Timişoara şi spitalele judeţene din Argeş şi Teleorman

40 milioane de euro este cuantumul datoriilor înregistrate de Spitalul de Urgenţă Judeţean Timişoara. Peste 60% din sumă ar trebui să le revină distribu­itorilor de medicamente

Datorii de sute de milioane de euro, pe care Guvernul refuză să le mai achite, şi directori schimbaţi de la lună la lună. Aproape pe moarte, sistemul medical din România nu are decât puţine căi de salvare.

Câteva zeci de spitale din ţară nu au, în momentul de faţă, pe stoc, nici produsele medicale de bază. Cu alte cuvinte, pentru un pacient lipsit de orice fel de resurse materiale, căruia îi este, deci, imposibil să îşi achiziţioneze medicamentele (sau, în anumite cazuri, chiar şi anestezicul), nu există niciun colac de salavare. „Îi cumpărăm noi, avem întotdeauna o trusă de urgenţă, făcută pe banii noştri, cu câteva cutii din medicamentele strict necesare“, ne asigură A.P., un medic dintr-un spital judeţean, care a preferat să nu-şi dea numele întreg. Dintr-o perspectivă cinică, trebuie menţionat că oricum nu prea au de ales, întrucât orice deces presupune începerea unei anchete asupra medicului care-l avea în grijă, din care rareori aceştia ies nepătaţi. „Este un sistem bazat pe frică – frică să nu fie daţi afară, teama că vor începe împotriva ta vreo anchetă cu nenumărate corpuri de control, aşa că oamenii preferă să plece capul“, spune preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae. Este motivul pentru care, deşi deplâng situaţia Sănătăţii, numărul doctorilor care s-au împotrivit numirii politice a superiorilor lor şi schimbării legislaţiei cu o frecvenţă probabil neegalată în restul domeniilor este neglijabil. „Apar modificări legislative o dată la câteva luni, când ni se schimbă, automat, şi formularele, care oricum sunt extrem de complexe şi pe care nu ai voie să le completezi cumva greşit. Nu mai pot să mă ocup de bolnavi din cauza scriptologiei“, se plânge medicul sus-menţionat.

Între Hipocrate şi falsuri în acte

De ce s-a ajuns aici? Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, îi învinuieşte pe manageri, care ar fi trebuit să respecte prevederile legale în cheltuirea bugetului şi au, prin urmare, obligaţia să găsească soluţii.

„Acum spun că e vina managerilor, pe care tot ei i-au numit, după concursuri la care erau omul şi locul. Dar ce poate face un manager când i se dau bani care îi ajung, în condiţiile cele mai fericite, cam opt luni?“, se întreabă preşedintele Colegiului Medicilor. „Fac presiune sindicatele, plătesc deci personalul, vin furnizorii, le dau şi lor o bucată, vin constructorii, le dau şi lor o bucată, amână restul şi aşa se adună datoriile“, continuă el. Şi predecesorul său în funcţie, Mircea Cinteză, critică actuala politică: „a le spune managerilor că trebuie să se descurce în aceste condiţii imposibile înseamnă doar să delegi responsabilitatea în mod inacceptabil“.

Altă cauză este cercul vicios în care au intrat toate guvernele, din `90 încoace, spune Vasile Astărăstoae: „spitalele primesc fonduri nerealist de mici, pentru că întotdeauna vine rectificarea bugetară şi li se suplimentează sumele. Una e să poţi face prognoze de la începtul anului, şi alta e să iei echipamente şi medicamente pe datorie, în speranţa că mai târziu vine rectificarea“.

Una dintre deciziile controversate ale ultimilor ani, introducerea sistemului DRG (plata în funcţie de complexitatea diagnosticului, practicată în cazul spitalelor de boli acute), este considerată vinovată pentru contextul actual de către o mare parte din personalul medical. „Implementarea DRG s-a făcut în condiţiile în care în majoritatea spitalelor din provincie nu pun la dispoziţia medicilor nici măcar calculatoare. În teorie, un DRG bun înseamnă o sumă mare de bani, însă ca să ajungi aici trebuie să demonstrezi diagnosticul, iar pentru asta îţi trebuie aparatură. Este motivul pentru care spitalele «de acuţi» ies pe pierdere, în timp ce unităţile «de cronici», plătite cu sume fixe pe ziua de spitalizare a bolnavului, reuşesc să supravieţuiască“, spune A.P.

De aici, o încrengătură de consecinţe, niciuna în favoarea bunei funcţionări a sistemului. „Tarifele DRG cuprind toate cheltuielile aferente serviciilor medicale acordate în spital, în structura acestora nefiind evidenţiată distinct contravaloarea procedurilor medicale“, explică directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Celea. Cu alte cuvinte, pentru a face rost de bani de la CNAS, sunt medici care fac fals în acte, prescriind nejustificat proceduri foarte costisitoare, precum RMN sau CT. Sau, aşa cum remarca şi raportul Comisiei prezidenţiale pe sănătate, „din cauza lipsei de monitorizare şi a slabei capacităţi de implementare, prin aplicarea sistemului DRG, spitalele utilizează mecanisme precum creşterea numărului de internări, pentru a-şi mări veniturile şi a-şi putea acoperi costurile fixe“.

Idei capitaliste pentru un sistem comunist

Aşadar, premisele sunt sumbre, răul este făcut, iar soluţiile întârzie să apară. Deşi, spun specialiştii sistemului, ele există. „Acum funcţionăm după un sistem mai degrabă comunist, omul nu concepe să nu-şi rezolve orice problemă la spital, iar, din diverse motive istorice, sistemul ambulator nu funcţionează, aşa că spitalul este nevoit să preia şi procedurile acestuia. Deci rezolvarea ar putea veni din reducerea numărului de servicii oferite“, spune Mircea Cinteză. De pe lista variantelor posibile de ieşire din criză taie desfiinţarea spitalelor-mamut, judeţene sau de urgenţă (cele care acumulează, an de an, cele mai consistente datorii), care ar trebui să aibă condiţii diferite de restul unităţilor. „În spitalele mari, trebuie păstrat un pachet gratuit doar pentru urgenţe. Dar niciun politician nu-şi va asuma acest risc, toţi spun că aşteaptă să ne îmbogăţim şi să ne permitem. Aşteptăm, deci, la nesfârşit.“

Bună este şi introducerea sistemului de coplată, spune fostul ministru. Şi potrivit preşedintelui CNAS, Irinel Popescu, aceasta este benefică, fiind „o manieră de disciplinare a populaţiei şi a presiunii pe care o exercită asupra sistemului, în sensul unor consultaţii care nu sunt întotdeauna justificate şi a numărului de internări, care la noi este cam mare“.

În viziunea lui Vasile Astărăstoae, pentru a evita propagarea la nesfârşit a crizei spitalelor, „soluţia este ca bugetul acordat acestora să fie de la bun început realist şi să fie acceptate planurile multianuale, nu ca acum, când, dacă nu ţi-ai cheltuit banii până la sfârşitul anului, se întorc la bugetul de stat, neacceptându-se reportul pe anul următor“.

La nivelul întregului sistem, salavarea ar putea-o reprezenta descentralizarea. „Ca principiu, peste tot s-a dovedit că acest proces este benefic, pentru că, evident, este mult mai uşor să evaluezi nevoile de la faţa locului decât din Bucureşti“, spune Astărăstoae. Din păcate, dacă nu este foarte bine reglementat, riscurile sunt enorme, din cauza pasării autorităţii în domeniul sanitar unor persoane care nu au nicio legătură cu profesia de medic. „S-a spus că până în septembrie legislaţia va fi gata, iar de la 1 ianuarie, descentralizarea va fi reală. Termenele sunt realizabile, dar îmi e teamă că vor ieşi nişte legi făcute pe genunchi“. Îngroşând, astfel, rândul celor 14 reforme ale sistemului sanitar din ultimii 19 ani.

Managerii au mai fost evaluaţi în anii trecuţi, dar acum au devenit brusc ineficienţi. Aşa cum au venit, cu carnetul de partid, aşa pleacă.(Vasile Astărăstoae, preşedinte Colegiul Medicilor)

210 milioane de euro da­torează spitalele distribuitorilor de medicamente, potrivit preşedinteui ADM, Viorel Vasile. Singura şansă, spune el, este rectificarea bugetară

47 spitale au acumulat datorii la furnizori. În trecut. MS a achitat o parte din restanţele pentru medicamente şi echipamente, nu şi pentru investiţiile în infrastructură.

Condiţii ca la dispensar, evaluare ca la hotel

Până la o decizie radicală de salvare a sistemului, spitalele trebuie să treacă, din 2010, printr-un proces de „acreditare“, primind „note“ pentru calitatea serviciilor din diferite secţii. Pentru a-l duce la bun sfârşit este nevoie de 400 de evaluatori.

În momentul de faţă, statutul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS) prevede ca evaluarea să fie făcută la nivelul întregii unităţi. Cu alte cuvinte, pacientul interesat de calitatea serviciilor la care se poate aştepta de la secţia de cardiologie, de exemplu, a unui anumit spital nu are ca punct de reper decât „nota“ primită de unitate în ansamblu. „Există lucruri pe care, evident, e greu să le iei în calcul de la început, însă mărturisesc acum, după scandalul diverselor acreditări de universităţi, că m-am gândit deja că poate ar fi bine să acredităm şi secţiile din spitale“, spune directorul general al CONAS, Dan Şerban, admiţând că „cel mai probabil vom întâlni situaţii diferite între secţiile fiecărui spital, vor fi ca «două motoare» de care nu suntem siguri că vor merge la aceeaşi turaţie“.

Iar aceasta nu este singura chestiune care trebuie reglată până la lansarea propriu-zisă a sistemului, în ianuarie 2010. Întrucât scopul este, în final, apariţia concurenţei între spitale, există riscul ca unităţile care vor primi o evaluare pozitivă să se supraaglomeze. Posibilitate pe care directorul CONAS nu o exclude, dar speră că va fi doar un impediment temporar, nevoia de a-şi acoperi cheltuielile urmând să-i determine, în final, pe responsabilii spitalelor „slabe“ să se preocupe mai mult de calitatea actului medical: „va fi, în ultimă instanţă, o lege a cererii şi ofertei, interesul fiecărui spital fiind acela de a-i fi solicitate serviciile, pentru a-şi putea plăti personalul“. Apoi, „intervine şi distanţa dintre domiciliul pacientului şi spitalul considerat „extraordinar“, întrucât poate să nu fie rentabil să te duci la spitalul aflat la sute de kilometri pentru ceva ce poate fi rezolvat, până la urmă, cu resursele personalului medical din zonă“.

Practică răspândită în UE

Primul pas în procesul de acreditare este achitarea, de către spital, a unei taxe. Valoarea acesteia nu este încă stabilită. „Vă spun sincer că nu ştiu acum ce valoare va avea. Ştiu că în ţările unde există astfel de sisteme se poate discuta şi de mii de euro pentru perioada de acreditare, care în România este de cinci ani“, spune directorul CONAS, precizând că stabilirea cuantumului revine Ministerului Sănătăţii. Urmează, apoi, descinderea evaluatorilor – promptitudinea şi eficienţa acestora stă, momentan, sub semnul întrebării, întrucât, în funcţie de dimensiunile spitalului, va fi nevoie de echipe de trei până la şapte evaluatori. În prezent, CONAS nu are niciun evaluator, iar recrutarea aparatului necesar – de 400 de oameni, din care 385 cu contract de colaborare – va fi demarată, cel mai probabil, luna viitoare.

Rolul comisiei se opreşte la întocmirea raportului de acreditare şi la transmiterea acestuia către MS. Care, în cazul în care constată rezultate dezastruoase, poate dispune desfiinţarea unităţii. În UE, 15 state au, deja, un sistem similar, primele care au făcut paşi în acest sens fiind Marea Britanie (încă din 1990) şi Polonia (1995).

Va fi, în ultimă instanţă, o lege a cererii şi ofertei, interesul fiecărui spital fiind acela de a-i fi solicitate serviciile, pentru a-şi putea plăti personalul.(Dan Şerban, director general CONAS)

60 mil. euro costă anual menţinerea procesului de acreditare în Regatul Unit

E-reţetele nu eliberează medicamente fără bani

Autor: Sorina Mihail (Capital)
Publicat: 26 Iulie 2009

Reţetele electronice, care vor apărea în farmaciile autohtone peste doi ani, rezolvă doar o mică parte a problemelor sistemului sanitar, ale cărui disfuncţii majore rămân netratate.

Sistemul Naţional de Prescripţie Electronică este poate primul proiect important de informatizare a sistemului naţional de sănătate, despre care se crede că va elimina erorile de medicaţie cauzate de scrierea ilizibilă a reţetelor, dozaj, frecvenţă de administrare şi contraindicaţii.

Specialiştii din piaţa farma, dar şi cei din IT, spun că, dacă va fi realizat şi implementat într-un mod profesionist, sistemul va aduce beneficii reale, dar nu va compensa lipsa banilor din sistem. „Principala problemă va rămâne existenţa fondurilor: procesul de decontare se va simplifica, dar decontarea propriu-zisă depinde de existenţa banilor“, subliniază Cristian Nicolae, managing partner al Softexpert, companie specializată în implementarea de software la companii din sectorul farmaceutic. „Sistemul din România are nevoi mult mai mari şi mai stringente în domeniul resurselor umane, al medicamentelor, materia­le­lor şi echipamentelor me­dicale, ca şi al infrastructurii“, consideră Petru Crăciun, director general la Cegedim.

Printre posibilii parteneri ai Ministerului Să­nătăţii în realizarea acestui proiect ar putea fi nume precum Microsoft sau Cegedim, companie specializată pe piaţa românească în cercetarea pieţei farmaceutice, dar cu un portofoliu impresionant în eHealth la nivel internaţional. Octavian Purcărea, Global Solutions Manager pe sectorul sănătate, spune că Microsoft are circa 5.000 de parteneri în Europa care au implementat soluţii similare în ţări precum Suedia, Australia, Franţa, Olanda, dar şi în SUA. „Soluţia trebuie să fie integrată cu datele clinice ale pacientului, căci numai aşa se poate obţine un beneficiu real calitativ şi financiar”, explică managerul. În prezent, la minister se află în lucru studiul de fezabilitate pentru „fişa electronică a pacientului“, care va conţine istoricul medical al pacienţilor, dar şi studiul de fezabilitate pentru introducerea cardului electronic al pacientului.

Printre beneficiile cele mai importante ale aces­tui program se nu­mără eliminarea erorilor de me­di­caţie, dar şi monitorizarea şi re­ducerea costurilor actului medical.

Un sistem de o asemenea complexitate nu poate fi gestionat dacă nu este standardizat şi dacă nu-şi centralizează infor-maţia în timp real.
Dragoş Dinu, Link Resource

21 mil. euro este bugetul alocat proiectului, din care aproape 17 milioane reprezin­tă finanţare nerambursabi­lă acordată de Ministerul Comunicaţiilor din fonduri europene

Sistemul Naţional de Prescripţie Medicală va avea funcţia de creare şi actualizare a istoricului medicaţiei pacientului. În plus, orice unitate prescriptoare va şti dacă asiguratul se află inclus într-un program naţional de sănătate în cadrul căruia urmează o schemă de tratament

Tichetele de sanatate – in spijinul pacientilor

Noile reglementari modifica pachetul bazal de servicii medicale din sistemul de asigurari, tinand seama de aspecte semnalate de pacienti, a declarat dr. Adina Geana, director general al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB), citeaza AGERPRES.

Printre nemultumirile pacientilor se numara lipsa medicilor de la cabinete atunci cand sunt solicitati, dar si faptul ca medicii nu-si fac vizitele la domiciliu, atunci cand sunt chemati.

„Medicul de familie nu va mai fi platit per capita decat in proportie de 50%, fata de 90% in prezent, urmand sa fie platit pe consultatii efective. Asta inseamna ca medicii vor sta sapte ore la cabinet si consultatiile le vor fi platite pe baza tichetului de sanatate. Medicul de familie va face vizite la domiciliu contra cost. Suma pe care pacientul va
trebui sa o plateasca pentru vizita la domiciliu va fi de 15 lei, iar contravaloarea pana la 80-100 de lei (costul real al vizitei), urmand sa fie platita de casa de asigurari de sanatate. Acelasi lucru este valabil si pentru medicii specialisti”, a spus dr. Adina Geana.

Ea a reliefat ca pana acum, medicii specialisti aveau o norma de 28 de consultatii. In prezent, nu mai exista o limita, medicul specialist acordand toate consultatiile pe care le are si putand face vizite la domiciliul pacientului. O vizita la domiciliu il va costa pe pacient 20 de lei, restul pana la 100-120 de lei fiind suportat de casa de asigurari.

Nu se platesc urgentele

Pe langa faptul ca nu se platesc urgentele, plata tichetelor se va face din fondurile publice ale institutiilor abilitate prin lege pentru categoriile protejate, a mai adaugat presedinta CASMB.

„Avem 4,1 milioane de contribuabili, 4,7 milioane de pensionari si o populatie de 21 milioane de locuitori. CASMB a colectat in luna mai 508.514.000 lei, ceea ce reprezinta colectarea aferenta lunii aprilie”, a spus dr. Adina Geana.

Vor fi scutite de la plata tichetelor de sanatate persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 lei pe luna, copiii cu varsta pana in 18 ani, somerii, persoanele care beneficiaza de gratuitati (revolutionari, persecutati politic, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele, doar pentru servicii aferente graviditatii, si persoanele aflate in Programele Nationale de Sanatate.

Contributia personala a cetatenilor prin tichetele pentru sanatate nu va depasi 600 lei pe an. Potrivit estimarilor, contributia personala prin tichete va fi de aproximativ 350 lei pe an pentru un pacient mediu (calculul estimativ include 2 episoade de spitalizare continua, 2 de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, 1 vizita la domiciliu, 10 analize de laborator, 1 investigatie radiologica, 1 investigatie de inalta performanta), a anuntat ministrul Sanatatii, dr. Ion Bazac pe 1 iulie cand a fost lansat pachetul de servicii.
Sursa: PaginaMedicala.ro

Tichete sanatate(Franta)

Une consultation chez le généraliste payé 30 €: le tarif de convention est à 22 €. 15.40€ – 1 € sont remboursé par la sécurité sociale. Le ticket modérateur est de 6.60€ et il y a 8€ de dépassement d’honoraire.

Mai multe informatii………..Ticket modérateur
Istoric tichete sanatate (Franta)………Aici

E-sanatate pentru Romania

Aura Fratila
Sursa: PaginaMedicala

Actualul proiect de reforma a sectorului sanitar include ca prioritate si informatizarea sistemului de sanatate.
Obiectivele noii reforme vizeaza imbunatatirea managementului si a finantarii sectorului sanitar, permitand un control mai eficient al distributiei resurselor financiare, intarirea posibilitatii de control, eficientizarea sistemului, imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate.
Noua dimensiune a sistemului sanitar constitutie o sursa enorma de economii financiare pentru sistem, acestea contribuind in mod direct la cresterea calitatii serviciilor de sanatate.

E-health-ul sau e-sanatatea cum a fost adoptat de catre specialisti, permite folosirea tehnologiilor informationale si de comunicare in sectorul medical, realizand fisele medicale, prescriptiile in format electronic, facilitand accesul, crescand calitatea actului medical, reducand costurile si eficientizand sistemele de sanatate.

In absenta unor reglementari unitare privind standardele de informatizare, precum si datorita inexistentei unui sistem de acreditari, certificari, avizari pentru furnizori, sistemele informatice s-au realizat si implementat intr-o maniera dezorganizata. Acest lucru a facut ca informatica, in loc sa ajute activitatea medicala, sa genereze mai degraba confuzie, birocratie si nesiguranta. Au aparut paralelisme in culegerea datelor primare, dublarea unor circuite de raportare, incompatibilitati datorita utilizarii unor definitii diferite ale indicatorilor si a unor codificari proprietare etc.

Resursele financiare tot mai reduse din domeniul sanitar influenteaza in mod direct utilizarea eficienta a acestor resurse.

In acest context, compania FinMedia organizeaza luna viitoare la Bucuresti conferinta cu tema „Strategii actualizate pentru informatizarea sanatatii in Romania – Sistemul Informatic Integrat al Sanatatii”.

Scopul conferintei este acela de a stabili bazele unui sistem informatic national coerent, care sa se poata realiza prin adoptarea unei strategii cadru de informatizare in sanatate si prin constituirea unor organisme aferente si adoptarea unor reglementari, asemanator sistemului electronic national de plati din sectorul finante-banci, care opereaza in mod unitar, centralizat si accesibil toate tranzactiile financiare din sistem, la fel trebuie sa existe si in sanatate un sistem informatic in care sa se regaseasca „contul de sanatate” al fiecarui cetatean.

Invitatii speciali ai acestui eveniment sunt: Ion Bazac, ministrul Sanatatii, Prof. Dr. Irinel Popescu, presedinte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Virgil Paunescu, consilier de Stat, Administratia Prezidentiala, Victor Olsavsky, reprezentant in Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Robert Taylor, manager Health Advisory, IFC World Bank, dr. Vasile Astarastoae, presedinte, Colegiul Medicilor din Romania, dr. Radu Dop, vicepresedinte, Asociatia Medicilor din Romania, precum si alti specialisti in domeniu.

Tematica conferintei va include subiecte de interes major pentru sistemul informatizat sanitar:
– prioritatile nationale privind reforma in e-health
– dosarul medical ( EHR, patient summaries) – dosarul electronic al pacientului
– identitatea electronica (eID, eCards)
– servicii ePrescription
– realizarea sistemul central de date de sanatate
– accesul la date, securitatea datelor, asigurarea mobilitatii
– sistemul integrat de monitorizare a asistentei medicale (SIMAM)

La acestea se adauga teme ce au ca scop furnizarea de informatii privind elaborarea sistemului de evidenta primara prin implementarea la nivelul tuturor centrelor medicale a unei metodologii comune pentru culegerea, inregistrarea, centralizarea, si perfectionarea datelor, elaborarea indicatorilor de evaluare a calitatii actului medical de specialitate si a eficientei activitatii, efectuarea de materiale si studii in probleme de statistica medicala, planificare, economie sanitara, statistica matematica, date privind efectuarea de cercetari operationale cu privire la optimizarea tratamentului medical, utilizarii la randament maxim a serviciilor si cabinetelor de consultatie, diagnostic si tratament, aprovizionarii cu medicamente si materiale sanitare, circuitului bolnavilor in spital si centrele medicale.

Toate acestea au ca scop implementarea unui instrument informatic modern de urmarire si evidentiere a costurilor, pe pacient, pe medic de specialitate, pe centru medical, de previzionare a necesarului de fonduri, de fundamentare, realizare si executie a bugetului pe subdiviziunile clasificatiei bugetare la nivelul fiecarui cordonator sau administrator desemnat de credite.

Compania Finmedia doreste pe aceast cale sa realizeze o informare cat mai buna asupra unor probleme de interes general, precum si de a identifica noi oportunitati, care sa contribuie la dezvoltarea sectorului sanitar.

Consultatia telefonica (SUA)

Detalii protocoale consultatie telefonica le gasiti ,facand click ..AICI
Protocoalele stau la baza unui soft utilizat in call center.

Taxare firme de asigurare

Comunicat CMR

TAXĂ De la 1 septembrie. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul(Gandul)

Ministrul Ferrari îşi trage şi el tichete de sănătate. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul
de Mădălina CHIŢU | 20 IUNIE 2009

Din septembrie populaţia va şti exact, când va intra într-un spital, ce acte medicale va primi gratuit pentru boala de care suferă

Ministrul Ferrari îşi trage şi el tichete de sănătate. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac a declarat într-o emisiune TV că renunţă la ideea sistemului de coplată, acesta va introduce tichete pentru sănătate. Astfel, românul va trebui să plătească actele medicale care nu intră în pachetul general de servicii medicale. „Vom face un pachet general de servicii medicale, în nici un caz unul minim, aşa cum s-a vehiculat, pentru că nicăieri în Europa nu există un pachet minim de sercivii medicale. Un exemplu de servicii care va fi plătit de la 1 septembrie este vizita medicului de familie acasă la pacient în afara programului”, a explicat Ion Bazac. În acelaşi timp, demnitarul a spus că din septembrie populaţia va şti exact, când va intra într-un spital, ce acte medicale va primi gratuit pentru boala de care suferă. „Toate aceste servicii medicale vor fi afişate”, a completat ministrul. Ion Bazac a ţinut să precizeze că spitalizarea nu va fi plătită, deoarece şi acesta intră în pachetul general de servicii. „Există şi o amunită categorie de persoane care nu vor plăti nimic”, a declarat ministrul Sănătăţii. Astfel, persoanele defavorizate, printre care se numără şomerii, persoanele care au medicamente compensate cu 90 la sută sau cele care primesc un ajutor minim de salarizare nu vor trebui să scoată nici un ban în plus pentru servicii medicale.

Pensionarii se tem că nu vor putea beneficia de servicii medicale

Preşedintele Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice (CNPV) , Miron Nicolescu a declarat pentru ziarul Gândul că pensionarii sunt total depusolaţi de tot ceea ce înseamnă coplata. „Adevărata problemă a pensionarilor este dacă tot nu ne dă, măcar să nu ne pună să plătim. Foarte mulţi dintre noi avem pensii de 400 – 500 de lei, nu vom avea cu ce să plătim anumite servicii”, ne-a mărturisit Miron Nicolescu. Acesta a spus că intenţia ministrului Sănătăţii a produs panică în rândul pensionarilor. „Vrem să ni se explice exact de către ministru ce anume vom plăti şi cu cât. Am dori ca ministru să ţină cont şi de animite recomandări ale noastre precum persoanele cu pensii mici să nu plătească, pentru că nu vor avea de unde”, a completat preşedintele CNPV.

Dezbatere publică de la 1 iulie

La 1 iulie, Ministerul Sănătăţii va face publice toate detaliile privind tichetele pentru sănătate. Prin introducerea acestor tichete de sănătate, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înlăturarea şpăgii date de pacienţi medicilor. Pachetul de servicii generale va fi implementat de la 1 septembrie, după ce în timpul verii se va face o campanie de informare.

O asistentă medicală cu studii medii va cîştiga mai mult decît un medic stagiar

Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)

O asistentă medicală cu studii medii va cîştiga mai mult decît un medic stagiar, salariul de încadrare al acestora fiind de 1.740 lei, echivalentul a 2,9 salarii minime brute, respectiv 1.290 lei, potrivit grilei de salarizare convenite de Ministerul Sănătăţii (MS) cu Ministerul Muncii. Un medic primar va cîştiga între 4.950 lei şi 5.400 lei, în funcţie de vechime, avînd coeficienţi în grila unică de salarizare cuprinşi între 8,25 şi 9, iar un medic specialist între 3.600 lei şi 4.050 lei, cu coeficienţi în grilă cuprinşi între 6 şi 6,75 salarii minime brute pe economie, de 600 lei. Salariul de încadrare al unui medic rezident anul I va fi de 2.010 lei, al unui medic rezident anul II de 2.400 lei, al unui medic rezident anul III de 2.550, al unui medic rezident anul IV-V va fi de 2.880 lei, iar al unui medic rezident anul VI-VII de 3.090 lei, potrivit grilei de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar. Un medic ar putea cîştiga în funcţie de vechime între 2.250 lei şi 2.700 lei, un farmacist între 2.550 lei şi 3.000 lei, iar un dentist între 1.650 lei şi 2.100 lei. O asistentă medicală cu studii superioare şi o asistenta medicală cu şcoală postliceală ar putea cîştiga doar din salariu, fără sporuri, între 2.100 lei şi 2.550 lei, în timp ce salariul de bază al unei asistente medicale cu studii medii s-ar putea situa între 1.740 lei şi 2.190 lei, în funcţie de vechime. Cele mai mici salarii în sistemul sanitar ar urma să fie încasate de şoferii de autosanitare III, ce au un salariu de încadrare de 720 lei, respectiv 1,2 salarii minime pe economie de 600 lei, în timp ce un brancardier, o spălătoreasă şi o îngrijitoare ar putea cîştiga în funcţie de vechime între 810 lei şi 1.260 lei. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au convenit cu Ministerul Muncii să introducă în salariul de bază al angajaţilor din sistemul medical sporul de vechime, prima de stabilitate, sporul de prevenţie şi salariul de merit.

Tichetele pentru sănătate înlocuiesc coplata serviciilor medicale

Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)

Ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac: „Vom folosi modelul francez, şi anume tichetul pentru sănătate, care este modalitatea prin care se va realiza coplata. Tichetul pentru sănătate reprezintă serviciile medicale pe care pacienţii le vor plăti în sistemul de sănătate, în afara pachetului general de servicii.”

Termenul de coplată a serviciilor medicale va fi înlocuit de tichetele pentru sănătate, asemenea modelului francez, a declarat, ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac. „Termenul de coplată este impropriu. Vom folosi modelul francez, şi anume tichetul pentru sănătate, care este modalitatea prin care se va realiza coplata. Tichetul pentru sănătate reprezintă serviciile medicale pe care pacienţii le vor plăti în sistemul de sănătate, în afara pachetului general de servicii”, a precizat dr. Ion Bazac. Ministrul Sănătăţii a mai spus că, în prezent, poartă discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale, despre introducerea pachetului de servicii, ca urmarea a condiţiilor impuse de acordul pentru împrumut al României. Începînd din această toamnă, se vor introduce mecanismul de coplată a serviciilor medicale şi pachetul minim de servicii, iar la 1 iulie, Ministerul Sănătăţii (MS) va face publice toate detaliile privind tichetele pentru sănătate. Prin introducerea acestor tichete, MS urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor. Pachetul de servicii va fi implementat de la 1 septembrie, iar în timpul verii urmează să fie făcută o campanie de informare. De asemenea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prof. univ. dr. Irinel Popescu, a declarat, pe 23 mai, că procedura va deveni operaţională la 1 septembrie. “Un grup de experţi ai Băncii Mondiale, împreună cu experţi de la noi, lucrează la introducerea, după 1 iulie, a unui sistem de coplată. Ministrul Sănătăţii s-a angajat ca pînă la 1 iulie să definească condiţiile în care aceasta să fie introdusă, iar de la 1 septembrie să devină operaţională”, a declarat prof. univ. dr. Irinel Popescu. El a adăugat că sistemul de coplată este necesar din două motive: aduce bani la buget şi îi determină pe oameni să meargă mai puţin la medic. “Acolo unde funcţionează sistemele de coplată, ele sînt, în primul rînd, o manieră de disciplinare a populaţiei şi a presiunii pe care o exercită asupra sistemului, în sensul unor consultaţii care nu sînt întotdeauna justificate. Şi atunci minimul de coplată îi readuce pe oameni la nişte condiţii rezonabile, a numărului de internări care la noi este puţin cam mare. Coplata scade cazurile nejustificate şi reţetele în plus şi internările. Viziunea este că nu plecăm de la un pachet bazal peste care vine încă o coplată, ci apare în anumite sectoare ale asistenţei medicale care are dublu scop: de finanţare şi scădere a presiunii nu întotdeauna justificată pe sistem”, a afirmat, la acea dată, şeful CNAS.

Initiativa legislativa 2009

Cetatean român,

Întotdeauna medicul de familie ti-a fost aproape, si întotdeauna ai

avut încredere în el!

Noi, medicii de familie, Îti multumim pentru asta si încercam sa-ti

fim de folos!

Îti cunoastem nevoile si durerile, îti suntem aproape în suferinta ta!

Te simti incapabil sa lupti cu sistemul, te simti înselat în fiecare an

când ti se promite ca vor fi mai multi bani pentru sanatatea ta? Simti ca

viata copilului tau ar putea fi pusa oricând în pericol? Nu îti ajung

niciodata banii din buzunar pentru medicamentele tale, pentru analize,

te-ai saturat sa auzi mereu ca „fondul s-a terminat”? Îti este frica sa te

internezi în spital, si amâni mereu momentul, pentru ca spitalul arata ca

un ghetou? Ai fost obligat sa-ti platesti medicamentele în timpul

spitalizarii, pentru ca nu au mai ajuns banii pentru a le primi gratuit?

Ai fost tratat în strainatate si ai vrea sa fii la fel de bine tratat si în tara

ta?

Este momentul sa preiei initiativa!

Daca pâna acum ai lasat conducatorii alesi sa îti hotarasca starea de

sanatate, s-au gasit mereu motive ca felia sanatatii sa fie tot mai mica

pentru asta, caci cererile sunt multe…

Este momentul sa demonstrezi ca VREI si ca POTI sa fii ascultat,

pentru ca, de fapt, TU esti cel ce decizi ce se întâmpla cu banii tai!

Este momentul ca pentru sanatatea ta TU sa decizi cât vrei sa investesti!

Mergi la medicul tau de familie

si semneaza pentru sanatatea ta !

Mai multe informatii despre aceasta initiativa ….click ….AICI !

Medicii de familie contesta asigurarea permanentei

Sursa: Paginamedicala.ro

Medicii de familie vor cere Ministerului Sanatatii anularea ordonantei de urgenta adoptata saptamana trecuta de Camera Deputatilor, a declarat dr. Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale a Medicilor de Familie, citata de NewsIn.

Actul normativ obliga medicii sa asigure asistenta medicala primara in centrele de permanenta.

„Suntem de acord sa oferim asistenta medicala in centrele de permanenta, insa, asa cum a fost intelegerea cu ministrul Sanatatii, Ion Bazac, aceste centre trebuie infiintare in mediul rural, acolo unde este nevoie de asa ceva. in plus, serviciile pe care le prestam in cadrul acestor centre ar trebui platite. Ori, in aceasta ordonanta, nu se specifica nimic despre plata medicilor sau a utilitatilor”, a explicat dr. Tanasescu.

Pe de alta parte, mai multe centre de permanenta au fost inchise, in 2008, pentru ca medicii care asigurau asistenta medicala in aceste unitati nu si-au primit banii pentru munca suplimentara.

„In discutiile pe care le-am avut cu ministrul Bazac, a ramas ca vom negocia unde anume se vor infiinta centrele de permanenta, cum vor fi platiti medicii si in ce conditii vor lucra. Peste 90% din medicii de familie sunt femei, ceea ce inseamna ca trebuie asigurata o paza, mai ales pe timp de noapte. in plus, apa, curentul, materialele sanitare, ar trebui platite de catre primarie. Pana acum, medicii de familie plateau din banii lor toate utilitatile”, a mai spus dr. Tanasescu.

Asistenta medicala si pentru neasigurati

Medicii de familie vor fi nevoiti sa acorde asistenta medicala si persoanelor neasigurate.

„Noi avem contract cu casa de asigurari si de acolo ni se furnizeaza banii pentru asistenta medicala acordata persoanelor asigurate. Ministerul Sanatatii nu a specificat, in ordonanta de urgenta pe care a inaintat-o guvernului fara sa ne consulte, de unde vor fi platite consultatiile neasiguratilor”, a precizat Rodica Tanasescu.

Camera Deputatilor a aprobat, pe 10 iunie, un Proiect de lege de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Emil Boc nr.32/2009 care prevede modificarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare la centrele de permanenta, in afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic intre ore 15:00-20:00 in intervalul luni-vineri si intre orele 8:00-20:00 in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale, precum si in zilele declarate libere de catre Guvernul Romaniei.

Medicii se confrunta cu lipsa grijei pacientilor fata de propria sanatate

Sursa: Paginamedicala.ro

Presedintele Asociatiei Medicale Romane, acad. prof. dr. Constantin Ionescu Targoviste, a evidentiat importanta preventiei cancerului, intrucat tratarea, ameliorarea si salvarea sunt mai greu de realizat, mai ales cand cazurile sunt grave, potrivit Agerpres.

O alta problema a sistemului este si numarul insuficient de specialisti – 250 de medici – de aceea ar trebui sa se mareasca numarul locurilor la rezidentiat, cu atat mai mult cu cat tot mai multi medici pleaca din tara, a spus prof. dr. Targoviste. Specialistul a explicat ca acest lucru este valabil si pentru medicii anatomopatologi, care joaca un rol important in diagnosticarea bolii.

„Sunt state in care daca populatia nu se prezinta la control din sase in sase luni, pierde asigurarea de sanatate”, a mentionat conf. dr. Daniel Popescu, directorul coordonator al Directiei de Sanatate Publica. El a mai adaugat ca medicii se lupta cu o mentalitate greu de schimbat – lipsa preventiei, a grijei fata de propria sanatate, a prezentarii la medic pentru consultul obisnuit.

Dr. Targoviste a subliniat importanta relatiei dintre greutatea corpului si incidenta cancerului si rolul jucat de alimentatie. Zilnic, omul introduce in organism mii de substante chimice, cele mai multe cu rol protector, dar si altele, care fac rau, a spus prof. dr. Ionescu Targoviste, atragand atentia asupra rolului benefic pe care il are alimentatia mediteraneeana, bogata in fructe, legume, peste.

„Un rol important il joaca si procesarea alimentelor care astazi, din pacate, nu este totdeauna foarte sanatoasa. Industria foloseote aditivi alimentari, coloranti, conservanti, indulcitori, arome, stabilizatori, substante modificate genetic”, a explicat prof. dr. Ionescu Targoviste.

El a amintit ca si inainte se utilizau substante chimice in alimentatie, dar in concentratii mult mai mici. In plus, cumparatorii nu prea stiu ce contin pachetele cu alimente. Prelucrarea termica prelungita a alimentelor nu este nici ea indicata, intrucât duce la producerea unor compusi chimici care provoaca modificari celulare. Lipidele se asociaza mai frecvent cu unele forme de cancer digestive sau extradigestive, a spus specialistul.

In Romania, in 2008 erau inregistrate 355.000 de persoane care sufera de cancer, anual adaugandu-se alte 2.000 de cazuri noi.

Conferinta Nationala de Oncologie, care se desfasoara marti si miercuri, abordeaza teme precum screeningul in cancerul de san si de col uterin, terapii noi, metode de finantare, solutii pentru un act medical de calitate, preventia, diagnosticul precoce si tratamentul tintit in oncologie si extinderea accesului la ingrijiri paleative.

Analize la medicul de familie

MITURI : Medicul de familie poate recomanda orice fel de analiza !

Fals !
Medicul de familie are doar un pachet (palier) de prescriere de analize medicale si explorari paraclinice !
Restul analize se pot efectua prin celelate paliere (ambulator , spital)

Pachetul de analize si explorari functionale pe care le poate prescrie medicul de familie in sistemul de asigurari sociale le gasiti
accesand acest…. link

Medicii de familie contesta asigurarea permanentei

Sursa: PaginaMedicala.ro

Medicii de familie vor cere Ministerului Sanatatii anularea ordonantei de urgenta adoptata saptamana trecuta de Camera Deputatilor, a declarat dr. Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale a Medicilor de Familie, citata de NewsIn.

Actul normativ obliga medicii sa asigure asistenta medicala primara in centrele de permanenta.

„Suntem de acord sa oferim asistenta medicala in centrele de permanenta, insa, asa cum a fost intelegerea cu ministrul Sanatatii, Ion Bazac, aceste centre trebuie infiintare in mediul rural, acolo unde este nevoie de asa ceva. in plus, serviciile pe care le prestam in cadrul acestor centre ar trebui platite. Ori, in aceasta ordonanta, nu se specifica nimic despre plata medicilor sau a utilitatilor”, a explicat dr. Tanasescu.

Pe de alta parte, mai multe centre de permanenta au fost inchise, in 2008, pentru ca medicii care asigurau asistenta medicala in aceste unitati nu si-au primit banii pentru munca suplimentara.

„In discutiile pe care le-am avut cu ministrul Bazac, a ramas ca vom negocia unde anume se vor infiinta centrele de permanenta, cum vor fi platiti medicii si in ce conditii vor lucra. Peste 90% din medicii de familie sunt femei, ceea ce inseamna ca trebuie asigurata o paza, mai ales pe timp de noapte. in plus, apa, curentul, materialele sanitare, ar trebui platite de catre primarie. Pana acum, medicii de familie plateau din banii lor toate utilitatile”, a mai spus dr. Tanasescu.

Asistenta medicala si pentru neasigurati

Medicii de familie vor fi nevoiti sa acorde asistenta medicala si persoanelor neasigurate.

„Noi avem contract cu casa de asigurari si de acolo ni se furnizeaza banii pentru asistenta medicala acordata persoanelor asigurate. Ministerul Sanatatii nu a specificat, in ordonanta de urgenta pe care a inaintat-o guvernului fara sa ne consulte, de unde vor fi platite consultatiile neasiguratilor”, a precizat Rodica Tanasescu.

Camera Deputatilor a aprobat, pe 10 iunie, un Proiect de lege de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Emil Boc nr.32/2009 care prevede modificarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare la centrele de permanenta, in afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic intre ore 15:00-20:00 in intervalul luni-vineri si intre orele 8:00-20:00 in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale, precum si in zilele declarate libere de catre Guvernul Romaniei.

Legea căinţei (Analiză şi motivaţie)

Legea căinţei
(Analiză şi motivaţie)

Dr. Sever Cristian Oana

“A greşi e omeneşte, a ierta e dumnezeieşte”

Presiunea publică crescândă asupra corpului medical redeschide vechea problemă a responsabilităţii medicale în contextul relaţiei medic – pacient.
În antichitatea clasică, medicul lucra pe lîngă temple. Pacientul, pedepsit de zei cu o suferinţă pentru păcate reale sau imaginare, trebuia mai întâi să obţină iertarea acestor păcate. Mijlocitorul acestei iertări era preotul templului, iar ofranda sau sacrificiul ritual erau preţul plătit. Odată acest ritual îndeplinit păcătosul era pasat medicului şi devenea pacient. Abordarea medicului era practică şi raţională în contextul cunoştinţelor medicale ale epocii. Vindecare era destul de scumpă – imaginaţi-vă cît costa praful de corn de rinocer sau veninul de salamandră, ca să nu mai vorbim de opiu care nu a fost prea ieftin niciodată. Beneficiul net al medicului era în cel mai bun caz modest, dacă nu de-a dreptul simbolic. În caz de eşec terapeutic însă responsabilitatea era fie a preotului care nu mijlocise bine tranzacţia cu zeul, fie a pacientului însuşi care păcătuise şi nu reuşise să impresioneze zeul.
Îndelunga practicare a medicinei pe lângă temple a lăsat urme de neşters în comportamentul corpului medical. Până în zilele noastre accesul la medic implică executarea unor ritualuri:
– umilinţa pacientului care trebuie să-şi afirme neajutorarea;
– etalarea suferinţei într-un mod standardizat sub formă de simptome;
– programarea la consultaţie sau înscrierea pe o listă de aşteptare;
– îmblânzirea spiritelor care îl înconjoară pe doctor ( asistente, infirmiere, secretare, portari);
– pacientul trebuie să-şi sacrifice părţi din corpul său ca să câştige atenţia medicului: sânge, urină, ţesuturi pentru analize;
– doctorul este îmbrăcat într-o uniformă simbolică, întronat în spatele unui birou şi tăcut ca un sfinx;
– pacientul, din contră, stă gol pe un scaun sau o canapea, şi asta numai pentru că s-a pierdut bunul obicei al îngenunchierii, corpul şi spiritul lui fiind accesibile doctorului;
– mormăielile doctorului, ca şi prezicerile Pythiei la oracolul din Delphi, sunt ambigue şi, de obicei, într-o limbă inaccesibilă pacientului.
Acest model de consultaţie, tradiţional şi comod pentru doctor, este practicat pe scară largă şi astăzi. Tot mai contestat de beneficiarii actului medical, acest model suferă o modificare lentă. Spre onoarea profesiunii noastre, valul schimbării este condus chiar de medici, care au renunţat la piedestal şi se îndepărtează de stereotipul autocratic. Accentul se deplasează de pe doctor pe pacient şi de pe sarcină pe comportament. Abordarea medicală fiind o abordare raţională, pacienţii doresc să ştie mai mult şi să se implice mai mult în deciziile ce le privesc starea de sănătate. În consecinţă a apărut conceptul de „împuternicire a pacientului”, căruia i se oferă informaţiile relevante, urmând ca el să decidă singur. Ce ne facem însă în cazul manoperelor şi tehnicilor de intervenţie care constituie grosul practicii medicale? Aici nu există decât o singură soluţie, clădirea unei relaţii de încredere între medic şi pacient. Această încredere se bazează pe personalitatea medicului, dar mai ales pe competenţa sa atestată de alţi pacienţi şi de corpul profesional care l-a format şi acreditat. Şi totuşi ce se întâmplă cu acest tablou complex şi armonios în caz de eroare medicală?
Încrederea dispare, pacientul nu-şi mai aminteşte că a fost „împuternicit”, iar medicul nu mai are în spate nici preotul, nici zeul. Profesiunea medicală a luat o mulţime de măsuri pentru a reduce erorile medicale: ghiduri de bună practică, protocoale de intervenţie, protocoale de prescriere a medicamentelor, comisii de consultanţă şi avizare interdisciplinare, baze de date electronice, etc. A rămas în mare măsură neanalizat factorul uman, cel care transformă într-un coşmar viaţa medicului ce a comis eroarea şi a victimei sale.
O recentă anchetă condusă de doi profesori de medicină de la Harvard a iluminat aspecte nebănuite ale problemei. În primul rând, se ştia că medicii au un puternic sentiment de vină pentru eroarea comisă, dar nu se bănuia că şi pacienţii sau rudele lor au acelaşi sentiment. De nenumărate ori rudele îşi reproşează că nu au fost alături de pacient când i s-a făcut transfuzie cu o grupă greşită de sânge sau când i s-a pus în perfuzie un medicament la care ştiau că e alergic. Oboseala şi comoditatea fac ca mulţi practicieni să aplice orbeşte protocoalele fără să ţină seama de particularităţile pacientului. Medicina este o ştiinţă cu legi generale, dar este o practică a particularului, a cazului unic şi în esenţă irepetabil.
În al doilea rând, s-a descoperit că pacienţii şi rudele lor se tem că dacă protestează sau doar întreabă, vor suferi represalii din partea personalului medical. Se întâmplă relativ frecvent ca pacientul şi rudele sale care se interesează mai insistent de actul medical să fie etichetaţi drept „revendicativi” şi să fie ostracizaţi de întregul personal medical al secţiei. Izolarea victimei şi a familiei constitue cel mai rău lucru care li se poate întâmpla în situaţia dată. Disperarea îi poate înpinge la acte iraţionale şi la escaladarea conflictului până la punctul de la care nu mai există cale de împăcare.
În al treilea râmd, medicii se ascund de pacienţii pe care i-au vătămat exact atunci când aceştia au mai mare nevoie de ei. Clinicienii care se simt vinovaţi de comiterea unei erori medicale au un puternic sentiment de teamă privind pierderea reputaţiei, a locului de muncă, a dreptului de liberă practică şi nu în ultimul rând de represaliile pacientului sau ale familiei acestuia. Deşi toată lumea recunoaşte imperativul etic al dezvăluirii şi analizării erorilor medicale – în definitiv cel mai bine înveţi din greşeli – lucrurile se mişcă greu deoarece teama este mare. Prima întrebare pe care şi-o pune un medic care a greşit este: comisia de anchetă vrea să demonteze mecanismul erorii pentru a o putea evita pe viitor, sau vrea să mă „radă” şi să mă dea ca exemplu negativ? Juriştii şi administratorii spitalului nu fac decât să pună sare pe rană când îi sfătuiesc pe medici să evite contactul cu pacientul sau familia acestuia, iar dacă o fac să folosească termeni neutri şi o viziune pozitivă, adică limba de lemn medicală. Acestă atitudine nu face decât să accentueze frustrarea victimei şi senzaţia că doctorii „se spală pe mâini” de caz. „Îmi pare sincer rău” sau „regret profund” probabil nu vor vindeca victima dar în mod sigur îi vor alina sufletul. Explicarea erorii şi acţiunile întreprinse pentru a o îndrepta dovedesc buna credinţă a medicului, responsabilitatea şi faptul că îi pasă. În 30 de state federale americane s-au adoptat legi „I am sorry” care stipulează în esenţă că scuzele şi explicaţiile medicului acordate victimei sau familiei nu sunt acceptate în instanţă ca dovezi ale responsabilităţii medicului. Până când nu vom avea şi noi astfel de legi, medicii sunt lăsaţi pradă fricii, disperării, remuşcărilor, manipulării de către autorităţi, presă sau politicieni corupţi. Cred că este o datorie de onoare a Colegiului Medicilor faţă de membrii săi să promoveze o astfel de lege şi în Romania. Aceasta nu înseamnă că Colegiul va acoperi incompetenţa şi iresponsabilitatea, ci va alina suferinţele victimelor şi va transforma analiza erorii într-un proces raţional şi transparent. Scopul Colegiului nu este în primul rând să pedepsească, ci în primul rând să găsească soluţii pentru ameliorarea practicii medicale şi sporirea încrederii între medic şi pacient. În acest fel, pacienţii, familiile şi clinicienii se vor apropia, se vor înţelege unii pe alţii şi vor face primii paşi spre iertare.
A greşi e omeneşte, a ierta este dumnezeieşte!

CNAS a obtinut de la Finante doar jumatate din suma solicitata !!!!

Prof. dr. Irinel Popescu, presedintele Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, a declarat ca a obtinut de la Ministerul Finantelor doar 213 miliarde lei din cele 460 de miliarde solicitate pentru suplimentarea bugetului Casei.
El a precizat ca, in ultima vreme, au fost facute demersuri repetate la Ministerul Finantelor pentru a obtine o suplimentare de fonduri, printre argumentele prezentate fiind, dupa cum a spus presedintele CNAS, colecta buna pentru asigurari de sanatate, insuficienta fondurilor si in acest sens riscul ca spitalele sa ajunga in situatii limita.

Irinel Popescu a sustinut ca aceste fonduri vor ajunge, deocamdata, pentru deschiderea de credite ce urmeaza sa fie contractate, pentru plata salariilor, a serviciului de ambulanta si a spitalelor de urgenta. El si-a manifestat speranta ca va obtine completarea suplimentarii, indiferent de situatie, pentru ca altfel spitalele nu vor putea sa functioneze. Presedintele CNAS a opinat ca sanatatea bolnavilor nu trebuie afectata, motiv pentru care a cerut companiilor si firmelor furnizoare sa fie intelegatoare si sa furnizeze in continuare medicamente si materiale sanitare.

Pe de alta parte, prof.dr. Irinel Popescu s-a aratat ingrijorat de ce se va intampla in viitor, avand in vedere cresterea somajului si scaderea colectei pentru asigurari de sanatate.

Relax

Click-ul schimba culoarea .
Click…AICI

Buletin zilnic de stiri medicale in format video

S-a lansat sectiunea de stiri in format video. Este vorba de un buletin de stiri, realizat zilnic de echipa paginamedicala.ro si care cuprinde pe scurt cele mai importante stiri din ziua respectiva. In coloana dreapta ,aveti un link

Felicitari !

Lege pentru evaluarea starii de sanatate

Lege pentru evaluarea starii de sanatate
3 Iunie 2009 11:37
Parlamentarii PNL din Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor lucreaza la un proiect de lege pentru instituirea unei evaluari periodice a starii de sanatate a populatiei. Proiectul va prevedea si sanctiuni pentru cei care nu se prezinta la medic, a anuntat Eugen Nicolaescu, viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, citat de AGERPRES.

„Va fac o declaratie in premiera. Lucrez cu mai multi colegi liberali din Comisia de Sanatate si intentionam sa facem un proiect de lege prin care sa institutionalizam prin lege acest program de evaluare a starii de sanatate a populatiei. Vor fi si o serie de sanctiuni pentru cetatenii care nu merg la medic. Dupa ce vom finaliza proiectul de lege vom face o dezbatere publica in toate judetele tarii, va fi dezbatut public cateva luni si dupa ce vom avea forma finala vom merge cu semnaturile oamenilor in Parlament”, a precizat Nicolaescu.

Fostul ministru al Sanatatii sustine ca este foarte importanta preventia. De altfel, demnitarul spera ca, in ciuda criticilor, programul de evaluare a sanatatii va fi reluat.

„Noi am facut preventie, am facut ca fiecare om sa ajunga la medic. Si au ajuns peste 10 milioane de oameni la medic. Acesta este castigul real al programului […] Am speranta ca acest program va fi reluat. Sunt tari care au facut asemenea programe de preventie 30 de ani si au eradicat anumite boli”, a afirmat Nicolaescu.
Sursa: PaginaMedicala.ro

DAILY BUSINESS: „Romania primeste 1 mld. euro de la Banca Mondiala daca face reforma in sanatate”

Romania ar putea primi 1 mld. euro de la Banca Mondiala, daca va indeplini conditiile impuse de institutie in privinta reformei in sistemul de sanatate, privind introducerea coplatei si a asigurarilor private de sanatate, a declarat marti Mihai Seitan, consilier de stat al lui Emil Boc, primul ministru al Romaniei.
Potrivit lui Seitan, Banca Mondiala si Comisia Europeana negociaza in prezent cu autoritatile romane, prin ministerele de resort, conditiile ce trebuie indeplinite de Romania in vederea obtinerii finantarii.

Sinziana Maioreanu, CEO al asiguratorului Signal Iduna, considera ca asigurarile private de sanatate vor contribui la cresterea economiei, la crearea de noi locuri de munca, dar mai ales la imbunatatirea calitatii serviciilor din sistem, prin cresterea concurentei dintre mediul public si cel privat de sanatate.

„Noi nu avem un sistem de asigurari sociale de sanatate”, a subliniat Seitan.

Consilierul de stat a mentionat ca perioada de criza ar putea fi o oportunitate in a crea un sistem medical.

„Daca nu facem acest sistem acum, in aceasta perioada de criza, mai tarziu va fi si mai greu”, a declarat Mihai Seitan.

Legislatia privind sistemul public de sanatate urmeaza sa fie gata pana la 1 iulie, urmand a fi implementata cel mai probabil din septembrie.
Autor: Andreea Hodorog

Un medic roman valoreaza in Franta 40.000 de euro pe an

Un medic roman valoreaza in Franta 40.000 de euro pe an

Mai multe comune din Franta sunt dispuse sa cheltuiasca pana la 40.000 de euro pentru fiecare medic roman adus in regiune,care se confrunta cu un fenomen numit de presa “desertificare medicala”: nici un francez nu mai este dispus sa se faca doctor de tara

Doua firme de recrutare vor bate saptamana aceasta Romania, cu oferte greu de refuzat – 5.000 de euro salariu, prima de instalare, locuinta. Este un semnal de alarma pentru autoritatile sanitare din Romania. Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, ridica din umeri declarand pentru Gandul ca „este greu sa existe o competitie cu un asemenea salariu