Tichetele de sanatate – in spijinul pacientilor

Noile reglementari modifica pachetul bazal de servicii medicale din sistemul de asigurari, tinand seama de aspecte semnalate de pacienti, a declarat dr. Adina Geana, director general al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB), citeaza AGERPRES.

Printre nemultumirile pacientilor se numara lipsa medicilor de la cabinete atunci cand sunt solicitati, dar si faptul ca medicii nu-si fac vizitele la domiciliu, atunci cand sunt chemati.

“Medicul de familie nu va mai fi platit per capita decat in proportie de 50%, fata de 90% in prezent, urmand sa fie platit pe consultatii efective. Asta inseamna ca medicii vor sta sapte ore la cabinet si consultatiile le vor fi platite pe baza tichetului de sanatate. Medicul de familie va face vizite la domiciliu contra cost. Suma pe care pacientul va
trebui sa o plateasca pentru vizita la domiciliu va fi de 15 lei, iar contravaloarea pana la 80-100 de lei (costul real al vizitei), urmand sa fie platita de casa de asigurari de sanatate. Acelasi lucru este valabil si pentru medicii specialisti”, a spus dr. Adina Geana.

Ea a reliefat ca pana acum, medicii specialisti aveau o norma de 28 de consultatii. In prezent, nu mai exista o limita, medicul specialist acordand toate consultatiile pe care le are si putand face vizite la domiciliul pacientului. O vizita la domiciliu il va costa pe pacient 20 de lei, restul pana la 100-120 de lei fiind suportat de casa de asigurari.

Nu se platesc urgentele

Pe langa faptul ca nu se platesc urgentele, plata tichetelor se va face din fondurile publice ale institutiilor abilitate prin lege pentru categoriile protejate, a mai adaugat presedinta CASMB.

“Avem 4,1 milioane de contribuabili, 4,7 milioane de pensionari si o populatie de 21 milioane de locuitori. CASMB a colectat in luna mai 508.514.000 lei, ceea ce reprezinta colectarea aferenta lunii aprilie”, a spus dr. Adina Geana.

Vor fi scutite de la plata tichetelor de sanatate persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 lei pe luna, copiii cu varsta pana in 18 ani, somerii, persoanele care beneficiaza de gratuitati (revolutionari, persecutati politic, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele, doar pentru servicii aferente graviditatii, si persoanele aflate in Programele Nationale de Sanatate.

Contributia personala a cetatenilor prin tichetele pentru sanatate nu va depasi 600 lei pe an. Potrivit estimarilor, contributia personala prin tichete va fi de aproximativ 350 lei pe an pentru un pacient mediu (calculul estimativ include 2 episoade de spitalizare continua, 2 de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, 1 vizita la domiciliu, 10 analize de laborator, 1 investigatie radiologica, 1 investigatie de inalta performanta), a anuntat ministrul Sanatatii, dr. Ion Bazac pe 1 iulie cand a fost lansat pachetul de servicii.
Sursa: PaginaMedicala.ro

Tichete sanatate(Franta)

Une consultation chez le généraliste payé 30 €: le tarif de convention est à 22 €. 15.40€ – 1 € sont remboursé par la sécurité sociale. Le ticket modérateur est de 6.60€ et il y a 8€ de dépassement d’honoraire.

Mai multe informatii………..Ticket modérateur
Istoric tichete sanatate (Franta)………Aici

E-sanatate pentru Romania

Aura Fratila
Sursa: PaginaMedicala

Actualul proiect de reforma a sectorului sanitar include ca prioritate si informatizarea sistemului de sanatate.
Obiectivele noii reforme vizeaza imbunatatirea managementului si a finantarii sectorului sanitar, permitand un control mai eficient al distributiei resurselor financiare, intarirea posibilitatii de control, eficientizarea sistemului, imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate.
Noua dimensiune a sistemului sanitar constitutie o sursa enorma de economii financiare pentru sistem, acestea contribuind in mod direct la cresterea calitatii serviciilor de sanatate.

E-health-ul sau e-sanatatea cum a fost adoptat de catre specialisti, permite folosirea tehnologiilor informationale si de comunicare in sectorul medical, realizand fisele medicale, prescriptiile in format electronic, facilitand accesul, crescand calitatea actului medical, reducand costurile si eficientizand sistemele de sanatate.

In absenta unor reglementari unitare privind standardele de informatizare, precum si datorita inexistentei unui sistem de acreditari, certificari, avizari pentru furnizori, sistemele informatice s-au realizat si implementat intr-o maniera dezorganizata. Acest lucru a facut ca informatica, in loc sa ajute activitatea medicala, sa genereze mai degraba confuzie, birocratie si nesiguranta. Au aparut paralelisme in culegerea datelor primare, dublarea unor circuite de raportare, incompatibilitati datorita utilizarii unor definitii diferite ale indicatorilor si a unor codificari proprietare etc.

Resursele financiare tot mai reduse din domeniul sanitar influenteaza in mod direct utilizarea eficienta a acestor resurse.

In acest context, compania FinMedia organizeaza luna viitoare la Bucuresti conferinta cu tema “Strategii actualizate pentru informatizarea sanatatii in Romania – Sistemul Informatic Integrat al Sanatatii”.

Scopul conferintei este acela de a stabili bazele unui sistem informatic national coerent, care sa se poata realiza prin adoptarea unei strategii cadru de informatizare in sanatate si prin constituirea unor organisme aferente si adoptarea unor reglementari, asemanator sistemului electronic national de plati din sectorul finante-banci, care opereaza in mod unitar, centralizat si accesibil toate tranzactiile financiare din sistem, la fel trebuie sa existe si in sanatate un sistem informatic in care sa se regaseasca „contul de sanatate” al fiecarui cetatean.

Invitatii speciali ai acestui eveniment sunt: Ion Bazac, ministrul Sanatatii, Prof. Dr. Irinel Popescu, presedinte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Virgil Paunescu, consilier de Stat, Administratia Prezidentiala, Victor Olsavsky, reprezentant in Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Robert Taylor, manager Health Advisory, IFC World Bank, dr. Vasile Astarastoae, presedinte, Colegiul Medicilor din Romania, dr. Radu Dop, vicepresedinte, Asociatia Medicilor din Romania, precum si alti specialisti in domeniu.

Tematica conferintei va include subiecte de interes major pentru sistemul informatizat sanitar:
- prioritatile nationale privind reforma in e-health
- dosarul medical ( EHR, patient summaries) – dosarul electronic al pacientului
- identitatea electronica (eID, eCards)
- servicii ePrescription
- realizarea sistemul central de date de sanatate
- accesul la date, securitatea datelor, asigurarea mobilitatii
- sistemul integrat de monitorizare a asistentei medicale (SIMAM)

La acestea se adauga teme ce au ca scop furnizarea de informatii privind elaborarea sistemului de evidenta primara prin implementarea la nivelul tuturor centrelor medicale a unei metodologii comune pentru culegerea, inregistrarea, centralizarea, si perfectionarea datelor, elaborarea indicatorilor de evaluare a calitatii actului medical de specialitate si a eficientei activitatii, efectuarea de materiale si studii in probleme de statistica medicala, planificare, economie sanitara, statistica matematica, date privind efectuarea de cercetari operationale cu privire la optimizarea tratamentului medical, utilizarii la randament maxim a serviciilor si cabinetelor de consultatie, diagnostic si tratament, aprovizionarii cu medicamente si materiale sanitare, circuitului bolnavilor in spital si centrele medicale.

Toate acestea au ca scop implementarea unui instrument informatic modern de urmarire si evidentiere a costurilor, pe pacient, pe medic de specialitate, pe centru medical, de previzionare a necesarului de fonduri, de fundamentare, realizare si executie a bugetului pe subdiviziunile clasificatiei bugetare la nivelul fiecarui cordonator sau administrator desemnat de credite.

Compania Finmedia doreste pe aceast cale sa realizeze o informare cat mai buna asupra unor probleme de interes general, precum si de a identifica noi oportunitati, care sa contribuie la dezvoltarea sectorului sanitar.

Consultatia telefonica (SUA)

Detalii protocoale consultatie telefonica le gasiti ,facand click ..AICI
Protocoalele stau la baza unui soft utilizat in call center.

Taxare firme de asigurare

Comunicat CMR

TAXĂ De la 1 septembrie. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul(Gandul)

Ministrul Ferrari îşi trage şi el tichete de sănătate. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul
de Mădălina CHIŢU | 20 IUNIE 2009

Din septembrie populaţia va şti exact, când va intra într-un spital, ce acte medicale va primi gratuit pentru boala de care suferă

Ministrul Ferrari îşi trage şi el tichete de sănătate. Vom plăti dacă medicul şi-a terminat programul

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac a declarat într-o emisiune TV că renunţă la ideea sistemului de coplată, acesta va introduce tichete pentru sănătate. Astfel, românul va trebui să plătească actele medicale care nu intră în pachetul general de servicii medicale. „Vom face un pachet general de servicii medicale, în nici un caz unul minim, aşa cum s-a vehiculat, pentru că nicăieri în Europa nu există un pachet minim de sercivii medicale. Un exemplu de servicii care va fi plătit de la 1 septembrie este vizita medicului de familie acasă la pacient în afara programului”, a explicat Ion Bazac. În acelaşi timp, demnitarul a spus că din septembrie populaţia va şti exact, când va intra într-un spital, ce acte medicale va primi gratuit pentru boala de care suferă. „Toate aceste servicii medicale vor fi afişate”, a completat ministrul. Ion Bazac a ţinut să precizeze că spitalizarea nu va fi plătită, deoarece şi acesta intră în pachetul general de servicii. „Există şi o amunită categorie de persoane care nu vor plăti nimic”, a declarat ministrul Sănătăţii. Astfel, persoanele defavorizate, printre care se numără şomerii, persoanele care au medicamente compensate cu 90 la sută sau cele care primesc un ajutor minim de salarizare nu vor trebui să scoată nici un ban în plus pentru servicii medicale.

Pensionarii se tem că nu vor putea beneficia de servicii medicale

Preşedintele Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice (CNPV) , Miron Nicolescu a declarat pentru ziarul Gândul că pensionarii sunt total depusolaţi de tot ceea ce înseamnă coplata. „Adevărata problemă a pensionarilor este dacă tot nu ne dă, măcar să nu ne pună să plătim. Foarte mulţi dintre noi avem pensii de 400 – 500 de lei, nu vom avea cu ce să plătim anumite servicii”, ne-a mărturisit Miron Nicolescu. Acesta a spus că intenţia ministrului Sănătăţii a produs panică în rândul pensionarilor. „Vrem să ni se explice exact de către ministru ce anume vom plăti şi cu cât. Am dori ca ministru să ţină cont şi de animite recomandări ale noastre precum persoanele cu pensii mici să nu plătească, pentru că nu vor avea de unde”, a completat preşedintele CNPV.

Dezbatere publică de la 1 iulie

La 1 iulie, Ministerul Sănătăţii va face publice toate detaliile privind tichetele pentru sănătate. Prin introducerea acestor tichete de sănătate, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înlăturarea şpăgii date de pacienţi medicilor. Pachetul de servicii generale va fi implementat de la 1 septembrie, după ce în timpul verii se va face o campanie de informare.

O asistentă medicală cu studii medii va cîştiga mai mult decît un medic stagiar

Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)

O asistentă medicală cu studii medii va cîştiga mai mult decît un medic stagiar, salariul de încadrare al acestora fiind de 1.740 lei, echivalentul a 2,9 salarii minime brute, respectiv 1.290 lei, potrivit grilei de salarizare convenite de Ministerul Sănătăţii (MS) cu Ministerul Muncii. Un medic primar va cîştiga între 4.950 lei şi 5.400 lei, în funcţie de vechime, avînd coeficienţi în grila unică de salarizare cuprinşi între 8,25 şi 9, iar un medic specialist între 3.600 lei şi 4.050 lei, cu coeficienţi în grilă cuprinşi între 6 şi 6,75 salarii minime brute pe economie, de 600 lei. Salariul de încadrare al unui medic rezident anul I va fi de 2.010 lei, al unui medic rezident anul II de 2.400 lei, al unui medic rezident anul III de 2.550, al unui medic rezident anul IV-V va fi de 2.880 lei, iar al unui medic rezident anul VI-VII de 3.090 lei, potrivit grilei de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar. Un medic ar putea cîştiga în funcţie de vechime între 2.250 lei şi 2.700 lei, un farmacist între 2.550 lei şi 3.000 lei, iar un dentist între 1.650 lei şi 2.100 lei. O asistentă medicală cu studii superioare şi o asistenta medicală cu şcoală postliceală ar putea cîştiga doar din salariu, fără sporuri, între 2.100 lei şi 2.550 lei, în timp ce salariul de bază al unei asistente medicale cu studii medii s-ar putea situa între 1.740 lei şi 2.190 lei, în funcţie de vechime. Cele mai mici salarii în sistemul sanitar ar urma să fie încasate de şoferii de autosanitare III, ce au un salariu de încadrare de 720 lei, respectiv 1,2 salarii minime pe economie de 600 lei, în timp ce un brancardier, o spălătoreasă şi o îngrijitoare ar putea cîştiga în funcţie de vechime între 810 lei şi 1.260 lei. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au convenit cu Ministerul Muncii să introducă în salariul de bază al angajaţilor din sistemul medical sporul de vechime, prima de stabilitate, sporul de prevenţie şi salariul de merit.

Tichetele pentru sănătate înlocuiesc coplata serviciilor medicale

Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)

Ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac: „Vom folosi modelul francez, şi anume tichetul pentru sănătate, care este modalitatea prin care se va realiza coplata. Tichetul pentru sănătate reprezintă serviciile medicale pe care pacienţii le vor plăti în sistemul de sănătate, în afara pachetului general de servicii.”

Termenul de coplată a serviciilor medicale va fi înlocuit de tichetele pentru sănătate, asemenea modelului francez, a declarat, ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac. „Termenul de coplată este impropriu. Vom folosi modelul francez, şi anume tichetul pentru sănătate, care este modalitatea prin care se va realiza coplata. Tichetul pentru sănătate reprezintă serviciile medicale pe care pacienţii le vor plăti în sistemul de sănătate, în afara pachetului general de servicii”, a precizat dr. Ion Bazac. Ministrul Sănătăţii a mai spus că, în prezent, poartă discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale, despre introducerea pachetului de servicii, ca urmarea a condiţiilor impuse de acordul pentru împrumut al României. Începînd din această toamnă, se vor introduce mecanismul de coplată a serviciilor medicale şi pachetul minim de servicii, iar la 1 iulie, Ministerul Sănătăţii (MS) va face publice toate detaliile privind tichetele pentru sănătate. Prin introducerea acestor tichete, MS urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor. Pachetul de servicii va fi implementat de la 1 septembrie, iar în timpul verii urmează să fie făcută o campanie de informare. De asemenea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prof. univ. dr. Irinel Popescu, a declarat, pe 23 mai, că procedura va deveni operaţională la 1 septembrie. “Un grup de experţi ai Băncii Mondiale, împreună cu experţi de la noi, lucrează la introducerea, după 1 iulie, a unui sistem de coplată. Ministrul Sănătăţii s-a angajat ca pînă la 1 iulie să definească condiţiile în care aceasta să fie introdusă, iar de la 1 septembrie să devină operaţională”, a declarat prof. univ. dr. Irinel Popescu. El a adăugat că sistemul de coplată este necesar din două motive: aduce bani la buget şi îi determină pe oameni să meargă mai puţin la medic. “Acolo unde funcţionează sistemele de coplată, ele sînt, în primul rînd, o manieră de disciplinare a populaţiei şi a presiunii pe care o exercită asupra sistemului, în sensul unor consultaţii care nu sînt întotdeauna justificate. Şi atunci minimul de coplată îi readuce pe oameni la nişte condiţii rezonabile, a numărului de internări care la noi este puţin cam mare. Coplata scade cazurile nejustificate şi reţetele în plus şi internările. Viziunea este că nu plecăm de la un pachet bazal peste care vine încă o coplată, ci apare în anumite sectoare ale asistenţei medicale care are dublu scop: de finanţare şi scădere a presiunii nu întotdeauna justificată pe sistem”, a afirmat, la acea dată, şeful CNAS.

Initiativa legislativa 2009

Cetatean român,

Întotdeauna medicul de familie ti-a fost aproape, si întotdeauna ai

avut încredere în el!

Noi, medicii de familie, Îti multumim pentru asta si încercam sa-ti

fim de folos!

Îti cunoastem nevoile si durerile, îti suntem aproape în suferinta ta!

Te simti incapabil sa lupti cu sistemul, te simti înselat în fiecare an

când ti se promite ca vor fi mai multi bani pentru sanatatea ta? Simti ca

viata copilului tau ar putea fi pusa oricând în pericol? Nu îti ajung

niciodata banii din buzunar pentru medicamentele tale, pentru analize,

te-ai saturat sa auzi mereu ca “fondul s-a terminat”? Îti este frica sa te

internezi în spital, si amâni mereu momentul, pentru ca spitalul arata ca

un ghetou? Ai fost obligat sa-ti platesti medicamentele în timpul

spitalizarii, pentru ca nu au mai ajuns banii pentru a le primi gratuit?

Ai fost tratat în strainatate si ai vrea sa fii la fel de bine tratat si în tara

ta?

Este momentul sa preiei initiativa!

Daca pâna acum ai lasat conducatorii alesi sa îti hotarasca starea de

sanatate, s-au gasit mereu motive ca felia sanatatii sa fie tot mai mica

pentru asta, caci cererile sunt multe…

Este momentul sa demonstrezi ca VREI si ca POTI sa fii ascultat,

pentru ca, de fapt, TU esti cel ce decizi ce se întâmpla cu banii tai!

Este momentul ca pentru sanatatea ta TU sa decizi cât vrei sa investesti!

Mergi la medicul tau de familie

si semneaza pentru sanatatea ta !

Mai multe informatii despre aceasta initiativa ….click ….AICI !

Medicii de familie contesta asigurarea permanentei

Sursa: Paginamedicala.ro

Medicii de familie vor cere Ministerului Sanatatii anularea ordonantei de urgenta adoptata saptamana trecuta de Camera Deputatilor, a declarat dr. Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale a Medicilor de Familie, citata de NewsIn.

Actul normativ obliga medicii sa asigure asistenta medicala primara in centrele de permanenta.

“Suntem de acord sa oferim asistenta medicala in centrele de permanenta, insa, asa cum a fost intelegerea cu ministrul Sanatatii, Ion Bazac, aceste centre trebuie infiintare in mediul rural, acolo unde este nevoie de asa ceva. in plus, serviciile pe care le prestam in cadrul acestor centre ar trebui platite. Ori, in aceasta ordonanta, nu se specifica nimic despre plata medicilor sau a utilitatilor”, a explicat dr. Tanasescu.

Pe de alta parte, mai multe centre de permanenta au fost inchise, in 2008, pentru ca medicii care asigurau asistenta medicala in aceste unitati nu si-au primit banii pentru munca suplimentara.

“In discutiile pe care le-am avut cu ministrul Bazac, a ramas ca vom negocia unde anume se vor infiinta centrele de permanenta, cum vor fi platiti medicii si in ce conditii vor lucra. Peste 90% din medicii de familie sunt femei, ceea ce inseamna ca trebuie asigurata o paza, mai ales pe timp de noapte. in plus, apa, curentul, materialele sanitare, ar trebui platite de catre primarie. Pana acum, medicii de familie plateau din banii lor toate utilitatile”, a mai spus dr. Tanasescu.

Asistenta medicala si pentru neasigurati

Medicii de familie vor fi nevoiti sa acorde asistenta medicala si persoanelor neasigurate.

“Noi avem contract cu casa de asigurari si de acolo ni se furnizeaza banii pentru asistenta medicala acordata persoanelor asigurate. Ministerul Sanatatii nu a specificat, in ordonanta de urgenta pe care a inaintat-o guvernului fara sa ne consulte, de unde vor fi platite consultatiile neasiguratilor”, a precizat Rodica Tanasescu.

Camera Deputatilor a aprobat, pe 10 iunie, un Proiect de lege de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Emil Boc nr.32/2009 care prevede modificarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare la centrele de permanenta, in afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic intre ore 15:00-20:00 in intervalul luni-vineri si intre orele 8:00-20:00 in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale, precum si in zilele declarate libere de catre Guvernul Romaniei.

Medicii se confrunta cu lipsa grijei pacientilor fata de propria sanatate

Sursa: Paginamedicala.ro

Presedintele Asociatiei Medicale Romane, acad. prof. dr. Constantin Ionescu Targoviste, a evidentiat importanta preventiei cancerului, intrucat tratarea, ameliorarea si salvarea sunt mai greu de realizat, mai ales cand cazurile sunt grave, potrivit Agerpres.

O alta problema a sistemului este si numarul insuficient de specialisti – 250 de medici – de aceea ar trebui sa se mareasca numarul locurilor la rezidentiat, cu atat mai mult cu cat tot mai multi medici pleaca din tara, a spus prof. dr. Targoviste. Specialistul a explicat ca acest lucru este valabil si pentru medicii anatomopatologi, care joaca un rol important in diagnosticarea bolii.

“Sunt state in care daca populatia nu se prezinta la control din sase in sase luni, pierde asigurarea de sanatate”, a mentionat conf. dr. Daniel Popescu, directorul coordonator al Directiei de Sanatate Publica. El a mai adaugat ca medicii se lupta cu o mentalitate greu de schimbat – lipsa preventiei, a grijei fata de propria sanatate, a prezentarii la medic pentru consultul obisnuit.

Dr. Targoviste a subliniat importanta relatiei dintre greutatea corpului si incidenta cancerului si rolul jucat de alimentatie. Zilnic, omul introduce in organism mii de substante chimice, cele mai multe cu rol protector, dar si altele, care fac rau, a spus prof. dr. Ionescu Targoviste, atragand atentia asupra rolului benefic pe care il are alimentatia mediteraneeana, bogata in fructe, legume, peste.

“Un rol important il joaca si procesarea alimentelor care astazi, din pacate, nu este totdeauna foarte sanatoasa. Industria foloseote aditivi alimentari, coloranti, conservanti, indulcitori, arome, stabilizatori, substante modificate genetic”, a explicat prof. dr. Ionescu Targoviste.

El a amintit ca si inainte se utilizau substante chimice in alimentatie, dar in concentratii mult mai mici. In plus, cumparatorii nu prea stiu ce contin pachetele cu alimente. Prelucrarea termica prelungita a alimentelor nu este nici ea indicata, intrucât duce la producerea unor compusi chimici care provoaca modificari celulare. Lipidele se asociaza mai frecvent cu unele forme de cancer digestive sau extradigestive, a spus specialistul.

In Romania, in 2008 erau inregistrate 355.000 de persoane care sufera de cancer, anual adaugandu-se alte 2.000 de cazuri noi.

Conferinta Nationala de Oncologie, care se desfasoara marti si miercuri, abordeaza teme precum screeningul in cancerul de san si de col uterin, terapii noi, metode de finantare, solutii pentru un act medical de calitate, preventia, diagnosticul precoce si tratamentul tintit in oncologie si extinderea accesului la ingrijiri paleative.

Analize la medicul de familie

MITURI : Medicul de familie poate recomanda orice fel de analiza !

Fals !
Medicul de familie are doar un pachet (palier) de prescriere de analize medicale si explorari paraclinice !
Restul analize se pot efectua prin celelate paliere (ambulator , spital)

Pachetul de analize si explorari functionale pe care le poate prescrie medicul de familie in sistemul de asigurari sociale le gasiti
accesand acest…. link

Medicii de familie contesta asigurarea permanentei

Sursa: PaginaMedicala.ro

Medicii de familie vor cere Ministerului Sanatatii anularea ordonantei de urgenta adoptata saptamana trecuta de Camera Deputatilor, a declarat dr. Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale a Medicilor de Familie, citata de NewsIn.

Actul normativ obliga medicii sa asigure asistenta medicala primara in centrele de permanenta.

“Suntem de acord sa oferim asistenta medicala in centrele de permanenta, insa, asa cum a fost intelegerea cu ministrul Sanatatii, Ion Bazac, aceste centre trebuie infiintare in mediul rural, acolo unde este nevoie de asa ceva. in plus, serviciile pe care le prestam in cadrul acestor centre ar trebui platite. Ori, in aceasta ordonanta, nu se specifica nimic despre plata medicilor sau a utilitatilor”, a explicat dr. Tanasescu.

Pe de alta parte, mai multe centre de permanenta au fost inchise, in 2008, pentru ca medicii care asigurau asistenta medicala in aceste unitati nu si-au primit banii pentru munca suplimentara.

“In discutiile pe care le-am avut cu ministrul Bazac, a ramas ca vom negocia unde anume se vor infiinta centrele de permanenta, cum vor fi platiti medicii si in ce conditii vor lucra. Peste 90% din medicii de familie sunt femei, ceea ce inseamna ca trebuie asigurata o paza, mai ales pe timp de noapte. in plus, apa, curentul, materialele sanitare, ar trebui platite de catre primarie. Pana acum, medicii de familie plateau din banii lor toate utilitatile”, a mai spus dr. Tanasescu.

Asistenta medicala si pentru neasigurati

Medicii de familie vor fi nevoiti sa acorde asistenta medicala si persoanelor neasigurate.

“Noi avem contract cu casa de asigurari si de acolo ni se furnizeaza banii pentru asistenta medicala acordata persoanelor asigurate. Ministerul Sanatatii nu a specificat, in ordonanta de urgenta pe care a inaintat-o guvernului fara sa ne consulte, de unde vor fi platite consultatiile neasiguratilor”, a precizat Rodica Tanasescu.

Camera Deputatilor a aprobat, pe 10 iunie, un Proiect de lege de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Emil Boc nr.32/2009 care prevede modificarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare la centrele de permanenta, in afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic intre ore 15:00-20:00 in intervalul luni-vineri si intre orele 8:00-20:00 in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale, precum si in zilele declarate libere de catre Guvernul Romaniei.

Legea căinţei (Analiză şi motivaţie)

Legea căinţei
(Analiză şi motivaţie)

Dr. Sever Cristian Oana

“A greşi e omeneşte, a ierta e dumnezeieşte”

Presiunea publică crescândă asupra corpului medical redeschide vechea problemă a responsabilităţii medicale în contextul relaţiei medic – pacient.
În antichitatea clasică, medicul lucra pe lîngă temple. Pacientul, pedepsit de zei cu o suferinţă pentru păcate reale sau imaginare, trebuia mai întâi să obţină iertarea acestor păcate. Mijlocitorul acestei iertări era preotul templului, iar ofranda sau sacrificiul ritual erau preţul plătit. Odată acest ritual îndeplinit păcătosul era pasat medicului şi devenea pacient. Abordarea medicului era practică şi raţională în contextul cunoştinţelor medicale ale epocii. Vindecare era destul de scumpă – imaginaţi-vă cît costa praful de corn de rinocer sau veninul de salamandră, ca să nu mai vorbim de opiu care nu a fost prea ieftin niciodată. Beneficiul net al medicului era în cel mai bun caz modest, dacă nu de-a dreptul simbolic. În caz de eşec terapeutic însă responsabilitatea era fie a preotului care nu mijlocise bine tranzacţia cu zeul, fie a pacientului însuşi care păcătuise şi nu reuşise să impresioneze zeul.
Îndelunga practicare a medicinei pe lângă temple a lăsat urme de neşters în comportamentul corpului medical. Până în zilele noastre accesul la medic implică executarea unor ritualuri:
- umilinţa pacientului care trebuie să-şi afirme neajutorarea;
- etalarea suferinţei într-un mod standardizat sub formă de simptome;
- programarea la consultaţie sau înscrierea pe o listă de aşteptare;
- îmblânzirea spiritelor care îl înconjoară pe doctor ( asistente, infirmiere, secretare, portari);
- pacientul trebuie să-şi sacrifice părţi din corpul său ca să câştige atenţia medicului: sânge, urină, ţesuturi pentru analize;
- doctorul este îmbrăcat într-o uniformă simbolică, întronat în spatele unui birou şi tăcut ca un sfinx;
- pacientul, din contră, stă gol pe un scaun sau o canapea, şi asta numai pentru că s-a pierdut bunul obicei al îngenunchierii, corpul şi spiritul lui fiind accesibile doctorului;
- mormăielile doctorului, ca şi prezicerile Pythiei la oracolul din Delphi, sunt ambigue şi, de obicei, într-o limbă inaccesibilă pacientului.
Acest model de consultaţie, tradiţional şi comod pentru doctor, este practicat pe scară largă şi astăzi. Tot mai contestat de beneficiarii actului medical, acest model suferă o modificare lentă. Spre onoarea profesiunii noastre, valul schimbării este condus chiar de medici, care au renunţat la piedestal şi se îndepărtează de stereotipul autocratic. Accentul se deplasează de pe doctor pe pacient şi de pe sarcină pe comportament. Abordarea medicală fiind o abordare raţională, pacienţii doresc să ştie mai mult şi să se implice mai mult în deciziile ce le privesc starea de sănătate. În consecinţă a apărut conceptul de „împuternicire a pacientului”, căruia i se oferă informaţiile relevante, urmând ca el să decidă singur. Ce ne facem însă în cazul manoperelor şi tehnicilor de intervenţie care constituie grosul practicii medicale? Aici nu există decât o singură soluţie, clădirea unei relaţii de încredere între medic şi pacient. Această încredere se bazează pe personalitatea medicului, dar mai ales pe competenţa sa atestată de alţi pacienţi şi de corpul profesional care l-a format şi acreditat. Şi totuşi ce se întâmplă cu acest tablou complex şi armonios în caz de eroare medicală?
Încrederea dispare, pacientul nu-şi mai aminteşte că a fost „împuternicit”, iar medicul nu mai are în spate nici preotul, nici zeul. Profesiunea medicală a luat o mulţime de măsuri pentru a reduce erorile medicale: ghiduri de bună practică, protocoale de intervenţie, protocoale de prescriere a medicamentelor, comisii de consultanţă şi avizare interdisciplinare, baze de date electronice, etc. A rămas în mare măsură neanalizat factorul uman, cel care transformă într-un coşmar viaţa medicului ce a comis eroarea şi a victimei sale.
O recentă anchetă condusă de doi profesori de medicină de la Harvard a iluminat aspecte nebănuite ale problemei. În primul rând, se ştia că medicii au un puternic sentiment de vină pentru eroarea comisă, dar nu se bănuia că şi pacienţii sau rudele lor au acelaşi sentiment. De nenumărate ori rudele îşi reproşează că nu au fost alături de pacient când i s-a făcut transfuzie cu o grupă greşită de sânge sau când i s-a pus în perfuzie un medicament la care ştiau că e alergic. Oboseala şi comoditatea fac ca mulţi practicieni să aplice orbeşte protocoalele fără să ţină seama de particularităţile pacientului. Medicina este o ştiinţă cu legi generale, dar este o practică a particularului, a cazului unic şi în esenţă irepetabil.
În al doilea rând, s-a descoperit că pacienţii şi rudele lor se tem că dacă protestează sau doar întreabă, vor suferi represalii din partea personalului medical. Se întâmplă relativ frecvent ca pacientul şi rudele sale care se interesează mai insistent de actul medical să fie etichetaţi drept „revendicativi” şi să fie ostracizaţi de întregul personal medical al secţiei. Izolarea victimei şi a familiei constitue cel mai rău lucru care li se poate întâmpla în situaţia dată. Disperarea îi poate înpinge la acte iraţionale şi la escaladarea conflictului până la punctul de la care nu mai există cale de împăcare.
În al treilea râmd, medicii se ascund de pacienţii pe care i-au vătămat exact atunci când aceştia au mai mare nevoie de ei. Clinicienii care se simt vinovaţi de comiterea unei erori medicale au un puternic sentiment de teamă privind pierderea reputaţiei, a locului de muncă, a dreptului de liberă practică şi nu în ultimul rând de represaliile pacientului sau ale familiei acestuia. Deşi toată lumea recunoaşte imperativul etic al dezvăluirii şi analizării erorilor medicale – în definitiv cel mai bine înveţi din greşeli – lucrurile se mişcă greu deoarece teama este mare. Prima întrebare pe care şi-o pune un medic care a greşit este: comisia de anchetă vrea să demonteze mecanismul erorii pentru a o putea evita pe viitor, sau vrea să mă „radă” şi să mă dea ca exemplu negativ? Juriştii şi administratorii spitalului nu fac decât să pună sare pe rană când îi sfătuiesc pe medici să evite contactul cu pacientul sau familia acestuia, iar dacă o fac să folosească termeni neutri şi o viziune pozitivă, adică limba de lemn medicală. Acestă atitudine nu face decât să accentueze frustrarea victimei şi senzaţia că doctorii „se spală pe mâini” de caz. „Îmi pare sincer rău” sau „regret profund” probabil nu vor vindeca victima dar în mod sigur îi vor alina sufletul. Explicarea erorii şi acţiunile întreprinse pentru a o îndrepta dovedesc buna credinţă a medicului, responsabilitatea şi faptul că îi pasă. În 30 de state federale americane s-au adoptat legi „I am sorry” care stipulează în esenţă că scuzele şi explicaţiile medicului acordate victimei sau familiei nu sunt acceptate în instanţă ca dovezi ale responsabilităţii medicului. Până când nu vom avea şi noi astfel de legi, medicii sunt lăsaţi pradă fricii, disperării, remuşcărilor, manipulării de către autorităţi, presă sau politicieni corupţi. Cred că este o datorie de onoare a Colegiului Medicilor faţă de membrii săi să promoveze o astfel de lege şi în Romania. Aceasta nu înseamnă că Colegiul va acoperi incompetenţa şi iresponsabilitatea, ci va alina suferinţele victimelor şi va transforma analiza erorii într-un proces raţional şi transparent. Scopul Colegiului nu este în primul rând să pedepsească, ci în primul rând să găsească soluţii pentru ameliorarea practicii medicale şi sporirea încrederii între medic şi pacient. În acest fel, pacienţii, familiile şi clinicienii se vor apropia, se vor înţelege unii pe alţii şi vor face primii paşi spre iertare.
A greşi e omeneşte, a ierta este dumnezeieşte!

CNAS a obtinut de la Finante doar jumatate din suma solicitata !!!!

Prof. dr. Irinel Popescu, presedintele Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, a declarat ca a obtinut de la Ministerul Finantelor doar 213 miliarde lei din cele 460 de miliarde solicitate pentru suplimentarea bugetului Casei.
El a precizat ca, in ultima vreme, au fost facute demersuri repetate la Ministerul Finantelor pentru a obtine o suplimentare de fonduri, printre argumentele prezentate fiind, dupa cum a spus presedintele CNAS, colecta buna pentru asigurari de sanatate, insuficienta fondurilor si in acest sens riscul ca spitalele sa ajunga in situatii limita.

Irinel Popescu a sustinut ca aceste fonduri vor ajunge, deocamdata, pentru deschiderea de credite ce urmeaza sa fie contractate, pentru plata salariilor, a serviciului de ambulanta si a spitalelor de urgenta. El si-a manifestat speranta ca va obtine completarea suplimentarii, indiferent de situatie, pentru ca altfel spitalele nu vor putea sa functioneze. Presedintele CNAS a opinat ca sanatatea bolnavilor nu trebuie afectata, motiv pentru care a cerut companiilor si firmelor furnizoare sa fie intelegatoare si sa furnizeze in continuare medicamente si materiale sanitare.

Pe de alta parte, prof.dr. Irinel Popescu s-a aratat ingrijorat de ce se va intampla in viitor, avand in vedere cresterea somajului si scaderea colectei pentru asigurari de sanatate.

Relax

Click-ul schimba culoarea .
Click…AICI

Buletin zilnic de stiri medicale in format video

S-a lansat sectiunea de stiri in format video. Este vorba de un buletin de stiri, realizat zilnic de echipa paginamedicala.ro si care cuprinde pe scurt cele mai importante stiri din ziua respectiva. In coloana dreapta ,aveti un link

Felicitari !

Lege pentru evaluarea starii de sanatate

Lege pentru evaluarea starii de sanatate
3 Iunie 2009 11:37
Parlamentarii PNL din Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor lucreaza la un proiect de lege pentru instituirea unei evaluari periodice a starii de sanatate a populatiei. Proiectul va prevedea si sanctiuni pentru cei care nu se prezinta la medic, a anuntat Eugen Nicolaescu, viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, citat de AGERPRES.

“Va fac o declaratie in premiera. Lucrez cu mai multi colegi liberali din Comisia de Sanatate si intentionam sa facem un proiect de lege prin care sa institutionalizam prin lege acest program de evaluare a starii de sanatate a populatiei. Vor fi si o serie de sanctiuni pentru cetatenii care nu merg la medic. Dupa ce vom finaliza proiectul de lege vom face o dezbatere publica in toate judetele tarii, va fi dezbatut public cateva luni si dupa ce vom avea forma finala vom merge cu semnaturile oamenilor in Parlament”, a precizat Nicolaescu.

Fostul ministru al Sanatatii sustine ca este foarte importanta preventia. De altfel, demnitarul spera ca, in ciuda criticilor, programul de evaluare a sanatatii va fi reluat.

“Noi am facut preventie, am facut ca fiecare om sa ajunga la medic. Si au ajuns peste 10 milioane de oameni la medic. Acesta este castigul real al programului [...] Am speranta ca acest program va fi reluat. Sunt tari care au facut asemenea programe de preventie 30 de ani si au eradicat anumite boli”, a afirmat Nicolaescu.
Sursa: PaginaMedicala.ro

DAILY BUSINESS: “Romania primeste 1 mld. euro de la Banca Mondiala daca face reforma in sanatate”

Romania ar putea primi 1 mld. euro de la Banca Mondiala, daca va indeplini conditiile impuse de institutie in privinta reformei in sistemul de sanatate, privind introducerea coplatei si a asigurarilor private de sanatate, a declarat marti Mihai Seitan, consilier de stat al lui Emil Boc, primul ministru al Romaniei.
Potrivit lui Seitan, Banca Mondiala si Comisia Europeana negociaza in prezent cu autoritatile romane, prin ministerele de resort, conditiile ce trebuie indeplinite de Romania in vederea obtinerii finantarii.

Sinziana Maioreanu, CEO al asiguratorului Signal Iduna, considera ca asigurarile private de sanatate vor contribui la cresterea economiei, la crearea de noi locuri de munca, dar mai ales la imbunatatirea calitatii serviciilor din sistem, prin cresterea concurentei dintre mediul public si cel privat de sanatate.

“Noi nu avem un sistem de asigurari sociale de sanatate”, a subliniat Seitan.

Consilierul de stat a mentionat ca perioada de criza ar putea fi o oportunitate in a crea un sistem medical.

“Daca nu facem acest sistem acum, in aceasta perioada de criza, mai tarziu va fi si mai greu”, a declarat Mihai Seitan.

Legislatia privind sistemul public de sanatate urmeaza sa fie gata pana la 1 iulie, urmand a fi implementata cel mai probabil din septembrie.
Autor: Andreea Hodorog

Un medic roman valoreaza in Franta 40.000 de euro pe an

Un medic roman valoreaza in Franta 40.000 de euro pe an

Mai multe comune din Franta sunt dispuse sa cheltuiasca pana la 40.000 de euro pentru fiecare medic roman adus in regiune,care se confrunta cu un fenomen numit de presa “desertificare medicala”: nici un francez nu mai este dispus sa se faca doctor de tara

Doua firme de recrutare vor bate saptamana aceasta Romania, cu oferte greu de refuzat – 5.000 de euro salariu, prima de instalare, locuinta. Este un semnal de alarma pentru autoritatile sanitare din Romania. Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, ridica din umeri declarand pentru Gandul ca “este greu sa existe o competitie cu un asemenea salariu

Coplata cu dedicatie

Coplata cu dedicatie (ZIUA)

Poate ca tocmai descurajarea apelarii la serviciile medicale este scopul autoritatilor, pentru a se face economii la buget. Costurile cu aceste servicii s-au dublat in ultimii cinci ani, in conditiile in care fondurile stranse sunt mai mici decat anul trecut, de exemplu. Mergand mai departe, nu este exclus ca statul sa puna in practica anumite decizii care sa-i determine pe contribuabili sa apeleze la asigurari de sanatate private. In acest fel se deschide o mare oportunitate pentru firmele de profil, care nu pot dezvolta sistemul din cauza serviciilor medicale aproape totale pe care statul este obligat sa le presteze, intr-o maniera mai mult sau mai putin bine. Fostul ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat, recent, ca sistemul coplata ar putea ajunge la 40-50% din valoarea prestatiei medicale. Daca ar fi asa, bugetul de stat ar fi degrevat de mari sarcini, iar fondurile stranse ar putea fi directionate spre alte destinatii; in schimb, firmele de asigurari si-ar gasi clienti dornici de servicii medicale de calitate.

Coplata la medicul de familie ar putea fi de 5 lei, la specialist 10 lei, iar la spital 100 de lei(Mediafax)

Coplata la medicul de familie ar putea fi de 5 lei, la specialist 10 lei, iar la spital 100 de lei

Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii analizează modalitatea introducerii sistemului de coplată, iar primele discuţii vizează ca orice persoană care merge la medicul de familie să plătească 5 lei, la specialist 10 lei, iar în spital 100 de lei pentru o internare de o săptămână.

Directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Celea, prezent la dezbaterea cu tema “Asigurările private din sănătate: Când va reveni încrederea în serviciile medicale româneşti?”, organizată, marţi, de Ziarul Financiar, a spus că scopul coplăţii nu este doar acela de a aduce venituri suplimentare în sistem , reprezentând şi o modalitate de control.

“Dacă oamenii vor şti că au de plătit bani la medic, atunci se vor gândi de două ori dacă mai merg sau nu atunci când nu au nevoie stringentă de un consult. Avem modele financiare pentru coplată, dar nu putem avansa cifre. Estimăm ca la medicul de familie să fie o plată de cinci lei, la specialist zece, iar la spital încă mai sunt discuţii. Ar putea fi plată pe zi sau pe internare, adică o medie de şapte zile 100 de lei. Societatea trebuie să decidă dacă este pregătită pentru acest proces. Oamenii trebuie să ştie că medicina nu este gratuită, ea costă, şi încă foarte mult. Poate până la sfrâşitul anului ar putea dispărea plăţile tăcute, dar sigur o perioadă vor merge în paralel”, a declarat Celea.

El a mai spus că afirmaţiile specialiştilor din Ministerul Finanţelor nu sunt adevărate, întrucât sănătatea nu a avut niciodată un PIB de peste 4 la sută.

“Suntem ultima ţară din Europa ca nivel al finanaţării. Asigurările private ar putea fi o soluţie finacaiară, dar avem nevoie de o legislaţie europeană. În 2002 am avut ceva în acest sens, dar în 2005 a fost total amputată. O lege a asigurărilor private trebuie să asigure competiţia în mod real. Şi ar mai fi nevoie de o restructurare la nivel de mentalitate, întrucât sănătatea nu poate fi gratuită”, a adăugat Celea.

Cristian Celea a mai spus că serviciile pe care le poate oferi CNAS trebuie structurate într-un pachet bine determinat. “Introducerea coplăţii, educaţia şi schimbarea mentalităţii, prevenţia, toate acestea fac parte dintr-o nouă strategie a autorităţilor”, a precizat Celea.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai CNAS au marţi o nouă rundă de discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale privind pachetul de servicii şi introducerea coplăţii.

“Sănătatea naţiunii este un indicator de securitate, la fel şi educaţia. Noi lucrăm la limitarea pachetului de servicii. Dar există categorii foarte mari de persoane cu venituri foarte mici care nu vor putea să suporte coplata şi trebuie să o preluăm noi. Trebuie să fim foarte atenţi la organizarea serviciilor, pentru că acum oamenii pot pleca la tratamente în străinătate pentru care MF prin noi va plăti sume de cinci, şase ori mai mari decât dacă bolnavul ar fi fost îngrijit în România”, a mai spus Celea

100 de lei, coplata pacientului pentru şapte zile de internare

100 de lei, coplata pacientului pentru şapte zile de internare
Liana Subtirelu

5 lei vizita la medicul de familie, 10 lei cea la medicul specialist şi 100 de lei pentru şapte zile de spitalizare.
Acestea sunt primele sume înaintate de oficiali din sistemul sanitar reprezentând coplata pacientului.

Coplata se aplică efectiv din luna septembrie. Se preconizează că pentru vizita la medic bolnavul va trebui să plătească pe chitanţă 5 lei. Pentru o consultaţie la medicul specialist, din ambulatoriu, coplata pacientului ar putea fi de 10 lei. La nivelul asistenţei spitaliceşti nu s-a stabilit dacă pacientul va trebui să achite coplată pe zi de spitalizare sau pe un termen mediu. “Pe şapte zile de spitalizare ar putea fi o coplată de 100 de lei”, a spus Cristian Celea, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Liviu Mănăilă, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a declarat că introducerea coplăţii nu are drept scop aducerea de venituri suplimentare în sistemul sanitar.

Coplata va alunga din cabinete pseudo-bolnavii (REALITATEA TV)

Noul sistem de coplata a serviciilor medicale ii trezeste la realitate pe romani, spun doctorii. Medicina nu este gratuita nicaieri in lume si nici accesibila tuturor. Medicii spun ca masura luata de Ministerul Sanatatii nu trebuie tratata emotional. Sanatatea este un serviciu ca oricare altul si e normal ca fiecare sa aiba acces la el in functie de posibilitatile financiare.
”In ultima instanta, pastrand proportiile, sanatatea e un compartiment care asigura servicii. Trebuie mare grija in a asigura totusi o baza de servicii. Peste asta, exista pretentii, exista probleme si acestea se asigura ca la orice alt serviciu, cu un anumit tip de cost”, sustine dr. Dan Gheorghe, sef sectie cardiologie din cadrul Spitalului Colentina.

Am fost o doamna….

Mama mea, femeie simpla cu scoala putina, intotdeauna m-a indemnat :

“invata, mama, invata sa nu ajungi “la cratita” ca mine, sa fii o doamna,

respectata, sa muncesti curat si civilizat !”

Saraca mama, ce eforturi a facut sa ma tina in scoala, sa fac atata scoalacat ma duce mintea….cu ce impotrivire a trebuit sa lupte din partea tatalui meu, intelectual cu doua facultati, dar cu un singur salariu de contabil, cand am anuntat ca vocatia mea este medicina ! ” O facultate mai lunga nici ca gaseai” – a zis tata, care ma dorea macar tehnician dentar. Si uite asa, in sase ani de facultate am schimbat doar doua perechi de ciorapi,cusuti pana au ajuns ciorapi cu model, in rest purtam pantaloni, ca la aia mergeau si ciorapii de bumbac, itari feminini purtati in special de babele sensibile la frig. Am desenat caiete intregi, pentru studentii straini, la anatomie, am frecventat cursuri plictisitoare, ca sa vand copiile luate la indigo, timp in care alti colegi de-ai mei se rasfatau primavara pe la terase, faceau curse de masini cu colegii arabi, sau isi cumparau ultimele modele de blugi de la colegii greci. Sase ani de zile am eludat controlul pe transportul in comun, ca din banii economisiti sa-mi pot cumpara pretioasele tigari, ca de, viciu-i viciu, molipsita de la alti colegi de-ai mei, nascuti cu Kentul in gura….am mers pe jos de cateva ori kilometrii maratonului,cred ca as putea inconjura si globul pamantesc de cateva ori….dar am facut glezna subtire si neuronul jucaus. Cartile necesare studiului insa, mi le asigura tot mama, mandra de fata ei care va fi doctorita, culmea intelectualitatii, gandea ea, si tot ce poate fi mai respectat ca si meserie. Stiam ca nu voi ajunge medic la oras, dar nici nu-mi doream asta,deoarece inca mai eram la varsta si experienta la care mai credeam ca fac medicina din vocatie, chiar si la tara, unde oricum, alaturi de primar,profesorul de sport si inginerul agronom, urmam sa fac parte din elita satului, respectata si apreciata pentru munca mea.
Nu mai stiu cand am ajuns o doamna….poate in timpul stagiaturii, cand faceam treaba infirmierii, asistentei medicale, si chiar cateodata pe a medicului plictisit sau neinteresat de pacientul respectiv, prea sarac pentru a-i oferi “o atentie”. Ma uitam pe o gaurica in vestiarul marelui chirurg la care eram stagiara, atunci cand faceam in draci foi de observatii in cabinetul lui, si vedeam muntii de cartuse de tigari si de cafea, si ma gandeam ca se va intoarce roata odata…..

Si roata s-a intors. Acum sint medic primar, cu N ani de munca, in medicina de familie. Sint o doamna pentru familia mea, si pentru mama mea cea sacrificata, pentru animalutele din casa. Mama isi venereaza medicul de familie, acolo unde este, pentru ca o vede ca pe fata ei, greu ajunsa la nivelul de doamna. Dar eu incep sa ma intreb pentru ce atatea sacrificii, pentru ce ambitia asta de a fi medic…..Am vrut respect, ei bine, daca nu dau la cerere bilet de trimitere unde doreste pacientul, se duc pe apa sambetei si anii de scoala si domnia…..Daca sugerez timid ca s-a inventat sapunul, aflu ca este prea scump, si daca ma deranjeaza mirosul, n-am decat sa dau eu bani pentru achizitionarea pretiosului mijloc de igiena personala.

Daca nu transcriu o recomandare de la un “coleg”, mi se umple frigiderul cu urari care mai de care mai grijulii, si neaparat implicind-o pe mama mea,care m-a dorit o doamna.

Tot felul de purtatori de zdranganele de aur, mai mult turisti prin pe ulita lor, si-aduc aminte brusc ca ii doare ceva la revenirea in tara, si,uitind ca sint o doamna, asa cum uita si de asigurarea de sanatate, ma gratuleaza cu epitete neaose, care mai de care mai inedite, asa cum merita slujbasul roman, mereu in “slujba” cetateanului roman. Sa nu mai spun depresa, care in lipsa de subiecte, ataca tot corpul medical pentru ca in taraasta se mai si moare, de batranete, de plictiseala sau de saracie….Uitati mereu la impartirea cozonacului, medicii de familie sunt ametiti de atateaordonantem legi, norme, solicitari, impuneri, amenintari, dar eu ma chinui sa raman o doamna.Insa cel mai tare ma doare ca ma simt desconsiderata ca medic de familie de colegi de-ai mei, aceia cu Kentul in gura din studentie, care nu numai ca uita ca suntem toti niste domni, dar uita si de colegialitate, echipa,respect. Pentru toti anii de scoala, pentru toate examenele parcurse, si pentru alegerea unei specialitati mult mai putin banoase decat a lor, devin
din nou, si totusi, fata de niste oameni cu educatie cred, un biet slujbas,o anelida cu doi neuroni pe post de secretara… .

Asa ca azi, pentru prima data din cate mi-aduc eu aminte, am explodat “tzatzeste”, mai putin cu mainile in sold, si am racnit, amintind de 18 anide scoala, de X examene, de grad profesional, de sacrificii si…etc, si gata gata era sa ma iau si de mama solicitantului grabit, de la usa mea, a unui BT pt. Comisia de expertiza…

Intr-o tara unde becalizarea este rang de innobilare, unde maneaua face cultura muzicala si acoperisurile cu turle cu tigle de inox devin stil arhitectonic, unde respectul este dovada de slabiciune, iar baia este cauza de IACRS, nu mai vreau sa fiu o doamna ! Cred ca imi voi trada putin mama, cred ca si buna crestere, dar am ajuns la nivelul in care doamna=fraiera. Ca vorba aceea….munca innobileaza, dar noi nu avem nevoie de nobili….

Ex-doamna

SIMONA SOPOV

medic primar

medicina de familie

Medicul de spital obligat sa prescrie reteta compensata /gratuita la externare

Mit : Medicul de spital nu poate prescrie reteta compensata sau gratuita  la externare !

Fals !

ATENTIE! Un caz internat daca nu este finalizat cu scrisoare medicala si reteta, va fi considerat caz nerezolvat !

Legislatia in baza careia medicii din spital sunt obligati sa prescrie retete compensate sigratuite pacientilor este: Contractul-Cadru pe 2009, Normele de aplicare a acestuia, prin Anexa 20(contractul de furnizare de servicii spitalicesti), ordinele de ministru 832/302/2008 de prescriere a retetelor, cu modificarile ordinului 419/435/2009.
Potrivit legislatiei de mai sus, orice internat care nu a primit la externare tot ce era in obligatia medicului curant sa faca nu va fi platit ca si caz rezolvat.
In Anexa 20, litera k) din Normele de aplicare a Contractului-Cadru 2009, medicul curanttrebuie “să furnizeze tratamentul adecvat si să prescrie medicamentele prevăzute în Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraŃii cu sau fără contribuŃie personală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, conform specializării, numai ca o consecinŃă a actului medical propriu.
Medicamentele prescrise trebuie să fie în concordanŃă cu diagnosticul;”In conformitate cu legislatia in vigoare, pentru utilizarea si modul de completare aformularelor de prescripŃie medicală cu regim special pentru medicamente cu si fără contribuŃie
personală:
1. Prescrierea medicamentelor cu si fără contribuŃie personală se face pe formularul cu regim special prevăzut în Anexa nr. 1 de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Face excepŃie prescrierea medicamentelor stupefiante si psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor,substanŃelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, cu modificările ulterioare.
2. Furnizorul de servicii medicale îsi va organiza modul de gestionare si evidenŃă a carnetelorcu prescripŃii medicale cu si fără contribuŃie personală, precum si modul de păstrare a carnetelor epuizate.
3. Pentru furnizorii de servicii medicale care au mai mulŃi medici angajaŃi cu drept de prescriere, distribuirea si arhivarea carnetelor deprescripŃii medicale la nivelul furnizorului se vor face, în conformitate cu prevederile legale în vigoare si pe baza unui tabel centralizator care va conŃine următoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizării carnetului/carnetel or,
seria (cu numerele) carnetului/carnetel or repartizate, semnătura de primire si parafa, data returnării în arhivă a exemplarului 3, seria reŃetelor returnate (exemplarul 3), semnătura de returnare si parafa.
4. Înregistrarea prescripŃiilor medicale emise asiguraŃilor se va face în documentele medicale de evidenŃă primară , pentru fiecare prescripŃie în parte, după cum urmează:
a) se notează seria si numărul prescripŃiei medicale emise în registrul de consultaŃii, la rubrica “Tratamente”;
b) la externarea pacientului din spital, se notează seria si numărul prescripŃiei medicale emise în epicriză si în scrisoarea medicală.”

Nerespectarea prevederilor legale duce la sancŃiuni de suspendare si modificare acontractelor de furnizare de servicii medicale spitalicesti. Astfel potrivit Contractului-Cadru, Art. 75:“nerespectarea oricăreia dintre obligaŃiile unităŃilor sanitare cu paturi prevăzute în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate atrage aplicarea unor sancŃiuni pentru luna în care s-au înregistrat
aceste situaŃii, după cum urmează:
a) la prima constatare, reŃinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective;
b) la a doua constatare, reŃinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de contract lunară;
c) la a treia constatare si la următoarele constatări după aceasta, reŃinerea unei sume calculatăprin aplicarea unui procent de 5% la valoarea de contract lunară.
ReŃinerea sumei conform celor de mai sus se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea, din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaŃie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Sumele obŃinute ca disponibil în condiŃiile de mai sus la nivelul caselor de asigurări de sănătate se vor folosi la reîntregirea sumei alocate asistenŃei medicale spitalicesti. Odată
cu prima constatare, casele de asigurări de sănătate, prin Casa NaŃională de Asigurări de Sănătate,anunŃă Ministerul SănătăŃii Publice, respectiv ministerele si instituŃiile cu reŃea sanitară proprie despre situaŃiile respective, în vederea luării măsurilor ce se impun.”

Sursa

Tragi-comedie la Urgente intr-un mare spital din Irlanda: Cum sa-ti petreci 10 ore asteptind in van chemarea doctorului

de Cristian Roman HotNews.ro

Ne-am obisnuit sa hulim sistemul medical romanesc, si in multe cazuri pe buna dreptate (spaga, mizerie etc). Ne-am obisnuit sa credem ca tarile din vestul Europei ne pot da lectii in acest domeniu si ca totul merge mai bine. Foarte multi medici si asistente din Romania pleaca anual spre spitale din Vest. Iata insa o poveste de viata din Irlanda, petrecuta intr-o zi de luni, pe parcursul a mai bine de 10 ore, la Sectia de Urgente a Spitalului St. James din Dublin, unul dintre cele mai renumite si bine cotate din Irlanda. In loc de introducere Sistemul irlandez pe scurt: daca esti bolnav, te doare ceva, sau ai nevoie de medicamente mai tari (antibiotice), e obligatoriu sa treci prima oara pe la GP (General Practitioner), adica medicul de familie. Programare si o taxa de 50 sau 60 de euro, depinde de medic. Nici mai mult, nici mai putin. Asa a fost si cazul meu: dupa o saptamina de dureri surde, dar constante in zona ficatului, m-am prezentat la o clinica privata, cu programarea facuta pentru ora 11:30. Am intrat la 12:30 – cam asa se intimpla peste tot: timpii de asteptare sint mari nu numai la stat, ci si la multe clinici private. Dupa examinare, un doctor iranian care a parut competent (alta data, la un alt GP, consultatia a durat 3 secunde, nu exagerez cu nimic, si a costat 60 de euro) a decis sa ma trimita cit mai grabnic la St. James’s Hospital, undeva in centrul Dublinului. “Sa te dai suferind, te rog, spune-le ca te doare mai tare decit chiar te doare. Am scris in recomandare, dar cere-le si tu test de singe si ecografie. Neaparat!”, a sunat sfatul medicului. Important, veti vedea de ce. Nu l-am urmat pina la capat, mare greseala. Cum ajunge un om un simplu cod de bare 6-7 kilometri distanta si aproape o ora. E ora 14:15. Ajung la St. James’s Hospital, la sectia Accidents/Emergency, unde am fost trimis. Sint inregistrat, predau scrisoarea de recomandare de la doctorul de familie (pentru a se vedea indicatiile, dar si pentru a nu mai plati, altfel taxa pentru sosirea la Urgente e de 100 de euro). Mi se spune sa iau loc in sala si ca voi avea de asteptat citeva ore. Mai sint aproximativ 15 persoane. Dupa 10 minute, ma cheama o asistenta (comportamentul acesteia avea sa fie insa impecabil. Nu numai cu mine, ci cu toata lumea, indiferent de virsta, sex, nationalitate). Ma bucur degeaba, e de fapt triajul. Mi se ia singe, mi se da o cutiuta pentru urina, mi se ia tensiunea etc. Sint intrebat despre dureri: spun ca ma doare destul de tare. Cred ca medicul de familie ar fi vrut chiar sa ma vait un pic. N-am facut-o. Greseala. Sint trimis inapoi in sala, nu inainte de mi se agata de incheietura mainii stingi o eticheta electronica, cu datele mele: nume, data nasterii, numarul de inregistrare. In acest moment, am devenit un simplu cod de bare. Asta sint eu acum pentru spital. Si a inceput asteptarea. De la 14:15 pina la 00:45, cind am parasit spitalul. Fara sa fiu vazut de doctori, fara sa fiu scanat (ecografie), asa cum ceruse imperios doctorul de familie. 10 ore si jumatate de asteptare in van. Povestea vie e insa mai jos. Esti drogat sau betiv, ai intaietate In cele mai bine de 10 ore petrecute ieri asteptand chemarea doctorului, am vazut in jur de 10 cazuri de persoane drogate sau betive aduse de catre echipajele de la Dublin Fire Brigade. 5 persoane pline de sange, din cap pina in picioare, taiate pe maini, pe fata, lovite, cu ochii tumefiati. Scandal, mult scandal, injuraturi. Cel mai comic, dar in acelasi timp tragic caz, s-a petrecut insa la vreo doua ore de cind imi incepusem (prea)lunga perioada de asteptare. Eram inca optimist si relaxat, durerile nu erau asa de mari. Era oarecum liniste in sala de asteptare, eram cam 15-18 persoane. Deodata, o usa din partea stinga a salii se deschide cu putere si se loveste de perete cu mult zgomot. Nimic. Asteptam cu totii, ca la un spectacol de teatru. Dupa 3-4 secunde, timp in care usa isi incepuse drumul spre pozitia initiala, se mai aude o lovitura infundata, si usa se deschide iar. Apare acum o namila de om, undeva la 1.95-2 metri. Bine, intai a aparut capul sau, care deschisese cu succes usa a doua oara. Arata a om la 30 de ani. Omul se uita catre noi, de fapt e doar o tentativa, viteza cu care incearca sa ne priveasca e mai inceata decit a unui melc aflat la somn. Ne uitam si noi la el: e imbracat sport (echipamentul de baza al persoanelor betive sau drogate din Irlanda), pantaloni si bluza de trening bleumarin, adidasi albi, bluza de sport alba. Toate de firma. Sange pe cap, sange pe fata, sange pe maini, sange pe tricou, sange pe pantaloni, sange pe adidasi. Sange pe geanta pe care de-abia o tine in mina si din care cade, la fel de incet, o pereche de ciorapi. Isi sufleca mineca de la bluza de trening. Asa vedem ca are antebratul drept bandajat, insa bandajele sint deja rosii. Isi scoate bandajul, dureaza cam 10 secunde. Pe antebrat se vad 4-5 crestaturi adinci. Isi scoate complet bandajul si si-l pune in geanta. Suvenir. De dupa un geam care da in sala de asteptare, un bodyguard polonez al spitalului priveste indecis scena. Sa vina, sa nu vina….Matahala de om isi aseaza geanta jos si incearca sa-si ia perechea de ciorapi cazuta pe jos. Nu reuseste, se sprijina de un perete. Miraculos, peretele alb ramine alb. Mai face un pas si aluneca usor spre un telefon public, montat pe perete. Cu capul, darima receptorul. Receptor care avea sa ramina asa, cazut, pina la plecarea mea din toiul noptii. N-a indraznit nimeni sa puna mina si sa-l aseze inapoi in furca. Matahala cade in genunchi. In sfirsit, bodyguardul polonez iese timid si se apropie. Cheama o asistenta. Asistenta vine si il intreaba calm daca are nevoie de ceva. Ii spune ca nu poate parasi spitalul asa si incearca sa-l apuce de brat, sa-l bage inapoi. Matahala nu vrea. Matahala vrea sa plece. Matahala se cauta acum de o tigara. O gaseste si o baga in gura. E cu siguranta de foi, dupa cum arata. Daca traiesti in Irlanda, ajungi sa recunosti si tipurile de tigari, chiar daca nu esti fumator. Bodyguardul ii spune ca nu are voie sa fumeze in sala de la Urgente si-l invita afara, cu jumatate de gura. Drum bun! Atentie, sa nu ma loviti! La un moment dat, adusi de un alt echipaj, apare un cuplu de betivi. Sint ceva mai in virsta, dar nu depasesc 50 de ani. Ea e zbir, el asculta, cu capul plecat si nu scoate o vorba. “Stai aici!”, ii cere femeia. El se aseaza. Are o taietura pe frunte, din care de-abia iese putin singe. Femeia incepe acum sa debiteze. Din 10 cuvinte, 5-6 sint diferite forme de conjugare pentru verbul “to fuck”. Se invirte fara sens, cineva ii indica unde trebuie sa mearga, pentru inregistrare. Femeia revine. Barbatul ei sta chiar in fata mea. Spatarul scaunului, pe jumatate rupt. Cam 10 centimetri intre scaunul din fata si stomacul meu in care zona ficatului e nelinistita. Deodata, femeia se arunca in bratele barbatului, mai exact pe piciorul lui drept. Asa cum ni se intimpla in adolescenta. Ma panichez si nu pot sa ma gindesc ce se intimpla daca cedeaza spatarul scaunului si cei doi ajung pe stomacul meu cel afectat. Izbucnesc singur in ris. Vecinii mei de suferinta si de asteptare se amuza si ei. Am noroc, femeia se ridica si se aseaza pe un alt scaun. Ufff, am scapat! Si acestea au fost doar doua cazuri, insa au mai existat si alte persoane de acest gen, care fie cereau tigari de la fiecare din noi, cu o rabdare si o insistenta incredibila, fie se intindeau pe jos, fie incercau sa vorbeasca de la telefonul public fara sa bage monede sau cartele, fara sa inteleaga de ce nu functioneaza. Si tot asa. Cum cedeaza nervii Sint o persoana calma. Prea calma, mi se reproseaza. Asa ca am asteptat in liniste si intr-o oarecare curiozitate jurnalistica, recunosc, fiindca ma aflam prima oara la Urgente in Irlanda. Alaturi de mine insa, alte persoane asteptau. Unii mai putin calmi. Irlandezi. E acum cam 6 seara, deci cam 4 ore de cind astept. Incep bataile in usi, incep discutiile (respectuoase) cu asistentele, cu femeile de la departamentul de inregistrare. Irlandezii ameninta cu reclamatiile. Nimic. Ni se spune ca sectia de urgente e ocupata cu cazuri mai grave decit sintem noi, cu batuti, accidentati, drogati sau betivi. Si sint doar 3 doctori de garda. Pe la 8 ajunge, cu o vadita stare de neliniste, o femeie tinara. N-are mai mult de 25-27 de ani. Cind i se spune, la inregistrare, ca va trebui sa astepte 6-7 ore, ia foc. In flacari avea sa ramina pina la 1, cind am plecat eu din spital. A incercat sa vorbeasca la fiecare 15 minute cu asistentele, sa intrebe de ce dureaza asa de mult. Deja pe 10, 11 seara, nervii sunt la maximum. Un domn care venise cu sotia face scandal. Cere numarul de la reclamatii, din partea spitalului, incearca sa-i corupa pe altii dintre noi, pentru reclamatii. Cu succes. Cel mai mult insa m-a impresionat modul in care si batrinii au fost nevoiti sa astepte cot la cot cu noi. Eu puteam sa rezist, probabil si altii ca mine. Marturisesc insa ca nu am reusit sa inteleg sistemul irlandez de urgente, fiindca tot pe aici trebuie sa treci daca vrei sa te internezi, pentru o operatie deja programata. Sa va spun insa cazul: linga mine, o femeie care nu avea mai putin de 85 de ani, calma si resemnata, a asteptat cot la cot cu mine, aproape la fel de mult (a sosit doar cu o ora dupa mine). Noroc cu familia. Familie care s-a schimbat de doua ori cit am apucat eu sa vad. Probabil copii sau nepoti. Unii veneau, altii plecau. Femeia in virsta se afla in sala de asteptare, asadar la Urgente, doar pentru a astepta sa i se elibereze un pat pentru a se putea interna. Familia, respectabila, nu intelegea de ce nu exista un sistem separat pentru asa ceva, sau sa astepte acasa si sa li se dea telefon de la spital in momentul in care e liber un pat. Ar fi durat 10 minute pina ar fi adus-o cu masina pe femeie, de acasa pina la spital. Cind am plecat la 1 noaptea, femeia si familia sa inca asteptau. Ne e foame: cafeteria spitalului s-a inchis de mult timp. Cine mai munceste la 12 noaptea? Pe peretele din spatele salii de asteptare troneaza insa, maiestuos, trei automate de Coca-Cola, Fanta, Snickers, Mars sau de cartofi prajiti la punga. Doar sintem in spital si ne e foame dupa atitea ore de asteptare, putem lua o masa sanatoasa si consistenta de chipsuri si de cola, nu? In loc de final Poate ati putea crede ca aceasta povestire este influentata de faptul ca este scrisa de un cetatean roman si ca prea privim noi de multe ori totul in negru. Doar in acest caz, v-as dori sa va fi aflat ieri in locul in care m-am aflat eu si sa vedeti reactiile de nemultumire venite din partea irlandezilor: bombaneli, nemultumiri (“avem cel mai prost sistem medical din lume”), injurii rostite cu gura pe jumatate deschisa, amenintari cu reclamatii la Ministerul de Sanatate Irlandez. Va suna cunoscut? Pina la urma cam asta am fost cu totii, ieri, la Urgente, la St. James Hospital din Dublin: niste cadavre vii, cu datele de identificare puse electronic la mana, asteptand aparitia angelica a unui doctor, de dupa usi, care sa ne mai strige pe cite unul dintre noi. Pe mine, pina la urma, pe la 1 noaptea, m-a strigat un sofer de taxi, de dupa usa de la intrare. Azi o iau de la zero. Spre clinici private. Sper macar sa scap de drogati si de betivi. Aseara, ultima imagine inainte sa ma urc in taxiul spre casa si sa platesc 16 euro pentru cei 5 kilometri parcursi, a fost tot a unui betiv, plin de singe, adus de aceleasi echipaje de la Dublin Fire Brigade. Clar: fostii mei colegi de asteptare au avut o noapte lunga. Mi-a ramas gindul la femeia de 85 de ani, care tot astepta simpla eliberare a unui pat de spital. Printre drogati si betivi. Poveste din Irlanda, Uniunea Europeana bogata, mai 2009

Tallinn- Experiences 2009

Cea mai frumoasa  capitala baltica

Macao -Experiences 2009

N-am putut rezista tentatiei de a explora Las Vegas-ul(Monte Carlo-ul) asiatic ,aflat la 2 ore (pe Marea Chinei de Sud),de Hong Kong.

Hong Kong Experiences-2009

……( dupa experienta Singapore si Kuala Lumpur 2008)

Pentru sufletele noastre…………………

Am preparat zilele(timpurile) astea…..o surpriza pentru momente tulburi din viata de zi cu zi  ….click ……AICI

Cabinete (Centre) de referinta in medicina de familie

Incep aceasta suita de posturi cu prezentarea a 2 cabinete de medicina de familie.Astept pe mail adresele si altor centre medicale .

Cabinet medical individual Dr.Catalin Petrencic
Centrul medical Zaharia

De ce mai platesc asigurari de sanatate ?….daca va trebui sa dau si coplata….

Mit : Daca platesc asigurari de sanatate ,nu mai trebuie sa platesc coplata

Fals !

1.Despre obligativitatea platii CASS . Baza legala – Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 actualizata
ART. 208
(1) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.
(3) Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate la alin. (2) se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:
b) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor;
e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
g) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat;
ART. 209
(1) Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare fondul, este un fond special care se constituie si se utilizeaza potrivit prezentei legi.
(2) Constituirea fondului se face din contributia pentru asigurari sociale de sanatate, denumita in continuare contributie, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse – donatii, sponsorizari, dobanzi, exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate potrivit legii.
ART. 215
(1) Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza de contract individual de munca ori in baza unui statut special prevazut de lege, precum si persoanelor fizice, dupa caz.

2.Despre COPLATA . Baza legala – Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 actualizata
ART. 210
(1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:
l) coplata – diferenta suportata de asigurat intre tariful decontat de casa de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si tariful maximal stabilit de Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate nationala in politica de preturi a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale.
ART. 219
Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevazute la art. 218 sunt urmatoarele:
g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

Interviul Ministrului sanatatii la Money Channel

Obiectivul mesei rotunde, a treia din noua serie Guvernul Privat, consta in dezbaterea propunerilor venite din partea mediului de afaceri referitoare la introducerea asigurarilor private de sanatate, precum si implicatiile noilor reglementari din contractul cadru privind acordarea asistentei medicale pentru anul 2009.

VIDEO

Sănătate pe bani: de la 1 septembrie se introduce coplata în sistemul sanitar

de Mădălina CHIŢU | (Gandul)

Din banii de la pacienţi se vor finanţa serviciile medicale, de personal şi cheltuielile spitalelor

Ministrul doreşte ca sistemul să elimine şpaga la doctor – evaluată de Banca Mondială la 360 de milioane de euro, în 2003

Coplata este o soluţie pentru a scăpa de plăţile informale

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a anunţat ieri că sistemul de coplată în sistemul sanitar va intra în vigoare la toamnă, detaliile urmând să le aflăm în această vară. El a dezvăluit doar că pachetul va fi o combinaţie între modelul francez şi cel slovac. „Vom face pachetul de servicii aşa cum ne-am asumat, la 1 iulie 2009, dată la care vom defini exact ceea ce înseamnă coplata. Pachetul îl vom implementa la 1 septembrie, pentru ca să avem timp pe durata verii să facem campanie corectă de informare”, a declarat Bazac, în cadrul unei mese rotunde organizate de un cotidian de afaceri. Ministrul a adăugat că, înainte să fie definit acest pachet de servicii, trebuie cuantificate costurile, motiv pentru care specialiştii au început să lucreze la ghiduri şi protocoale terapeutice pentru primele zece patologii pentru care sunt cheltuiţi cei mai mulţi bani. Aceste ghiduri şi protocoale vor fi baza pentru pachetul de servicii.

„Tichete de spital“ pentru săraci

Ministrul Bazac a explicat că, odată cu introducerea pachetului de servicii, va fi introdusă şi coplata. Din banii încasaţi din coplată ar putea fi finanţate serviciile medicale şi de personal, după model francez, cât şi cheltuielile spitalelor. „Opinia publică trebuie să înţeleagă că anumite categorii defavorizate nu vor plăti coplata, ele vor primi vaucere (cupoane – n.r.). Vaucerele pot fi baza unui viitor sistem privat de asigurări de sănătate. Avem 4,7 milioane de contribuabili şi consumă aproape 20 milioane de oameni, în condiţiile în care contribuţia la asigurările de sănătate a scăzut de trei ori şi jumătate în ultimii ani, iar veniturile oamenilor au crescut”, a spus Ion Bazac.

Ministrul a explicat că există un puternic sentiment de nemulţumire faţă de serviciile medicale şi un puternic sentiment de frustrare faţă de plăţile informale pe care pacienţii le fac constant în sistemul de sănătate. „Un studiu al Băncii Mondiale din 2003 evalua la 360 de milioane de euro plăţile informale din sistemul sanitar românesc, ceea ce este foarte mult. Coplata este o soluţie pentru a scăpa de plăţile informale”, a adăugat Bazac. El a mai spus că modul în care se va realiza această coplată va trebui extrem de bine definit: „Coplata nu trebuie să se transforme într-o dublă presiune. Adică să rămânem la nivelul plăţilor informale şi să introducem şi coplata. Aceasta este, practic, esenţa modificării legislative”, a mai declarat demnitarul.

Spitale în parteneriat public-privat, anunţate în premieră

O altă intenţie a ministrului Bazac este ca până în 2010 să construiască opt spitale regionale în sistemul de parteneriat public – privat. „Anunţ, în premieră, că la MS se lucrează la legea privind parteneriatul public – privat. Trebuie să creăm posibilitatea de a avea un spital public, gestionat privat. Un astfel de model există şi merge bine în UE. Spitalele regionale vor fi de dimensiuni europene şi nu coloşi, pentru că sunt greu de întreţinut. Este un prim pas în ceea ce ar trebui să reprezinte parteneriatul public – privat”, a adăugat Bazac. Acesta s-a declarat convins că se vor găsi investitori pentru cele opt spitale regionale.

madalina.chitu@gandul.info

L

Combinata slovaco-franceza pentru sanatate

Sursa : Ziua

Pachetul general de servicii din Romania care va fi in vigoare de la 1 iulie va fi o combinatie intre modelul francez si cel slovac si va aparea odata cu ghidurile
si protocoalele terapeutice, a anuntat, ieri, ministrul Sanatatii, Ion Bazac.
“Vom face pachetul de servicii asa cum am asumat, la 1 iulie, cand vom defini exact ceea ce inseamna coplata. Pachetul il vom implementa la 1 septembrie, pentru ca sa avem timp pe durata verii sa facem campanie corecta de informare”, a declarat, potrivit Agerpres, Bazac. Ministrul a precizat ca, pentru aceasta actiune a cerut asistenta tehnica de la Banca Mondiala. Potrivit demnitarului, sunt cateva tari cu sistem sanitar ase­manator celui romanesc, cum ar fi Slovacia si Croatia, care au implementat un astfel de sistem. Romania a ales pentru pachetul general de servicii o combinatie intre modelul francez si cel slovac, a adaugat ministrul.
Referindu-se la coplata, demnitarul a explicat ca, din banii incasati ar putea fi finantate servicile medi­cale si de personal, dupa model britanic, cat si cheltuielile spitalelor.
“Anumite categorii defa­vorizate nu vor plati, ele vor primi vaucere (cupoane – n.r.). Vaucerele pot fi baza unui viitor sistem privat de asigurari de sanatate. Avem 4,7 milioane de contribuabili si consuma aproape 20 de milioane de oameni, in conditiile in care contributia la asigurarile de sanatate a scazut de trei ori si jumatate in ultimii ani, iar veniturile oamenilor au crescut”, a mai spus ministrul. (C.P.)

Unele aspecte ale crizei asistentei medicale de urgentã în tãrile dezvoltate (I)

Doar atunci când responsabilii vor recunoaste cã aglomerarea este o problemã generalã, de sistem, vor putea fi aplicate solutii care sã protejeze accesul fiecãruia la asistenta medicalã de urgentã…

Multe departamente de Urgentã (UPU) din SUA sunt supraaglomerate în mod critic si incapabile sã rãspundã la urgentele cotidiene, cu atât mai putin la dezastre sau acte de terorism. Aglomerarea este si un rezultat al practicii de “ambarcare”, de retinere la UPU a urgentelor internate în spital. Problema are o vechime de peste 20 de ani. Aglomerarea se produce atunci când paturile de spital din saloanele obisnuite nu sunt disponibile sau când un mare numãr de pacienti care nu constituie urgente acceseazã UPU. Practica “ambarcãrii” pune pacientii în pericol si conduce la întârzierea acordãrii îngrijirilor si la redirectionarea traseelor ambulantelor. În atare situatii, pacientii vor fi pusi pe brancarde sau vor sta pe scaune cu rotile în UPU, ocupând practic orice spatiu disponibil, inclusiv culoarele. Aceasta are un efect negativ semnificativ asupra sigurantei si satisfactiei pacientilor. În final, se ajunge la un consum mare de resurse, fãcând ca personalul de urgentã sã fie incapabil sã trateze pacientii suplimentari din sãlile de asteptare sau din ambulante. Acesti pacienti vor astepta uneori zile în sir pentru a putea avea un pat de spital, într-un mediu haotic si imprevizibil.
Ca o reactie la situatia existentã, Colegiul American al Medicilor de Urgentã (ACEP) a constituit, în august 2007, un grup de lucru însãrcinat cu identificarea solutiilor cu cost redus pentru practica de retinere în UPU a pacientilor internati, cauza primarã a supraaglomerãrii. De altfel, aglomerarea departamentului de Urgentã este o problemã institutionalã care depãseste UPU. Pentru a se începe rezolvarea problemelor, ambarcarea trebuie sã fie evitatã la maximum în spital, prin scoaterea pacientilor din UPU cât mai rapid posibil dupã ce au fost internati. Astfel se va asigura o decompresie, care va rezolva punctele înguste de pe fluxul pacientilor de urgentã care asteaptã sã primeascã paturi în spital. În plus, sistemul de îngrijiri de sãnãtate trebuie sã-si realinieze activitãtile la cerintele pacientilor. Resursele spitalului trebuie sã fie disponibile în cantitate suficientã. Procedurile chirurgicale si alte activitãti precum serviciile radiologice si terapia fizicã trebuie în asa fel programate încât sã poatã fi asigurate continuu, eliminându-se astfel blocarea pacientilor de urgentã si asigurându-se continuitatea îngrijirilor.
Supraaglomerarea este recunoscutã ca o problemã majorã si în Australia, în special în spitalele tertiare si în cele din capitalele de provincii. Principalul indicator statistic este denumit “blocarea accesului”, prin care se mãsoarã proportia de pacienti care stau la UPU mai mult de opt ore de la sosirea la spital, pânã sã ajungã pe un pat din spital. În majoritatea spitalelor tertiare, proportia trece de 20%, supraaglomerarea fiind asociatã cu o capacitate redusã a departamentului de Urgentã.
Majoritatea spitalelor mari (peste 400 de paturi) opereazã cel mai eficient la un grad de ocupare de pânã la 85%. Spitalele mai mari de 500 de paturi pot opera eficient pânã la 90%, dar dincolo de acest grad de ocupare, devine dificilã repartizarea pacientilor. Urmãrile sunt, pe de o parte, întârzierea în gãsirea paturilor pentru pacienti si, pe de altã parte, o presiune crescutã asupra personalului medical. Se ajunge, astfel, la întârzierea acordãrii îngrijirilor medicale de specialitate, care, la pacientii care vin în urgentã, se poate dovedi fatalã. Cercetãrile lui P. Sprivulis (2009) aratã o mortalitate asociatã cu un grad ridicat de ocupare a spitalului, în special când se înregistreazã întârzieri la UPU.
Întrucât supraaglomerarea este o problemã de sistem, ea tinde sã agraveze întreaga paletã de afectiuni care sunt tratate în spitale. Orice pacient care necesitã o interventie va prezenta un risc crescut, din cauza întârzierii. În plus, pacientilor pusi sã astepte în locuri neadecvate li se vor depista semnele de deteriorare a stãrii de sãnãtate cu mai putinã probabilitate si tratamentul nu va fi initiat corespunzãtor. Dacã o persoanã cu o afectiune tratatã chirurgical este trimisã într-un salon de Medicinã internã, personalul medico-sanitar din acel salon nu va putea identifica problemele postoperatorii cu maximã promptitudine. În orice situatie, un sistem supraîncãrcat nu va reusi sã functioneze eficient si eficace.
Principala cauzã a aglomerãrii este nepotrivirea dintre oferta de paturi, fluxul pacientilor si cererea de paturi de spital. Pe mãsurã ce cererea creste si asigurarea paturilor nu poate tine pasul, fluxul pacientilor prin spital devine gâtuit si pacientii se întorc la UPU. În acelasi timp, în unele tãri (Marea Britanie, Australia, Canada) existã si pacienti care asteaptã servicii acordate la cerere.
Cel mai important vector al acestor situatii este îmbãtrânirea populatiei ce solicitã îngrijiri în spitale. Pe mãsurã ce pacientii înainteazã în vârstã, ei tind sã consume mai multe resurse pentru aceeasi categorie de îmbolnãviri. De exemplu, dacã un pacient de 50 de ani are indicatie pentru aplicarea unei proteze de genunchi si se prezintã într-o stare de sãnãtate generalã bunã, va necesita o internare scurtã si fãrã complicatii. Un pacient cu aceeasi indicatie, dar la 75 de ani, având în plus si o boalã obstructivã pulmonarã, va necesita o internare mult mai lungã si va avea probabil un risc de complicatii mai mare.
N. red.: Publicãm aceastã sintezã a unor cercetãri si recomandãri recente privind sistemul medical de urgentã din SUA si Australia cu speranta cã numeroase aspecte întâlnite si în sistemul de urgentã românesc ar putea fi ameliorate cu investitii minime, dar cu rezultate semnificative pentru pacientii siliti sã astepte un timp nejustificat de îndelungat pentru a accesa asistenta medicalã de urgentã. Pentru cã, da – crizã a asistentei medicale de urgentã existã si la noi… (Dr. A. M.)

Col. (r) dr. Nicolae STEINER,
expert international NATO pentru Medicina de dezastre,
dr. Letitia-Gabriela DAMOC,
vicepresedinte al Comisiei de Medicinã de urgentã a CMR

Articol Viata Medical

Concediu medical antedatat

MIT : Sant salariat si am solicitat medicului de familie sa-mi elibereze concediul medical incepand cu ziua urmatoare(intrucat azi am fost la servici).Medicul de familie a refuzat,eliberand concediul medical odata cu data prezentarii.E abuz de functie !

Fals !

Baza legislativa oferita de dr.Lulu Cojocaru

7.2.1. Regula

Constatarea incapacităţii temporare de muncă fiind rezultatul examinării medicale, data de început a concediului medical coincide cu data consultului medical, a acordării concediului şi a întocmirii şi eliberării certificatului de concediu medical.
Ca regulă, art. 17 alin. (1) din Norme prevede că certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează la data la care se acordă consultaţia medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical.

7.2.2. Excepţia valabilităţii ulterioare datei acordării

Regula enunţată mai sus este întărită de excepţia permisă de alin. (2) al aceluiaşi articol 17, care prevede că data de la care începe valabilitatea concediului medical poate fi ulterioară datei acordării numai în cazul certificatelor de concediu medical “în continuare”.
Această excepţie se referă la situaţia în care perioada concediului medical stabilită ca necesară la data acordării depăşeşte ultima zi a lunii curente, situaţie în care medicul acordă, la aceeaşi dată şi concomitent, un concediu “iniţial” până la sfârşitul lunii şi un altul “în continuare”, a cărui valabilitate începe cu prima zi a lunii următoare, deci ulterior datei acordării; de asemenea, în situaţia prelungirii unui concediu medical decisă în urma unei examinări de control la o dată la care concediul iniţial încă nu s-a încheiat.
Este deci exclusă implicit o altă excepţie de ulterioritate.
În practică, se întâmplă însă uneori ca medicul să acorde la data consultaţiei un concediu medical iniţial care începe cu data următoare, deci cu valabilitate ulterioară datei acordării, considerând, din diverse raţiuni, că pentru data curentă salariatul şi-a încheiat activitatea sau nu mai are obligaţii de muncă în acea zi. Aceasta este o procedură greşită din mai multe motive:
a) – nu este permisă de lege – aşa cum am relevat mai sus;
b) – impietează aprecierea corectă a perioadei reale a incapacităţii de muncă;c) – poate crea prejudicii însuşi pacientului, deoarece în anumite profesii şi situaţii specifice de forţă majoră, în concordanţă cu art. 117 alin. (2) din Codul Muncii, angajatorul poate solicita salariatul şi peste programul de muncă, situaţie în care acesta nu şi-ar putea justifica absenţa;

Reclamatii (nejustificate) intre medici

nspectorii de control atît ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), cît şi ai Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa (Leonard Drăghici şi Ovidiu Apostol – consilieri CJAS şi dr. Alina Moineagu – inspector DSPJ) au fost, ieri, puşi pe drumuri inutil. Specialiştii au fost trimişi la control după ce, pe adresa CJAS a venit o reclamaţie, semnată de toţi medicii din Medgidia, care informau că dr. Iuliana Dragoş, medic de familie în localitatea Tortomanu, ar profesa şi în Medgidia într-un spaţiu impropriu, fără să deţină autorizaţie. Potrivit preşedintelui/director al CJAS, dr. Liviu Mocanu, toate aceste reclamaţii trebuie verificate atent, pentru că în multe dintre situaţii s-au dovedit a fi întemeiate. De această dată, oamenii au fost puşi pe drumuri degeba, medicul din Tortomanu avînd toate actele în regulă. Deşi iniţial dr. Dragoş i-a dat afară pe reprezentanţii mass-media din cabinet, pe motiv că ea nu este fotogenică şi că are trac cînd vede presa, într-un final a fost de acord că discute cu ziariştii şi să explice că are toate actele în regulă. „Am verificat toată documentaţia şi am constatat că totul este în regulă şi că reclamaţia nu a fost una întemeiată. Medicul profesează la Tortomanu, dar începînd cu 1 mai vrea să încheie un contract de colaborare cu CJAS şi la Medgidia”, a declarat Leonard Drăghici, reprezentant CJAS. Echipele de control vor continua seria acţiunilor de verificare, de data aceasta ele fiind tematice. Dr. Mocanu a anunţat că vor fi verificate cabinetele a 40 de medici de familie, 20 de medici specialişti, 20 de farmacii şi 20 de cabinete de medicină dentară.

PS.
Nu ar trebui sa se autosesizeze Colegiul medicilor , si sa se ia masuri asupra medicilor reclamagii pt incalcarea codului deontologic ?

Sursa Telegraf

Doctoriţă, la un pas de a fi violată de un pacient

Doctoriţă, la un pas de a fi violată de un pacient

Sursa ziarul Crisana

Un tânăr de 19 ani din Marghita a fost arestat preventiv ieri după ce a încercat să violeze o doctoriţă. Victima, angajată a Centrului de Permanenţă din Suplacu de Barcău, era de gardă în noaptea în care bihoreanul a ajuns la dispensar, susţinând că se simte rău.

Femeia care a fost la un pas de a fi violată de tânărul de 19 ani era de gardă în noaptea de 13 aprilie, când la dispensar s-a prezentat un tânăr care susţinea că nu se simte bine. În timp ce doctoriţa îi acorda îngrijiri medicale, pacientul s-a însănătoşit brusc, a imobilizat-o şi a încercat să o violeze, profitând de faptul că, în acel moment, nicio asistentă nu era în încăpere. Medicul a scăpat numai după intervenţia unui martor. “La propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, instanţa a emis un mandat de arestare preventivă privind pe inculpatul T.A.L., în vârstă de 19 ani, din Marghita, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol. În 13 aprilie, în jurul orei 01:30, acesta s-a deplasat la Centrul de Permanenţă din Suplacu de Barcău, în vederea acordării de îngrijiri medicale. În timp ce partea vătămată, doctoriţă, medic de gardă în dispensar, îi acorda îngrijiri medicale, inculpatul a sărit la ea imobilizând-o şi, după ce i-a rupt pantalonul şi i-a desfăcut fermoarul, a încercat să întreţină raport sexual cu aceasta. Activitatea sa infracţională a fost întreruptă de intervenţia unui martor”, a precizat procurorul Dorel Moţiu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

A pune punct !(ALPHA Leadership)

A pune punct

Un turist călătorea prin Guatemala. A rămas stupefiat când a dat peste capela unui cult local în care se găsea reprezentarea unei zeităţi bizare. Deşi adepţii erau indieni cu pielea arămie şi ochi căprui, statueta zâmbitoare avea ochi albaştri şi piele deschisă la culoare, fiind înconjurată de sticle cu alcool şi de bancnote.

„Ce înseamnă toate astea?“ a întrebat turistul. Numele zeităţii era Maximon, cunoscut şi sub numele de Iuda Iscarioteanul.

Motivul pentru care Maximon devenise zeu era explicabil şi extrem de logic. Indienii îl venerau pe Maximon/Iuda deoarece era unicul personaj din scripturile catolice (religia care îi eliminase pe zeii antecesorilor) care scosese la iveală tot ce era mai bun în Iisus. Alcoolul simboliza cina cea de taină, iar banii, cei treizeci de arginţi pe care Iuda îi primise pentru a-l vinde pe Hristos.

Populaţia Guatemalei este predominant romano-catolică. Este vorba despre un tip special de convertire. Localnicii îl venerează pe Iuda pentru că l-a vândut pe Hristos. Oficial, s-au convertit, dar în străfundurile fiinţei, au rămas Păgâni. Noile credinţe s-au aşternut peste religia şi obiceiurile lor tradiţionale.

Acelaşi lucru se petrece şi în companii. Oficial, indivizii se convertesc la strategii şi programe noi, dar în acelaşi timp sunt menţinute şi cele vechi. Un program de retehnologizare a unui spital avea scopul de a reduce cu 40% timpul alocat procedurilor de preluare a pacienţilor . S-a descoperit la un anumit interval după implementare că un alt program mai vechi care îşi propunea o reducere mai modestă, de doar 2% era încă funcţional.

Asemenea legilor şi religiilor, programele învechite de schimbare arareori dispar întru totul. Singurul semnal vizibil al prezenţei lor este impactul pe care îl au asupra iniţiativelor noi, încetinindu-le. Economistul John Maynard Keynes afirma: „dificultatea majoră nu constă în a convinge oamenii să accepte ideile noi, ci să renunţe la cele vechi”.

Este vital să îţi urmăreşti scopul. Dar este la fel de important să deţii înţelepciunea de a-ţi da seama când să te opreşti.

Recursul pe care Microsoft l-a formulat la Curtea Supremă împotriva unei sentinţe potrivit căreia abuzase de monopol reprezintă un exemplu al abilităţii de a pune punct.

Microsoft era implicată în procese pe termen lung. Urma să irosească mare parte din timpul care trebuia alocat managementului pentru a-şi apăra poziţia şi o grămadă de bani cu avocaţii.

“Regula primordială a Microsoft“, declama revista Economist, „este să nu renunţi niciodată“. Adulatorii lui Bill Gates îl vedeau ca pe un Robert de Bruce de generaţie nouă, luptând pentru libertatea de a-şi conduce compania cum dorea. Alţii sugerau că era timpul ca Microsoft să cedeze atacurilor în justiţie, să negocieze o înţelegere rezonabilă asupra amenzii şi să îşi reconcentreze atenţia asupra afacerilor.

Senatul SUA planificase audieri asupra Windows XP, presa devenea din ce în ce mai ostilă – San Jose Mercury, de exemplu, lansase o campanie botezată „Eliberarea de sub jugul Microsoft“. Linux, sistemul de operare open-source, gratuit, pe care chiar Microsoft îl privea ca pe un adversar redutabil al Windows, aştepta să îi ia locul.

Ziarul Economist recomanda Microsoft să amâne lansarea Windows XP până în momentul în care legalitatea noului software avea să fie stabilită de tribunal. „Astfel, compania ar fi demonstrat lumii că nu ţinea întotdeauna cu tot dinadinsul să forţeze lucrurile şi să îşi reconstruiască încrederea de care nu se mai bucura”. Din nefericire, dat fiind ADN-ul Microsoft, o asemenea mişcare părea un basm.

Tenacitatea este indispensabilă în lumea industriei de software, În politică este o reţetă pentru a ajunge la dezastru.“

Bill Gates era cel care trebuia să decidă dacă să cedeze. A fost o decizie mult mai grea decât lăsa să se creadă Economist. Trebuia să ia în calcul atât costurile pentru a continua (cheltuieli judecătoreşti, timpul răpit managementului de vârf şi deteriorarea reputaţiei companiei), cât şi costurile pentru a renunţa.

Pe lângă valoarea pagubelor stabilită de tribunal, costurile „intangibile“ pe care le presupunea renunţarea
puteau fi considerabile („nu renunţăm niciodată“ chiar era o componentă a culturii companiei). E nevoie de curaj pentru a renunţa, deoarece susţinătorii tăi îl pot interpreta ca pe un gest de laşitate.

Asemenea erorilor care se compensează în jocul de golf, scopurile şi procesele depăşite trebuie convocate în mintea conştientă a organizaţiei pentru a li se testa validitatea, iar dacă nu mai sunt valide, trebuie înmormântate pe vecie.

În lipsa unei curăţenii periodice, mecanismele operaţionale, convingerile şi obiceiurile se aştern unele peste altele şi creează culturi complexe, stratificate, care devin, treptat, din ce în ce mai greu de coordonat. Ordonarea acestui haos cultural poate elibera resurse care vor fi utilizate cu mai mult succes altundeva, conferind organizaţiei mai multă adaptabilitate.

Necesitatea de a ieşi din programe şi de a intra în ele, subliniază importanţa costurilor de ieşire. Conceptul de „obstacole în calea intrării“ este cunoscut de toată lumea. Dar există şi „obstacole în calea ieşirii“; pe care trebuie să le minimizaţi dinainte. Pe lângă costurile pe care cultura Microsoft le-ar putea avea de suportat în cazul în care abandonează lupta în justiţie, există o serie de costuri de ieşire care sunt mult mai uşor de evaluat.

Un mare producător de autoturisme iniţiase un program de reducere a costurilor de tip „6Sigma“, în valoare de 6 milioane de dolari, dar a descoperit un program superior care costa 3 milioane.

În ciuda acestei oportunităţi, compania nu a renunţat la programul original, deoarece ar fi fost nevoită să plătească o penalizare de 1,5 milioane de dolari pentru întreruperea contractului.

Nu semnaţi astfel de clauze. Uitaţi-vă unde urmează să săriţi. Acţionaţi asemenea unui tâlhar, şi asiguraţi-vă calea de ieşire înainte de a intra.

Adaptare după:
ALPHA Leadership (R. Dilts s.a., ed. Amaltea, 2009)

Medicul primar, egal cu tenorul şi căpitanul la salariu

Medicul primar ar putea să fie în acelaşi palier salarial cu artistul liric de operă, căpitanul, conferenţiarul universitar sau consilierul superior din Finanţe, potrivit unei schiţe din viitoarea lege a salarizării unitare a bugetarilor.
15 Apr 2009 Bugetari

Bugetari
Cei cinci bugetari vor pleca de la un plafon comun de salarizare.
Grupul de lucru care elaborează proiectul de lege privind o salarizare unitară în sistemul bugetar a stabilit primele trei etaloane de funcţii din domeniile sănătate, educaţie şi administraţie publică de la care pleacă viitoarea grilă comună a retribuirii tururor angajaţilor de la stat. Acestea sunt medicul primar de clinică, profesorul de gradul I sau II (încă se discută) de liceu, cu vechime de 6-10 ani, şi referentul superior în aparatul ministerelor. Şase instituţii au transmis deocamdată funcţiile pe care le consideră similare cu cele trei luate ca etalon.

În ceea ce priveşte funcţia de medic primar, de exemplu, reprezentanţii ministerelor şi ai sindicatelor au decis că ea poate fi pusă pe acelaşi palier cu conferenţiarul universitar din învăţământ, căpitanul din sistemul militar, consilierul superior din Finanţe şi artistul liric de operă.

Profesorul de liceu care are 6-10 ani de vechime este considerat similar cu sublocotenentul, plutonierul adjutant principal cu studii superioare/maistrul militar/principal din armată, cu expertul principal/expertul vamal principal din Finanţe, cu muzeograful gradul II/preotul de parohie, cu farmacistul/fiziokinetoterapeutul şi cu expertul principal, consilierul juridic principal sau auditorul principal pe parte de funcţionari publici. Referentul superior dintr-un minister va fi considerată o funcţie similară cu secretarul de şcoală/pedagogul din educaţie, cu soldatul şi gradatul voluntar/referentul pentru personalul civil din armată sau cu statisticianul medical/laborantul din domeniul sănătăţii.

Mihaela Neacşu, vicepreşedintele sindicatului Publisind şi participant la grupul de lucru de la Ministerul Muncii, a explicat că aceste trei funcţii din trei domenii diferite au fost luate în discuţie aleatoriu, ca punct de plecare, şi urmează ca ministerele să stabilească şi funcţiile care intră între acestea trei, astfel încât procesul de stabilire a poziţiilor similare să poată continua.

Concret, până acum grupul de lucru a stabilit cele nouă criterii generale de ierarhizare care vor sta la baza acestei grile: nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţile şi conflictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii şi interacţiunea cu factorii externi şi condiţiile de acceptare pe post, adică gradul de dificultate al examenului şi pregătirea necesară.

Sursa : Cotidianul

Legislatia prescrierii de medicamente ,valabila pentru medicii de familie,medici din policlinici,spitale

Legislaţia în baza căreia medicii (de orice specialitate) sunt obligaţi să scrie:

• Reţetă compensată/gratuită, după caz, pe formular cu regim special, unic pe ţară, cu respectarea listelor de medicamente actualizate şi a protocoalelor de prescriere a anumitor medicamente stabilite anul trecut de către Ministerul Sănătăţii. Medicul de familie (şi de orice specialitate) are obligaţia să refuze transcrierea reţetei rezultate dintr-un act medical care nu-i aparţine!
• Bilet de trimitere pentru investigaţii suplimentare recomandat în urma propriului act medical;
• Scrisoare medicală (formular unic impus de CNAS prin O315/2006 anexa 7, care contine numărul contractului cu CNAS);
• Concediu medical, după caz;
şi sancţiunile furnizorului pentru nerespectarea acestor obligaţii.

Extras Norme de aplicare Contract-cadru 2009, Anexa 20(specialisti policlinici), cap V – Obligatiile partilor :

Art. 6. – Furnizorul de servicii medicale spitaliceşti are următoarele obligaţii:
k) să utilizeze formularul de prescripţie medicală pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care este formular cu regim special, unic pe ţară, să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele sub forma denumirilor comune internaţionale (DCI)(…)

Extras ORDIN pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

2. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„1.Prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face pe formularul cu regim special prevăzut în anexa nr. 1 de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Face excepţie prescrierea medicamentelor stupefiante şi psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările ulterioare.”

Extras ORDIN nr. 832/302/2008 pentru aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

“11. (1) Furnizorul de servicii medicale îşi va organiza modul de gestionare şi evidenţă a carnetelor cu prescripţii medicale cu şi fără contribuţie personală, precum şi modul de păstrare a carnetelor epuizate.
(2) Pentru furnizorii de servicii medicale care au mai mulţi medici angajaţi cu drept de prescriere, distribuirea şi arhivarea carnetelor de prescripţii medicale la nivelul furnizorului se vor face, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe baza unui tabel centralizator care va conţine următoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizării carnetului/carnetelor, seria (cu numerele) carnetului /carnetelor repartizate, semnătura de primire şi parafa, data returnării în arhivă a exemplarului 3, seria reţetelor returnate (exemplarul 3), semnătura de returnare şi parafa.
(3) Înregistrarea prescripţiilor medicale emise asiguraţilor se va face în documentele medicale de evidenţă primară , pentru fiecare prescripţie în parte, după cum urmează:
a) se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emise în registrul de consultaţii, la rubrica “Tratamente”;
b) la externarea pacientului din spital, se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emise în epicriză şi în scrisoarea medicală.”

Extras Contract-cadru 2009 pentru furnizori servicii medicale spitaliceşti:

“4. Sancţiuni şi condiţii de suspendare şi modificare a contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti
ART. 75
(1) Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi prevăzute în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate atrage aplicarea unor sancţiuni pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează:
a) la prima constatare, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective;
b) la a doua constatare, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de contract lunară;
c) la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 5% la valoarea de contract lunară.
Reţinerea sumei conform celor de mai sus se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea, din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Sumele obţinute ca disponibil în condiţiile de mai sus la nivelul caselor de asigurări de sănătate se vor folosi la reîntregirea sumei alocate asistenţei medicale spitaliceşti. Odată cu prima constatare, casele de asigurări de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anunţă Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie despre situaţiile respective, în vederea luării măsurilor ce se impun.”

Extras Norme de aplicare ale Contract-cadru 2009 pentru medicii de familie, anexa 3, cap V, art 7:

B. Obligaţiile furnizorului de servicii medicale
9. să prescrie investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu; să recomande numai investigaţiile medicale paraclinice care sunt în concordanţă cu diagnosticul; să utilizeze pentru recomandarea investigaţiilor medicale paraclinice numai biletele de trimitere pentru investigaţiile paraclinice din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, care sunt formulare cu regim special, unice pe ţară; să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintătra scrierea de investigaţii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alţi medici.
10. să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele sub forma denumirii comune internaţionale (DCI), …………………; să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintă, transcrierea de prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţia personală a asiguraţilor şi după caz, pentru unele materiale sanitare, care sunt consecinţe a unor acte medicale prestate de alţi medici. Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită conform reglementărilor legale în vigoare pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, iniţiată prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare de către medicul de specialitate aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, comunicată numai prin scrisoare medicală, folosind exclusiv formularul tipizat aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate precum şi situaţiile în care medicul de
familie a prescris medicamente cu şi fără contribuţie personală la recomandarea medicului de medicina muncii, recomandare comunicată prin scrisoare medicală;
25. să elibereze acte medicale, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.714/2008; şi să refuze, prin medicii de familie pe care îi reprezintă, transcrierea oricăror acte medicale cum ar fi concedii medicale, bilete de trimitere pentru investigaţii medicale paraclinice, bilete de trimitere pentru consultaţii de specialitate sau internare, şi altele asemenea.”
Art 8.
(3) Valoarea minimă garantată a punctului “per capita” se diminuează în cazul în care se constată nerespectarea nejustificată a programului de lucru stabilit, abuzuri sau prescrieri nejustificate din punct de vedere medical de medicamente cu sau fără contribuţie personală din partea asiguratului şi/sau recomandări de investigaţii paraclinice, precum şi transcrierea de prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală a asiguratului şi investigaţii paraclinice care sunt urmare a unor acte medicale prestate de alţi medici, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 7 pct. 10 din prezentul contract, pentru fiecare situaţie, pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează:
a) la prima constatare, cu 10%; b) la a doua constatare, cu 20%; c) la a treia constatare, cu 30%.

Sursa

Observatiile si propunerile Colegiului Medicilor din Romania la Legea 263/2004

21.04.2009
Colegiul Medicilor din Romania a inaintat Comisiei de Sanatate a Senatului Romaniei propuneri la proiectul de modificare a Legii 263/2004 care reglementeaza acordarea asistentei medicale in centrele de permanenta.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare a colectivităţilor locale arondate, denumite în continuare centre de permanenţă.
Art. 2. – (1) Centrele de permanenţă sunt forme de organizare a activităţii medicale în sistemul sanitar, fixe sau mobile, fără personalitate juridică, care funcţionează în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, care sunt organizate în condiţiile prevăzute de lege şi care asigură continuitatea asistenţei medicale primare.

Observatii CMR: formele de organizare conform legii 124/98 cu modificarile si completarile din L629/2001 nu cuprind si posibilitatatea de incadrare a „centrelor de permanenta” in formele de exercitare a profesiei, respectiv, fara personalitate juridica (cabinete medicale individuale, grupate, asociate) sau cu personalitate juridica (societati medicale sau S.R.L. cu obiect unic de activitate – furnizare de servicii medicale).

(2) Pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, potrivit prezentei legi, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină generală şi asistenţi medicali cu drept de liberă practică.
Observatii CMR: angajare de medici sau asistenti medicali o face cabinetul in scopul sustinerii activitatii de furnizare de servicii medicale in conformitate cu CO-Ca si nu in mod special pentru activitate in centre de permanenta

Observatii CMR: D.S.P.-urile nu au personal specializat si nici cadru legal pentru activitati de instruire, formare de personal calificat iar asistenta medicala de urgenta este acordata numai de medici specialisti formati prin rezidentiat si nu de catre personal instruit prin cursuri de scurta durata deoarece presupune responsabilitate foarte mare fata de viata pacientului, ce ar putea fi pusa in pericol prin temporizarea interventiei calificate pentru regimul de urgenta.

.

(3) Centrele de permanenţă fixe sunt unităţi sanitare cu sediu stabil, fără personalitate juridică, care pot avea în dotare autospeciale pentru efectuarea consultaţiilor la domiciliul pacienţilor. Activitatea în cadrul centrelor de permanenţă fixe se desfăşoară în regim de gardă, la sediul acestora, precum şi în zona arondată centrului, în cazul în care centrul dispune de autospecială pentru efectuarea consultaţiilor la domiciliul pacienţilor.

Observatii CMR: nu exista cadru legal pentru infiintarea centrului de permanenta pentru ca nu exista posibilitatea de atribuire legala a spatiului unei persoane care sa coordoneze activitatea respectiva deoarece un medic coordonator are deja cabinetul sau, infiintat in baza detinerii unui spatiu pentru realizarea scopului de servicii medicale.

(4) Centrele de permanenţă mobile reprezintă forme de organizare a activităţii medicale care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă, de la nivelul serviciilor de ambulanţă, cabinetelor de medicină de familie sau, după caz, de la domiciliul medicului, şi care utilizează autospecialele pentru consultaţii la domiciliu.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 11/2008.

Observatii CMR: nu exista in nici o lege definita o astfel de forma de organizare a activitatii medicale si ca urmare activitatea nu poate fi inregistrata, cuantificata si decontata.

Art. 3. – Centrele de permanenţă se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural în care direcţiile de sănătate publică, respectiv direcţiile medicale din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, consideră că este necesară asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 32/2005.

Observatii CMR: zonele izolate, prin definitie, sunt greu de cuprins intr-o forma asociativa gen centru de permanenta tocmai din cauza distantelor foarte mari intre localitatile dintr-un astfel de areal; accesul pacientilor la servicii medicale in centrul de permanenta este practic posibil doar pentru persoanele care locuiesc in localitatea in care se afla sediul centrului.

Art. 4. – (1) Zonele în care se înfiinţează centre de permanenţă sunt stabilite de direcţiile de sănătate publică, cu acordul caselor de asigurări sociale de sănătate şi al consiliilor locale.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) centrele de permanenţă organizate în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se înfiinţează în zonele stabilite de direcţiile medicale din structura ministerelor şi instituţiilor respective, cu acordul Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, respectiv al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
__________
Alineatul (2) a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 32/2005.

CAPITOLUL II
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă

Art. 5. – (1) Atribuţiile direcţiilor de sănătate publică privind funcţionarea centrelor de permanenţă sunt următoarele:
a) arondarea teritorială a localităţilor la centrele de permanenţă;

Observatii CMR: intr-un areal foarte mare, o astfel de arondare ar fi doar formala si ar trebui sa cuprinda cel putin 9 medici avand in vedere normarea timpului de lucru si de odihna prevazut de normele europene.

b) asigurarea dotării truselor de urgenţă cu medicamente şi materiale sanitare;

Observatii CMR: nu exista cadru legal, financial contabil, pentru decontarea cheltuielilor presupuse de aceste dotari.

c) instruirea personalului medico-sanitar cu privire la acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

d) controlul organizării şi desfăşurării activităţii.
(2) Costurile medicamentelor şi ale materialelor sanitare necesare pentru trusele de urgenţă ale centrelor de permanenţă se suportă din fondurile alocate programului naţional de sănătate privind reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească.
Art. 6. – (1) Atribuţiile consiliilor locale privind funcţionarea centrelor de permanenţă constau în:
a) asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii centrelor de permanenţă;

Observatii CMR: putin probabil ca exista si posibilitati si dorinta autoritatilor locale de a pune la dispozitie spatii corespunzatoare cu aceasta destinatie.

b) asigurarea personalului auxiliar;
c) asigurarea dotării minimale necesare funcţionării centrelor de permanenţă, stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii;
d) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării centrelor de permanenţă.

Observatii CMR (b,c,d) : consiliile locale nu au nici cadrul legal, nici fonduri si nici disponibilitatea de a indeplini aceste atributii.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) centrele de permanenţă organizate în cadrul ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, pentru care condiţiile necesare funcţionării, inclusiv dotarea cu medicamente şi materiale sanitare pentru trusele de urgenţă, se asigură de ministerele şi instituţiile centrale în structura cărora se organizează centrele respective.
__________
Alineatul (2) a fost introdus prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 32/2005.

Art. 7. – (1) Continuitatea asistenţei medicale primare este asigurată de medici de familie, medici de medicină generală şi asistenţi medicali cu drept de liberă practică, care funcţionează în regim de gardă.

Observatii CMR: din formularea textului ar rezulta ca asistentii cu drept de libera practica ar putea asigura servicii de permanenta fara supervizare de catre un medic !?

(2) Medicii prevăzuţi la alin. (1), care lucrează în centrele de permanenţă fixe, acordă serviciile medicale corespunzătoare pachetului minimal şi pachetului de servicii medicale de bază prevăzut în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală primară la nivelul centrului de permanenţă. În situaţia deplasării în afara centrului de permanenţă fix, inclusiv la domiciliul pacientului, şi în situaţia acordării de servicii pornind de la centre de permanenţă mobile, medicii nu acordă decât serviciile medicale corespunzătoare pachetului minimal prevăzut în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în asistenţa medicală primară.

Observatii CMR: in cazul in care ar fi posibila infiintarea si functionarea unor astfel de centre de permanenta, ele ar putea acorda servicii, cel mult numai din „pachetul minimal” deoarece medicul de serviciu nu are acces la fisa pacientilor inscrisi pe listele medicilor arondati centrului respectiv si deci activitatea nu ar putea fi inregistrata si raportata (serviciile din pachetul de baza).

(3) Medicii care optează pentru desfăşurarea activităţii în cadrul centrelor de permanenţă informează autorităţile de sănătate publică, în scris, cu privire la opţiunile lor.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 11/2008.

Observatii CMR: participarea la activitati in centrele de permanenta poate fi numai optionala deoarece formele de asociere prevazute de lege sunt doar cele optionale (grupare, asociere pe baza liberului consimtamant).

Art. 8. – (1) Centrele de permanenţă funcţionează cu un număr de minimum 5 posturi de medic şi, după caz, cu 5 posturi de asistenţi medicali. Criteriile de organizare a activităţii centrelor, precum şi alte aspecte privind funcţionarea acestora se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, cu consultarea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Observatii CMR: numarul minim de medici ar trebuie sa fie de minimum 9, la fel si asistenti medicali, plus personal auxiliar, pentru a acoperi prevederile legale privind timpul de lucru si de odihna al medicilor si personalului medico-sanitar; mai mult decat atat, medicii si asistenti care ar iesi din garda ar trebui sa isi continuie activitatatea in propriile cabinete ceea ce ar veni in contradictie cu prevederile privind timpul de odihna.

(2) În situaţia în care medicii de familie nu pot fi asiguraţi din unităţile administrativ-teritoriale respective sau din unităţile sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, pot participa la asociere medici din unităţile administrativ-teritoriale, altele decât cele arondate centrului.

Observatii CMR: chiar crede legiuitorul ca este posibila o astfel de rezolvare a problemei prin asocierea de medici de la zeci sau sute de kilometri distanta !?!?

(3) Direcţiile de sănătate publică, respectiv direcţiile medicale din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, numesc pentru fiecare centru de permanenţă un medic coordonator dintre medicii de familie asociaţi.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 32/2005.
- Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 11/2008.

Observatii CMR: medicul este liber profesionist si nu angajat al unei D.S.P., ca atare, aceasta nu il poate numi prin decizie ca medic coordonator, nu-l poate obliga si nu il poate motiva sa accepte o astfel de numire.

Art. 9. – (1) Plata activităţii desfăşurate pentru asigurarea continuităţii serviciilor în asistenţa medicală primară se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(2) Plata medicilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de permanenţă se face în baza unui contract distinct încheiat între medic şi casa de asigurări de sănătate, în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Plata asistenţilor medicali se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare sau, după caz, în conformitate cu reglementările specifice ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, pentru asistenţii medicali ai centrelor de permanenţă organizate în cadrul acestora.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 11/2008.

Art. 10. – (1) Centrul de permanenţă este deservit de ambulanţele celei mai apropiate substaţii a serviciului judeţean de ambulanţă, respectiv de serviciile de ambulanţă organizate de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, care au înfiinţate centre de permanenţă.
(2) Medicului care funcţionează în regim de cameră de gardă în centrele de permanenţă i se asigură, după caz, în limita posibilităţilor, de către serviciul judeţean de ambulanţă sau al municipiului Bucureşti ori de către administraţia publică locală, un vehicul special dotat, cu sau fără conducător auto, pentru deplasări la consultaţiile de urgenţă solicitate de pacienţii din teritoriul arondat centrului de permanenţă respectiv.

Observatii CMR: o astfel de abordare a problemei nu ar putea rezolva, ci dimpotriva, ar putea complica foarte mult furnizarea de servicii medicale in caz de urgenta, atragand responsabilitati mari pentru decidenti, nemaivorbind de costurile aferente cu plata soferilor, a intretinerii masinii, etc…Si ce inseamna „in limita posibilitatilor” este usor de imaginat.

(3) Activitatea în afara centrului de permanenţă este coordonată de dispeceratul medical al serviciului de ambulanţă sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgenţă.
(4) Coordonatorii centrelor de permanenţă organizate în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt numiţi conform prevederilor art. 8 alin. (3). Pentru activităţile desfăşurate în afara centrului de permanenţă, coordonarea va fi asigurată de conducătorii centrelor medicale de diagnostic şi tratament ambulatoriu ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv ai centrelor medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti.
(5) În cazul centrelor de permanenţă organizate în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv a Ministerului Transporturilor, vehiculul special dotat pentru deplasările medicilor la consultaţiile de urgenţă va fi asigurat de unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv de unităţile Ministerului Transporturilor din teritoriul arondat centrului de permanenţă respectiv.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 32/2005.
– Alineatele (2) – (5) au fost introduse prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 11/2008.

Art. 11. – Programul de funcţionare a centrelor de permanenţă se stabileşte între orele 15,00-8,00 în zilele lucrătoare şi permanent, în zilele nelucrătoare.

Observatii CMR: in zilele lucratoare, cabinetele M.F. functioneaza in contratura si accesul pacientilor este in acest fel asigurat 12 ore/zi. In zilele nelucratoare accesul realist al pacientilor la servicii medicale in caz de necesitate (si nu de urgenta) poate fi asigurat de fiecare medic de familie pentru pacientii de pe lista sa prin consultatii la domiciliu pe baza de apel telefonic dar numai in conditiile in care aceasta activitate este cuantificata si platita medicului de familie cu cel putin 50 RON/solicitare, suma reprezentand 1/6 din costurile unei consultatii la domiciliu cu ambulanta, asa cum este precizata in chiar foaia de buget a ministerului de finante, repectiv 319 RON/solicitare.
In conditiile prezentului proiect, medicul care iese din garda ar trebui sa asigure activitatea curenta in cabinetul sau contravenind prevederilor normelor U.E. referitoare la timpul de lucru si de odihna.

CAPITOLUL III
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 12. – Medicii de familie asociaţi în centre de permanenţă au obligaţia de a afişa la cabinetul medical individual în care îşi desfăşoară activitatea în timpul programului de lucru următoarele date:
a) centrul de permanenţă care asigură rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afara programului de activitate;
b) numărul de telefon al centrului de permanenţă;
c) programul fiecăruia dintre medicii asociaţi;
d) numărul de apel telefonic unic 112 pentru apeluri de urgenţă.
__________
Litera d) a fost modificată prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 11/2008.

Art. 13. – (1) În situaţia în care nu există spaţiu disponibil pentru organizarea unui centru de permanenţă independent, rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afara programului de activitate poate fi asigurată prin rotaţie de către medicii de familie asociaţi în acest scop, la sediul fiecărui cabinet medical individual.

Observatii CMR: aceasta este chiar o utopie care le intrece pe toate celelalte; chiar crede cineva ca pacientul ar cauta in fiecare noapte un alt centru de permanenta in loc sa apeleze la serviciile de urgenta, mai ales cand fiecare roman are un telefon mobil in buzunar. Pe de alta parte, cabinetul respectiv devenit centru de permanenta ar trebui asigurat cu paza pe timp de noapte pentru a preveni evenimente foarte probabile de agresiune asupra personalului medico-sanitar, in mare majoritate de sex feminin. O alta problema este acoperirea costurilor care ies din contextul atributiilor D.S.P –urilor si a consiliilor locale.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) fiecare medic de familie are obligaţia de a afişa la cabinetul medical individual programarea şi locul unde se asigură rezolvarea situaţiilor de urgenţă, numele medicului, numărul de telefon al cabinetului medical individual programat, precum şi numărul de telefon la care poate fi apelată substaţia serviciului judeţean de ambulanţă.
Art. 14. – Centrele de permanenţă înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor reorganiza activitatea conform prevederilor acesteia.
Art. 15. – Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 11/2008.

Art. 16. – Dispoziţiile referitoare la funcţionarea centrelor de permanenţă din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 32/2005.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

CONCLUZII FINALE C.M.R.:
Centrele de permanenta :
- nu au cadru legal de infiintare, organizare si exercitare a profesiei de medic (L 124/1998, L 629/2001);
- nu au cadru legal financiar contabil de inregistrare si decontare a cheltuielilor cu dotare, utilitati, servicii, etc…
- acolo unde au functionat (aprox. 25 din cele peste 100 infiintate), s-au dovedit total ineficiente avand in vedere nivelul de dotare pentru posibilitatile de diagnostic si de rezolvare a problemelor, pacientii preferand in continuare apelarea la serviciile de urgenta ale ambulantei sau de la camerele de garda ale spitalolor sau ale unitatilor de primiri urgente (U.P.U.).
- nu ar respecta normele europene privind timpul de lucru si de odihna al medicilor si al asistentilor medicali
- ar trebui asigurate cu paza permanenta pentru protectia personalului medico-sanitar (in mare majoritate femei);
- ar introduce costuri mari si ineficiente fata de costurile estimate in cazul in care s-ar accepta serviciile platite la domiciliul pacientilor in afara orelor de program pentru medicii de familie, fiecare pentru pacientii de pe propria lista (50 RON/solicitare fata de 319 RON/solicitare pentru serviciile facute cu ambulanta arondata centrului de permanenta).
- varianta cu cabinetul MF ca centru de permanenta este chiar o utopie care le intrece pe toate celelalte; chiar crede cineva ca pacientul ar cauta in fiecare noapte un alt centru de permanenta in loc sa apeleze la serviciile de urgenta, mai ales cand fiecare roman are un telefon mobil in buzunar. Pe de alta parte, cabinetul respectiv devenit centru de permanenta ar trebui asigurat cu paza pe timp de noapte pentru a preveni evenimente foarte probabile de agresiune asupra personalului medico-sanitar, in mare majoritate de sex feminin. O alta problema este acoperirea costurilor care ies din contextul atributiilor D.S.P –urilor si a consiliilor locale.
- arealul ar fi foarte mare si practic adresabilitatea reala ar fi doar din localitatea unde s-ar afla sediul
- asocierea ar presupune cel putin 9 medici pentru a respecta conditiile de timp de lucru si timp de odihna impuse de directivele UE
- participarea la activitati in centrele de permanenta poate fi numai optionala deoarece formele de asociere prevazute de lege sunt doar cele optionale (grupare, asociere pe baza liberului consimtamant).

Pentru aceste motive, Colegiul Medicilor din Romania considera ineficient si nerealist proiectul privind continuitatea accesului la asistenta medicala prin centre de permanenta si solicita legiuitorului renuntarea in totalitate la el si acceptarea asigurarii accesului pacientilor la servicii medicale primare in afara programului cabinetelor M.F. prin servicii la domiciliul pacientilor, efectuate in caz de necesitate de catre medicii de familie pentru pacientii de pe propriile liste, servicii platite din fondurile speciale cu aceasta destinatie de la bugetul statului prin M.S respectiv C.N A.S., contractate cu medicii de familie la costul de 50 RON/solicitare.

Vicepresedinte,
Lect. univ. dr. Constantin CARSTEA

Alpha Ledearship

Inca de la inceputul mesajului iti doresc un Paste fericit alaturi de cei dragi!

Si acum cadoul special din si a lui Andy Szekely:

Intra pe AlphaLeaders.ro unde vei gasi cateva resurse de leadership foarte interesante, gratuite!

Interesant articolul si potrivit momentului

7 lectii de leadership de la 7 lideri mondiali (Prezentare PowerPoint)

Scoaterea asiguratului de pe listele medicului de familie

Mit : Daca platesc asigurarile de sanatate sau beneficiez de de legi speciale ,ca asigurat ,nu pot fi scos de pe listele medicului de familie .

Fals !

Chiar daca platiti asigurari sau santeti beneficiar al unei legi speciale,ca asigurat ,in afara contributiei CASS, trebuie sa va indepliniti si celelalte obligatii in calitate de asigurat ,pentru a nu fi scos de pe lista medicului de familie .
Dintre cele mai frecvente cauze ce conduc la scoaterea pacientului de pe listele medicului de familie sant :
-COMPORTAMENT IREVERENTIOS FATA DE PERSONALUL MEDICAL
-NERESPECTAREA CU STRICTETE A TRATAMENTULUI SI INDICATIILE MEDICULUI DE FAMILIE

Paralel ,si medicul de familie are cateva obligatii fata de pacientul scos de pe lista ,cuprinse in legea malpraxisului medical.

Baza legala

1.Obligatiile pacientului! Legea 95 a asigurarilor de sanatate:

“Art. 219. – Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 218 sunt următoarele:

a) să se înscrie pe lista unui medic de familie;

b) să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;

c) să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;

e) să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;

f) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;

g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat.”

Legea malpraxisului medical
Art. 11
(1) Un medic nu are obligatia de a acorda asistenta medicala unei persoane decat daca a acceptat-o in prealabil ca pacient.
(3) Medicul are obligatia de a accepta pacientul in situatii de urgenta, cand lipsa asistentei medicale poate pune in pericol in mod grav si ireversibil sanatatea sau viata pacientului.

Mit – Retetele de spital le poate da doar medicul de familie ?

Mit : Este adevarat ca medicii de spital nu au voie sa dea retete compensate sau gratuite ?

Fals !

Documentare legislativa- dr.Paul Serban

Legislatia in baza careia medicii din spital sunt obligati sa prescrie retete compensate si gratuitepacientilor
-Co-ca pe 2009
-Normele de aplicare a acestuia, prin anexa20(contractul de furnizare de servicii spitalicesti)
-ordinele de ministru 832/302/2008 de prescriere a retetelor, cu modificarile ordinului 419/435/2009si sanctiunile furnizorului pentru nerespectarea acestor obligatii.

Co-ca 2009

“4. Sancţiuni şi condiţii de suspendare şi modificare a contractelor defurnizare de servicii medicale spitaliceşti
ART. 75
(1) Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi prevăzute în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate atrage aplicarea unor sancţiuni pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează:
a) la prima constatare,reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective;
b) la a doua constatare,reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 3%la valoarea de contract lunară;
c) la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, reţinerea unei sume calculată prin aplicarea unui procent de 5%
la valoarea de contract lunară.
Reţinerea sumei conform celor de mai sus se aplică pentru luna în care a avut loc constatarea, din prima plată ce urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Sumele obţinute
ca disponibil în condiţiile de mai sus la nivelul caselor de asigurări de sănătate se vor folosi la reîntregirea sumei alocate
asistenţei medicale spitaliceşti. Odată cu prima constatare, casele de asigurări de sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anunţă Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie despre situaţiile respective, în vederea luării măsurilor ce se impun.”

Anexa 20 din Normele de aplicare a Co-ca 2009:
k) să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele prevăzute în Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, conform specializării, numai ca o consecinţă a actului medical propriu. Medicamentele prescrise trebuie să fie în concordanţă cu diagnosticul;

O R D I N pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

1.Anexa nr.1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezentul ordin;
2.În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 1 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„1.Prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se face pe formularul cu regim special prevăzut în anexa nr. 1 de către medicii care au,potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale desănătate.
Face excepţie prescrierea medicamentelor stupefiante şi psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările ulterioare.”

ORDIN nr. 832/302/2008 pentru aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

“11. (1) Furnizorul de servicii medicale îşi va organiza modul de gestionare şi evidenţă a carnetelor cu prescripţii medicale cu şi fără
contribuţie personală, precum şi modul de păstrare a carnetelor epuizate.
(2) Pentru furnizorii de servicii medicale care au mai mulţi medici angajaţi cu drept de prescriere, distribuirea şi arhivarea carnetelor deprescripţii medicale la nivelul furnizorului se vor face, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe baza unui tabel centralizator care va conţine următoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizării
carnetului/carnetel or, seria (cu numerele) carnetului/carnetel or repartizate, semnătura de primire şi parafa, data returnării în arhivă a exemplarului 3, seria reţetelor returnate (exemplarul 3), semnătura de returnare şi parafa.
(3) Înregistrarea prescripţiilor medicale emise asiguraţilor se va face în documentele medicale de evidenţă primară , pentru fiecare
prescripţie în parte, după cum urmează:
a) se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emiseîn registrul de consultaţii, la rubrica “Tratamente” ;
b) la externarea pacientului din spital, se notează seria şi numărul prescripţiei medicale emise în epicriză şi în scrisoarea medicală.”

Mit – Formulare medicale

Mit: “Retetele, biletele de trimitere, concediile, adeverintele, fisele sunt primite de medicul de familie de la spital, ASP, CNAS, “stat”. “

FALS !

Am precizat in cateva postari anterioare ca medicul de familie este si administratorul (patronul) propriului sau cabinet, nu este salariat “la stat”. In baza contractului de furnizare de servicii medicale decontate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, incheiat cu aceasta, medicul de familie poate prescrie retete compensate sau gratuite, poate elibera bilete de trimitere sau internare si certificate de concedii medicale. Tipizatele cu regim special, imprimate la Imprimeria Romana si distribuite prin CNAS, sunt cumparate de catre medicul de familie din fonduri proprii, adica din venitul cabinetului, obtinut in urma contractului cu CNAS.

Preturile acestor tipizate, cf. paginilor CNAS locale, sunt:
Retete compensate/gratuite (model valabil pana la 30.06.2009): 6,50 lei/carnet cu 50 retete (1 reteta =0,13 ron)
Retete compensate/gratuite (model valabil de la 01.03.2009): 8,33 lei/carnet cu 50 retete(1 reteta=0,17 ron)
Certificate concedii medicale: 10,5 lei/carnet cu 50 certificate (1 formular CM= 0,21 ron)
Bilete trimitere/internare: 8,31 lei/carnet cu 50 bilete(1 formular bilet trimitere /internare=0,17 ron)
(T.V.A. inclus)

Daca presupunem ca la o consultatie e nevoie de toate formularele achizitionate de la casa de asigurari acestea ar reprezenta 0,68 ron/consultatie ,asta reprezentand 15 % din plata primita prin casa de asigurari.

In afara de aceste tipizate, medicul de familie cumpara, tot din fonduri proprii, alte formulare medicale, cum ar fi adeverinte medicale, retete simple, registru de consultatii, dar si chitantier, registru de plati, facturier s.a. . Fisele medicale de adulti, copii, gravide pot fi tiparite sau xeroxate.

Sursa Blogpost MF

Un raport european recomanda teste de integritate in Sanatate

Raportul intermediar al Ministerului de Justitie, trimis Parlamentului European, recomanda teste de integritate in domeniul sanitar. Medicii nu se considera functionari publici, au retineri fata de initiativa privind coplata serviciului medical, deoarece vor fi prejudiciate onorariile primite direct de la pacienti.

Cadrele medicale nu accepta recomandarile privind testele de integritate in sectorul de sanatate, asa cum prevad reglementarile Uniunii Europene. De altfel testele sunt prevazute in Raportul intermediar adresat Parlamentului European privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare a actelor de coruptie din toate domeniile de activitate. Medicii nu se considera functionari publici, asa cum sunt catalogati in documentul elaborat de catre Ministerul Justitiei, si nici nu accepta sa se discute despre veniturile lor. “Colegiul Medicilor nu a fost informat despre asemenea teste de integritate. Despre acestea am auzit vorbindu-se la reprezentantii unor organizatii nonguvernamentale de buzunar, in special din partea uneia care se afla prin Targu Mures. In al doilea rand, medicii nu sunt functionari publici, nicaieri in UE nu exista asa ceva, si medicina este o profesie liberala. De altfel, legea precizeaza foarte clar ce categorii profesionale fac parte din corpul functionarilor publici”, ne-a declarat Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. In egala masura, medicii manifesta aceeasi rezerva si fata de initiativa ministrului sanatatii, Ion Bazac, privind coplata actului medical. Implementarea acestei masuri va prejudicia onorariile date de pacienti direct medicilor, in conditiile in care diferenta de bani pe care nu o mai poate suporta statul, ci pacientul, sa nu intre tot in buzunarul statului, chiar daca aceasta reglementare este impusa de Uniunea Europeana. “Coplata actului medical este in agrementul Colegiului Medicilor, insa noi am propus ca pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a suporta financiar un tratament sa se creeze anumite parghii, instrumente de stat care sa acopere aceste cheltuieli, astfel incat medicii sa nu fie pusi in situatia sa refuze un pacient, asa cum se intampla in SUA”, a mai precizat profesorul Astarastoae.

In continuare articol Gardianul

Ce criterii sunt luate în considerare la stabilirea preţurilor serviciilor medicale?

Articol Capital
Autor: Sorina Mihail, Mirona Hriţcu
Publicat: 15 Aprilie 2009

Ce plătiţi de fapt atunci când solicitaţi serviciile medicale ale unui furnizor privat? La solicitarea revistei „Capital”, câteva dintre cele mai importante clinici din ţară descifrează raţionamentul din spatele preţurilor practicate.

Medicover – Ana Maria Plugaru, sales&marketing director
„În general, preţul unui serviciu se raporteză la gradul de solicitare şi utilizare a respectivului serviciu, în funcţie de standardele la care furnizorul îşi propune să livreze un serviciu (cu cât acestea sunt mai înalte, cu atât costurile de livrare sunt mai ridicate), de puterea de cumpărare a pieţei targetate şi, nu în ultimul rând, în funcţie de comparaţia şi poziţionarea faţă de competiţie.”

Centrul Medical Unirea – Sergiu Neguţ, director executiv
„Luăm în calcul trei criterii importante: nivelul curent sau estimat al costurilor directe, nivelul preţurilor practicat de concurenţă pentru serviciile cele mai apropiate de cele prestate de CMU şi estimarea WTP (willingness to pay) pentru serviciile în care suntem singurii provideri în Bucureşti (pe baza preţurilor la servicii similare în clinici din Occident, dar luând în calcul veniturile mai mici din România). O politică similară aplicăm şi la stabilirea preţului serviciilor medicale pe bază de abonament, luând însă în calcul şi numărul de angajaţi ai firmei şi proximitatea faţă de una din clinicile noastre.”

Medsana – Vassilis Chaniotis, director general
„Tarifele serviciilor sunt calculate iniţial după o analiză atentă a tuturor costurilor directe şi indirecte. Aceste tarife sunt modificate periodic, în funcţie de cursul valutar (toate consumabilele, aparatura medicală şi reactivii de laborator provin din import. Mai mult decât atât, chiriile sediilor companiei sunt cotate în valută), de pretenţiile salariale ale angajaţilor şi personalului medical şi de costurile de finanţare.”

Polisano – Dan Roşca, director
„Principalele criterii la stabilirea preţurilor pentru serviciile medicale sunt costurile totale (din care o mare atenţie acordăm salarizării personalului), comportamentul general al pieţei şi menţinerea unei marje de profit.”

Medlife – Ciprian Ciobanu, director de vânzări
„Principalele criterii de care ţinem cont sunt piaţa de desfacere pe care activăm şi tehnologia de ultimă generaţie folosită pentru susţinerea acestor servicii.”

Sanador – Doris Andronescu, director general
„Sanador se distinge prin calitatea serviciilor medicale oferite, echipa medicală alcătuită din medici de renume din Bucureşti şi echipamentele ultraperformante, de ultimă generaţie. Preţurile reflectă, bineînţeles, aceste avantaje, dar luăm în considerare două criterii majore: preţurile din piaţă (întotdeauna încercăm să ne aliniem preţurilor practicate de centrele medicale cu acelaşi prestigiu ca Sanador) şi preturile speciale în funcţie de notorietatea anumitor doctori şi pretenţiile lor financiare.”

Fundaţia „Victor Babeş” – Victoria Iancu, director de marketing
„Indiferent de tipul de serviciu oferit, criteriul care stă la baza calculării preţului final este costul de producţie (costul reactivilor şi al materialelor utilizate, amortizarea aparatelor achiziţionate, plata personalului, planurile de modernizare şi dezvoltare).
Pentru consultaţii, costurile sunt foarte scăzute, iar o mărire a preţurilor nu a mai avut loc din 2005. Este o modalitate de a promova o cultură pentru sănătate, aşa cum ne-am propus. De multe ori, un cost ridicat pentru o consultaţie, sporit de unul la fel de mare pentru analize, provoacă o reticenţă din partea pacienţilor. Un cost mai scăzut (noi oferim o consultaţie iniţială şi una de control la 100 de lei) face atractivă prezentarea la medic şi revenirea la control (medicul are astfel şansa să primească un feed-back pe care poate nu l-ar mai primi dacă a doua vizită ar fi plătită).”
CDT „Victor Babeş” funcţionează sub egida Fundaţiei „Victor Babeş” – entitate non-profit.